Plangere contraventionala

Sentinţă civilă 1427 din 23.05.2011


INSTANTA

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., instanta a adoptat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Plangerea impotriva incheierii de carte funciara

Prin plangerea inregistrata rolul Judecatoriei B la data de 25.02.2011 sub numar de dosar X189/2011, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet  X civil petenta S.C. C I SRL. a contestat incheierea nr. X/01.02.2011 si incheierea registratorului sef nr. X/21.02.2011 emise de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara V - Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara B, solicitand admiterea plangerii si intabularea dreptului de proprietate asupra constructiei (spatiu comercial) de 81 (80,62 mp) situat in loc. B, str. X, nr. X, bl. X, parter, jud. V aflata pe terenul identificat in cartea funciara nr. -C1-U12 a municipiului B si nr. cadastral al parcelei 153/3;0;1/2-153/3;0;4.

In fapt, petenta a aratat ca,  la inceputul anului 2004 a inceput cu S.C. X S.A. (actionar majoritar la S.C. G E S.A) discutiile cu privire la vanzarea cumpararea spatiului comercial situat in loc. B, str. X, nr. X, bl. X, parter, jud. V. Aceste discutii au fost finalizate cu emiterea de catre S.C. X SA a facturii fiscale nr. 5910401 din data de 04.02.2004 in valoare de 1.000.000.000 lei rol prin care, aceasta in calitate de furnizor, vinde cumparatorului S.C. C I S.R.L. un spatiu comercial in suprafata de 80 mp. situat in loc. B, str. X, nr. X, bl. X, parter, jud. V. Posesia a fost transmisa la data emiterii facturii, contravaloarea facturii emise fiind achitata cu ordinul de plata nr. 13 din 04.02.2004. Ulterior facturii fiscale si platii pretului, partile au constatat ca proprietatea spatiului comercial nu este S.C. X S.A., ci intimata S.C. G E S.A. societate la care S.C. X S.A. era actionar majoritar. Partile au convenit anularea facturii fiscale nr. 5910401 din data de 04.02.2004. A fost emisa o alta factura fiscala nr. 6023551 din data de 01.04.2004 prin care furnizorul S.C. G E S.A. ii vinde acelasi spatiu comercial in suprafata de 80,26 mp. Aceasta factura a fost emisa cu mentionarea TVA , insa constatandu-se ca furnizorul nu era platitor de TVA, partile au convenit anularea si acestei facturi. Petenta a aratat ca la data de 01.06.2004 intimata s-a inregistrat ca platitor de TVA si a emis o alta factura fiscala nr. 6023553 din data de 15.06.2004 prin care furnizorul S.C. G E S.A. ii vinde spatiul comercial pentru suma de 1.000.000.000 lei rol, inclusiv TVA. La acea data, intimata a solicitat inscrierea dreptului de proprietate asupra spatiului comercial cererea fiind admisa la data de 30.12.2004. Intrucat suma de 1.000.000.000 lei mentionata in toate cele trei facturi fiscale cu titlu de pret, fusese achitata  catre S.C. X S.A. prin O.P. 13 din data de 04.02.2004, intrucat s-a dorit ca plata acestei sume sa reprezinte o plata valabila, intre S.C. X, S.C. C I si S.C. G E S.A. s-a incheiat un contract de compensare a datoriilor reciproce nr. 2012 din data de 30.06.2004. Petenta a precizat ca a devenit proprietara spatiului comercial, inscriindu-se si in evidentele fiscale ale Primariei B pentru plata taxelor si impozitelor pentru spatiul comercial cumparat.

Petenta a aratat  ca a solicitat Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara intabularea dreptului de proprietate asupra constructiei spatiu comercial existent pe terenul identificat. Prin incheierea nr. 1176 din data de 10.02.2011 s-a dispus respingerea cererii de inscriere a dreptului de proprietate asupra imobilului constructie, retinandu-se ca imobilul inscris in cartea funciara este format din teren si constructie si nu pot fi instrainate parti din imobil fara modificarea acestuia prin dezlipire, iar transmiterea dreptului de proprietatea asupra unui teren se realizeaza numai in baza actelor autentice, factura atasata la cerere, considerat act de proprietate asupra imobilului  nu intruneste nici macar conditiile generale pentru validitatea inscrisului sub semnatura privata prevazute de codul civil, cum ar fi semnatura si stampila partilor, formalitatea multiplului exemplar, mentiunea bun si aprobat. Impotriva incheierii nr. 1176/01.02.2011 a Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara,  petenta a aratat ca, a formulat cerere de reexaminare care a fost respinsa prin incheierea nr. 2164/21.02.2011, retinandu-se ca indiferent de modul de dobandire al terenului, actul de proprietate trebuie sa fie in forma autentica, conform art. 3 Titlul X din Legea 247/2005 si conform Legii nr. 7/1996, precum si pentru motivul ca factura fiscala si contractul de compensare de datorii reciproce nu descriu terenul-proprietate sau folosinta si nici constructia-suprafata construita si suprafata utila.

