Drept civil. Nulitatea clauzei penale din titlul executoriu. Neîndeplinirea cerinţelor constatării nulităţii actelor de executare şi a încheierii de întabulare a acestora.

Drept civil. Nulitatea  clauzei penale din titlul executoriu. Neîndeplinirea cerinţelor constatării nulităţii actelor de executare şi a încheierii de întabulare a acestora.

Pentru anularea  procesului verbal de vânzare la licitaţie şi a actului de adjudecare era necesar ca instanţa să indice motive de nulitate care să afecteze actele de executare întocmite de executorul judecătoresc, motive care nu au fost invocate şi care nu există.

Secţia I civilă - Decizia  civilă  nr. 97/09  octombrie 2014

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu  sub numărul 284/787/2013, ca urmare a declinării  competenţei de soluţionare a cauzei prin sentinţa civilă nr. 316/2013 pronunţată de Judecătoria Avrig,  reclamantul C.N.  a solicitat în contradictoriu cu pârâţii B.C.  şi Biroul Executorului judecătoresc M.D.:

- să  se constate  nulitatea absolută a  clauzei penale  privind penalităţile de 0,4 % pe zi de întârziere din contractul de împrumut autentificat sub nr. 769/4 iulie 2008 de BNP C.E.;

- să se  constatate  nulitatea absolută a procesului-verbal de vânzare la licitaţie  din data de 16.05.2012 şi  a actului de adjudecare  din data de 07.06.2012 ;

- să  se constatate  nulitatea absolută a încheierii de  intabulare nr. 6527/25.06.2012  din CF 101213 Tălmaciu şi să se dispună revenirea la situaţia anterioară de carte funciară;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin contractul de împrumut autentificat sub nr. 769/4 iulie 2008 de BNP C.E., a împrumutat  suma de 15.000 Euro de la intimatul B.C., înţelegerea fiind de a înapoia suma de 25.000 Euro sau un apartament ce era în construcţie,  executat de reclamant.

Suma stabilită  prin actele de executare  ca debit restant  respectiv 25.000 Euro plus 121.00 Euro penalităţi de întârziere conform clauzei  mai sus menţionate  este nereală  şi nelegală, executarea  efectuată prin adjudecarea imobilului la  suma de 82.500 Euro fiind fără fundament  legal, bazată  pe un debit  abuziv şi inexistent întrucât  este lovită de nulitate absolută  clauza prin care s-au stabilit penalităţi de întârziere de 0,4% pe zi.

Cum clauza este lovită de nulitate absolută,  şi suma de executat este lipsită de temei legal  şi faptic  astfel încât toate actele de executare  încheiate sunt lovite de nulitate absolută în ceea ce priveşte  executarea penalităţilor de întârziere.

Pe cale de consecinţă şi procesul verbal de licitaţie cât şi actul de adjudecare  a imobilului pentru suma de  82.500 Euro precum şi încheierea de  intabulare a acestor acte sunt lovite de nulitate absolută.

Se mai arată că părţile s-au mai judecat în cadrul unei contestaţii la executare  respinsă ca tardivă  şi în care instanţa de fond a constatat nulitatea  acestei clauze penale însă Tribunalul Sibiu a decis că în cadrul contestaţiei la executare nu se poate soluţiona  petitul  privind  constatarea nulităţii unor clauze  din contract.

La cererea instanţei reclamantul şi-a precizat acţiunea arătând că îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile dreptului comun invocând art. 5 alin 1 şi 2 din O.G. nr.13/24.08.2011 şi  dispoziţiile legale privind nulitatea absolută a actelor juridice şi a actelor subsecvente unui act nul absolut.

Pârâtul B.C. a formulat întâmpinare  prin care a invocat excepţia  autorităţii de lucru judecat, excepţia insuficientei timbrări, excepţia necompetenţei materiale şi a inadmisibilităţii cererii.

