Contestaţie la procesul-verbal de licitaţie. Legalitatea vânzării prin licitaţie sub limita de 75% din valoarea de evaluare stabilită prin regulamentul de vânzare .

Sentinţă civilă 725 din 23.04.2013


Prin cererea înregistrată creditoarea B.T. SA Sucursala Galaţi a formulat contestaţie împotriva procesului-verbal de licitaţie nr. 535/11.12.2012, având ca obiect vânzarea la licitaţie a bunului imobil proprietatea SC G. 2004 SRL situat în mun. Galaţi, Piaţa Centrală, constând în apartament compus din 3 camere, ipotecat în favoarea B.T. Sucursala Galaţi, proces-verbal întocmit de comisia de licitaţie constituită prin decizia nr. 527/10.11.2012 emisă de lichidatorul judiciar I. SPRL.

În motivarea acţiunii creditoarea arată că a acordat societăţii debitoare un credit de 250.852 de lei, în temeiul contractului de credit nr. 615/13.04.2007, garantat astfel: ipotecă de rang I asupra imobilului, proprietatea debitoarei situat în mun. Galaţi, Piaţa Centrală, constând în apartament compus din 3 camere şi dependinţe cu o suprafaţă utilă de 89,70 de mp şi o cotă indiviză de 4,298% din părţile de folosinţă comună, identificat cu nr. cadastral x şi intabulat în cartea funciară y a localităţii Galaţi, ipotecat în favoarea B.T. Sucursala Galaţi prin contractul de ipotecă autentificat sub nr. 722/13.04.2007 de BNP C.P.; Garanţie reală mobiliară asupra creanţelor prezente şi viitoare având ca obiect soldul creditor al contului curent al societăţii debitoare în baza contractului de garanţie reală mobiliară nr. 615/CES/01/13.04.2007 înscris în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare cu ID 2007-00006853671548 –JPI; două bilete la ordin emise de debitoare valabile fără protest, în alt la suma şi scadenţă, avalizate de R.L.L. şi R.D., în calitate de persoane fizice. A susţinut că prin vânzarea imobilului sub 75% din valoarea sa, stabilită prin reglamentul de vânzare, i s-a creat un prejudiciu.

Judecătorul sindic constată că licitaţia nu a fost organizată cu încălcarea regulamentului de vânzare, atât sub aspectul modului de desfăşurare, cât şi a preţului de adjudecare, deoarece vânzarea la licitaţie, ca a doua modalitate de vânzare prevăzută de art. 117 din Legea 85/2006 se face în condiţiile Codului de procedură civilă, adunarea creditorilor aprobă doar modalitatea de vânzare, iar licitaţia a fost organizată cu respectarea dispoziţiilor art. 504 alin. 1-510 C.pr.civ.

În ceea ce priveşte această modalitate de vânzare(vânzarea prin licitaţie) Judecătorul sindic apreciază că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. În tăcerea Legii nr. 85/2006 privitor la modalitatea de realizare a acestei vânzări, urmează a se da prioritate dispoziţiilor Codului de procedură civilă(art. 509) aceasta deoarece, potrivit art. 149 din Legea 85/2006. „Dispoziţiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilităţii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă…”. Astfel, aplicând dispoziţiile art. 509 alin. 2 C.pr.civ., lichidatorul judiciar era obligat să ofere spre vânzare imobilul, prin trei strigări succesive, la intervale de timp care să permită opţiuni şi suprasolicitări, pornind de la preţul oferit care este mai mare decât cel la care s-a făcut evaluarea sau, în lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest preţ.

Judecătorul sindic reţine că procedura de vânzare s-a desfăşurat conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă, art. 509 alin. 2 şi 5. Articolul 509 alin. 5 teza I – „în cazul în care nu este oferit nici preţul la care a fost evaluat, vânzarea se va amâna pentru un alt termen, de cel 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicaţie. La acest termen, licitaţia va începe de la preţul de 75% de la cel care imobilul a fost evaluat”. Concluzionând, Judecătorul sindic apreciază că vânzarea la licitaţie se efectuează după regulile prevăzută de dispoziţiile Codului de procedură civilă(aceasta în condiţiile în care Legea 85/2006 nu cuprinde reguli specifice), că aceste reguli au fost respectate de către lichidatorul judiciar, conform regulamentului de vânzare.