Petenta a aratat ca incheierile  registratorilor de carte funciara sunt nelegale si netemeinice.

A aratat ca prin cererea de inscriere nu a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra constructiei si terenului aferent, ci a solicitat doar intabularea dreptului de proprietate asupra constructiei. A aratat ca nu s-a facut distinctie intre incheierea valabila a contractului de vanzare cumparare si realizarea publicitatii imobiliare a dreptului de proprietate pentru opozabilitatea fata de terti, cu atat mai mult cu cat inscrierea in cartea funciara a unui drept asupra unui imobil nu are caracter constitutiv de drepturi.  Petenta a aratat ca dreptul de proprietate se dobandeste de la incheierea valabila a actului juridic translativ de proprietate fara a fi obligatorie ad validitatea realizarea publicitatii imobiliare prin cartile funciare. Legea 7/1996 instituie norme doar cu privire la realizarea publicitatii imobiliare in sistemul cartilor funciare si nu contine reglementari cu privire la transmiterea valabila a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra imobilelor. La primirea cererii registratorul de carte funciara trebuia sa analizeze daca exista un inscris doveditor al actului juridic al vanzarii cumpararii si care sunt conditiile de forma si de fond care trebuie verificate pentru constatarea valabilitatii contractului de vanzare cumparare. Petenta a precizat ca la data de 15.06.2004 contractul de vanzare cumparare a unei constructii era supusa principiului consensualismului, dreptul de proprietate asupra constructiei s-a transmis in virtutea legii, prin simplul acord de vointa al partilor care au stabilit bunul vandut si pretul de platit, fara a fi necesar si obligatoriu sa se execute contraprestatiile partilor contractante. La acea data nu exista nici o forma legala care sa impun coditii de forma autentica a actului de vanzare cumparare asupra unei constructii, aceasta conditie fiind introdusa abia prin Legea 247/2005. Petenta a  aratat ca in acord cu doctrina juridica a facut dovada inscrisului doveditor al contractului de vanzare cumparare incheiat  cu intimata S.C. G E S.A, reprezentat de factura fiscala nr. 6023553/15.06.2004. Realizarea vanzarii cumpararii a spatiului comercial trebuia privita in contextul practicilor, uzantelor existente in activitatea societatilor comerciale, precum si perspectiva normelor de contabile si fiscale. Factura fiscala comerciala este un inscris sub semnatura privata prin care se constata executarea unor operatiuni comerciale, si cel mai adesea emiterea facturii este legata de operatiuni de vanzare cumparare. Factura fiscala daca este semnata si acceptata de catre destinatarul ei face dovada nu numai a existentei actului juridic ci si a executarii operatiunii care constituie obiectul ei.  Petenta a mai aratat ca factura fiscala face dovada incheierii valabile a unui contract de vanzare cumparare asupra unui spatiu comercial si contine elementele esentiale a unei vanzari: numele vanzatorului, a cumparatorului, bunul vandut, pretul convenit, data incheierii contractului de vanzare cumparare si a transmiterii dreptului de proprietate. De asemenea, factura trebuie apreciata  ca un inscris doveditor al dreptului de proprietate si din perspectiva normelor contabile si fiscale.  A mai precizat ca, contractul incheiat a fost executat, vanzatorul a realizat traditiunea bunului imobil vandut si a fost stinsa obligatia de plata a pretului prin compensare realizata prin contract.

 In drept, petenta a invocat art. 50 alin. 2 indice 1 din legea 7/1996, art. 20 din Legea 7/1996, art. 155 C.fiscal, art. 1143 si urm C.civ.