Prin sentinţa civilă nr. 873/2014 Tribunalul Sibiu a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul C.N. şi în consecinţă:

- a constatat nulitatea clauzei penale  privind penalităţile de 0,4 % pe zi de întârziere din contractul de împrumut autentificat sub nr. 769/4 iulie 2008 de BNP C.E.;

- a constatat  nulitatea absolută a procesului verbal de vânzare la licitaţie  din data de 16.05.2012 şi  a actului de adjudecare  din data de 07.06.2012 al  Biroului executorului judecătoresc M.D.;

- a constatat  nulitatea absolută a încheierii de  intabulare nr. 6527/25.06.2012  din CF 101213 Tălmaciu şi  a dispus restabilirea  situaţiei anterioare de carte funciară cu privire la imobil.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut că prin contractul de împrumut  autentificat sub nr.769/2008 de BNP C.E.,  pârâtul B.C. a împrumutat reclamantului suma de 25.000 Euro având termen de restituire  data de 20.12.2008, urmând ca  în cazul în care  la termenul stabilit nu va fi restituită suma,  debitorul să achite, până la restituirea  întregii sume, penalităţi de întârziere de 0,4%pe zi .

Deoarece  suma împrumutată nu a fost restituită B.C. a solicitat executarea silită a reclamantului C.N.

Contractul de împrumut fiind încheiat în anul 2008 dobânda penalizatoare era reglementată de O.G. nr.9/2000. În contract  s-a stipulat o clauză penală în sensul că în cazul când  obligaţia  debitorului de a restitui la scadenta suma împrumutata  nu este executată la termen, debitorul este obligat la „plata unei penalitati de 0,4% pe zi de întârziere." Această clauză este nelegală şi, ca atare, este nulă absolut. Astfel art. 1 din O.G.  nr. 9/2000 prevede  că  părţile sunt libere să stabilească, în convenţii, rata dobânzii pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşti. Acest text trebuie corelat cu art. 5 potrivit căruia în raporturile civile dobânda nu poate depăşi dobânda legală cu mai mult de 50% pe an. Dobânda din contractul analizat depăşeşte în mod evident, de  foarte multe ori, dobânda legală şi ca urmare se aplică dispoziţiile din art.9 ce prevăd că în raporturile civile obligaţia de a plăti o dobândă mai mare decât cea stabilită prin Ordonanţă, este nulă de drept.

In legătură cu valabilitatea unei asemenea clauze penale în contractele de împrumut s-a pronunţat, în recurs în  interesul legii şi  Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, prin Decizia nr. XI din 24 octombrie 2005, publicata în Monitorul  Oficial  al României nr.123 din 09 februarie 2006, concluzia fiind că  în raporturile civile privind obligaţiile băneşti exista temei legal pentru stabilirea convenţională de dobânzi moratorii (datorate in caz de întârziere in executarea obligaţiei) limitate la posibilitatea de a depăşi dobânda  legala cu cel mult 50% pe an, dobânzile moratorii care depăşesc acest plafon legal reprezentând  clauză penală interzisă, nulă absolut pentru cauză ilicită, în raport cu dispoziţiile art. 5 din Ordonanţă  și ale art. 968 Cod civil.

 Pârâtul s-a apărat invocând faptul că această nulitate nu mai poate fi solicitată întrucât contractul a încetat odată cu executarea lui. Această apărare nu a fost  primită deoarece  nicio  dispoziţie legală nu limitează introducerea acţiunii în nulitate la perioada anterioară executării contractului. Executarea contractului nu transformă acest act într-unul inexistent, iar nulitatea absolută poate fi invocată oricând.

Urmare a nulităţii clauzei penale s-a  constatat că executarea silită a pornit şi s-a desfăşurat pentru o sumă nedatorată de 121000 euro, cu efecte dezastruoase asupra debitorului deoarece dacă nu ar fi existat un asemenea debit de executat ar fi fost probabil  ca debitorul să plătească suma datorată care era mult mai mică. Deşi  anularea actului de adjudecare este deschisă pe calea dreptului comun doar terţilor, părţile având deschisă calea contestaţiei la executare, în situaţii de natura celei din speţă, când debitorul nu a putut invoca din motive obiective cauza de nulitate în termenul pentru atacarea actului de executare  pe calea contestaţiei, Tribunalul a considerat că trebuie recunoscut şi acestuia dreptul de a formula în justiţie o acţiune în nulitate pe dreptul comun. Ca urmare, în baza principiului potrivit căruia nulitatea actului principal duce la desfiinţarea actelor subsecvente, s-a  constatat nulitatea actelor de executare arătate prin acţiune.