Astfel, prin procesul-verbal al adunării creditorilor din 20.09.2011, s-au prezentat trei creditori DGFP Galaţi, B.T. şi SC ICTRANS SRL Brăila, însă nu s-a putut aproba ordinea de zi, respectiv: aprobarea onorariului expert, aprobare raport de evaluare, stabilirea metodei de valorificare a imobilului, stabilirea regulamentului de vânzare a imobilului, aprobarea onorariului lichidatorului. Din raportul lichidatorului judiciar nr. 80/12.03.2012 rezultă că a organizat două licitaţii cu valoarea diminuată, la 75%, însă, nu s-a prezentat niciun ofertant. Prin procesul-verbal al adunării creditorilor din 24.05.2012 s-a aprobat modificarea regulamentului de vânzare redus la 75% din valoarea stabilită în raportul de evaluare. Din raportul lichidatorului judiciar nr. 398/15.10.2012, rezultă că a organizat licitaţie pe data de 22.10.2012. În data de 11.12.2012 a fost organizată licitaţie publică cu strigare pentru valorificarea imobilului, câştigătorul licitaţiei fiind M.C.E. oferind suma de 35.100 de euro, fără TVA; toate aceste aspecte au fost consemnate în procesul-verbal de licitaţie 535/11.12.2012. În procesul-verbal al adunării generale a creditorilor din 6.12.2012 s-a consemnat faptul că sunt prezenţi trei creditori – B.T., P. SCM şi R.B. SA cu ordinea de zi: punerea în discuţie şi aprobarea intenţiei B.T. de a adjudeca în contul creanţei la valoarea de 75% din valoarea de evaluare a bunului imobil constând în apartament compus din 3 camere situat în Galaţi, Piaţa Centrală şi aprobarea ofertei de cumpărare depusă de M.M. la valoarea de 30.000 de euro. Din procesul-verbal de licitaţie 535/11.12.2012 rezultă că numitul M.C.E. a fost declarat câştigător la preţul de 25.100 de euro fără TVA.

Analizând tabelul creditorilor, se constate că B.T. a fost înscrisă cu suma de 252.730,43 de lei, creanţă garantată.

Odată ce debitorul este supus procedurii insolvenţei, temerea că recuperarea creanţei(dacă se va recupera) va dura o lungă perioadă de timp este justificată, întrucât Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei prevede, în mod expres, atât paşii procedurali, cât şi restricţiile aplicabile deopotrivă debitorului insolvent şi creditorilor. În ceea ce priveşte garanţiile, Legea insolvenţei vizează garanţiile reale, care se împart în garanţii reale mobiliare(având ca obiect bunuri mobile) şi ipoteci(constituite doar asupra imobilelor). Aşadar, calitatea de creditor garantat în cadrul procedurii insolvenţei o deţine creditorul a cărui creanţă este însoţită de cel puţin una dintre garanţiile reale menţionate mai sus. Avantajul principal al creditorului garantat este că acestuia i se va distribui cu prioritate suma de bani obţinută în urma vânzării bunului adus în garanţie, după plata cheltuielilor de procedură. Totodată, creditorul garantat are posibilitatea(deşi, nu este prevăzut expres în Legea insolvenţei) de a adjudeca bunul în contul creanţei. Prin urmare, din această perspectivă, creditorul garantat are cele mai mari şanse de a-şi recupera creanţa(cel puţin în parte, comparativ cu alţi creditori negarantaţi – denumiţi în literatura juridică „chirografari” – care, în lipsa altor bunuri sau fonduri băneşti în patrimoniul debitorului, nu recuperează nicio sumă de bani).

Conform tabelului definitiv consolidat creditori garantaţi sunt  S.C. S.a.r.l., R.B. SA şi B.T.

 Funcţie de aceste considerente judecătorul sindic urmează a respinge acţiunea, ca nefondată.