Acţiunea a fost  respinsă faţă de Biroului Executorului Judecătoresc, acesta nefiind parte în contractul atacat şi deci neavând calitate procesuală pasivă, aceeaşi fiind situaţia şi în ceea ce priveşte anularea actelor de executare şi rectificarea de carte funciară.

Prin decizia civilă nr. 97/9.10.2014 pronunţată în dosar 284/787/2013 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul declarat de  pârâtul B.C.  împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Sibiu, a schimbat în tot  sentinţa atacată şi rejudecând cauza a admis în parte acţiunea civilă formulată de  reclamant şi a constatat nulitatea absolută a clauzei penale privind penalităţile de 0,4% pe zi de întârziere din contractul de împrumut.

 S-au respins  celelalte capete de cerere formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâtul B.C.

Pentru a decide astfel Curtea a reţinut următoarele:

În ceea ce priveşte nulitatea clauzei penale din titlul executoriu contractul de împrumut nr.765/2008, s-a constatat că hotărârea instanţei de fond este temeinică  şi legală, clauza fiind nulă absolut, în temeiul art. 9 din O.G.  nr.9/2000. Conform acestei clauze, dacă debitorul nu restituie  la scadenţă suma împrumutată este obligat la plata unei penalităţi de 0,4% pe zi de întârziere, ceea ce depăşeşte  dobânda legală  prevăzută de art.1 şi 5 din O.G.  nr.9/2000, astfel că în mod corect Tribunalul a constatat  nulitatea  acestei clauze.

S-a constatat că apelul  pârâtului este întemeiat însă în ceea ce priveşte admiterea  capetelor de cerere  referitoare la  nulitatea absolută a procesului verbal de vânzare la licitaţie din 16.05.2012 şi a actului de adjudecare din data de 7.06.2012 precum şi  nulitatea încheierii de întabulare  nr.6527/2012 din CF 101213 Tălmaciu.

Pentru anularea celor două acte emise de executorul judecătoresc M.D.  era necesar ca instanţa să indice motive de nulitate  care să afecteze actele de executare  întocmite de executorul judecătoresc, motive care nu au fost invocate şi care nici nu există.

Procesul verbal de vânzare  la licitaţie a fost încheiat cu respectarea disp. art. 511 Cod procedură  civilă, acesta având toate menţiunile cerute de legiuitor, reţinerea instanţei că  executarea silită  a pornit şi s-a desfăşurat  pentru o sumă nedatorată este eronată, întrucât nu a fost desfiinţat titlul executoriu, ci doar o clauză  din cuprinsul acestuia.

Pe de altă parte, actul de adjudecare  este titlu de proprietate  şi poate fi înscris în cartea funciară, iar pentru adjudecatar constituie  titlu executoriu împotriva debitorului, anularea actului de adjudecare putând fi cerută numai de terţi, pentru motive prevăzute expres de legiuitor. Conform art. 518 Cod procedură  civilă prin actul de adjudecare proprietatea imobilului se transmite de la debitor la adjudecatar, iar prin  întabulare  adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de  imobilul cumpărat.

Prin urmare,  atâta timp cât nu există  niciun motiv de  anulare a actului de adjudecare, ca act final al executării silite imobiliare,  în mod  corect şi în temeiul art.516  pct. 8 şi art.518 Cod pr. civilă, a fost  înscris dreptul de proprietate  al pârâtului  B.C. în cartea funciară, în baza încheierii de întabulare nr. 6527/25.06.2012.

În consecinţă, s-a reţinut că nu sunt îndeplinite dispoziţiile art.908 alin. 1 pct.1 NCC pentru a se dispune revenirea la situaţia anterioară de carte funciară şi în mod greşit a fost anulată încheierea de întabulare a pârâtului în cartea funciară.

Domenii speta

Spete similare