A fost achitata taxa judiciara de timbru in cuantum de 8 lei conform art. 9 alin. 6 din Legea 146/1997 privind taxele de timbru. A fost aplicat timbrul judiciar in cuantum de 0,30 lei conform art. 3 alin. 1 din O.G. 32/1995 privind timbrul judiciar.

B. Apararile formulate

Intimata a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata si mentiunea incheierii de carte funciara nr. 1176 din data de 01.02.2011 precum si a incheierii registratorului sef nr. 2164 din data de 21.02.2011,  respingerea capatului de cerere privind intabularea dreptului de proprietate. Intima a aratat ca plangerea formulata de catre petenta este o modalitate prin care acesta  incearca sa modifice hotarari judecatoresti pronuntate pana in prezent cu privire a spatiul comercial din str.  X nr. X, bl. X. Intimata a aratat ca petenta nu a achitat pretul convenit pentru spatiul in discutie, aspect constat de catre organele de urmarire penala. Intimata a aratat ca la Parchetul de pe langa Judecatoria B se afla dosarul cu nr. 4120/P/2009, dosar in  care  s-a dispus efectuarea unei expertize contabile avand ca obiect stabilirea raporturilor dintre cele doua societati. Raportul de expertiza a stabilit ca factura in discutie nu reprezinta un act translativ de proprietate si nu poate sta la baza intabularii. La momentul intocmirii facturii din data de 15.06.2004, facturarea de bunuri imobile era reglementata de H.G. 44/22.01.2004, potrivit caruia factura fiscala nu poate cuprinde contravaloarea integrala a livrarii de bunuri imobile ci doar o facturare in avans. De asemenea, factura fiscala prezinta un viciu de completare, respectiv coloana 3 (cantitate) si coloana 2 (U:M) nu sunt completate. Astfel, a apreciat intimata ca, factura fiscala  poate fi considerata cel mult factura de avans. Intimata a aratat ca in dosarul penal s-a data un raspuns cu privire la modalitatea de intabularea a spatiului comercial, constatandu-se ca fara existenta unui contract de vanzare cumparare, factura fiscala nu indeplineste conditiile pentru transferul dreptului de proprietate.

In drept, intimata nu a invocat nici o dispozitie legala.

C. Probe

Petenta a depus la dosar copii de urmatoarele inscrisuri: incheierea nr. 2164 (fila 11-12), incheierea nr. 1176 (filele 13-14), jurisprudenta (filele 62-65, 110-113, ), practica judiciara (filele 122-133, ), inscrisuri.

Intimata a depus la dosar raport de expertiza (fila 73-109), practica judiciara

La solicitarea instantei, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara a comunicat actele care au stat la baza emiterii incheierii nr. 2164  si a incheierii nr. 1176 (filele 35-57), extras de carte funciara cu privire la imobilul inscris in Cartea funciara sub nr. 70498-C1-U12 (filele 116-118).

Instanta respins proba cu interogatoriul  intimatei si proba cu expertiza in specialitate topometrica solicitata de  petenta si proba cu interogatoriul petentei solicitata de catre intimata (incheierea din data de 18.04.2011).

In prezenta cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.

II.Solutia instantei

Avand in vedere inscrisurile depuse la dosar instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

In fapt, intre petenta S.C. C I S.R.L. si intimata S.C. G E S.A.  s-au derulat operatiuni comerciale avand ca finalitate emiterea de catre cea din urma a facturii fiscale seria VS ACA nr. 6023553 (fila 45) si a contractului de compensare a datorilor reciproce nr. 2012 din data de 30.06.2004 (fila 48). 

Cu privire la factura emisa, partile s-au confruntat in fata instantelor judecatoresti in diverse litigii, fondul dreptului nefiind analizat si stabilit prin sentintele civile pronuntate.

De asemenea, pe rolul Judecatoriei B se afla inregistrat dosarul nr. 03508/189/2009 prin care petenta a formulat o actiune prin care a solicitat pronuntarea  unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare cu privire la imobilul in discutie, judecata acestuia fiind suspendata in temeiul art. 242 alin. 1 pct. 1 C.proc civ, prin acordul partilor, pana la solutionarea irevocabila a prezentei cauze (fila 162).

Cu privire la imprejurarile emiterii facturii fiscale avand ca obiect  spatiul comercial  in suprafata de 80,26 mp  s-a inceput urmarirea penala (dispusa prin sentinta penala nr. 166/2011) fata de administratorii  intimatei sub aspectul savarsirii infractiunii de inselaciune prevazuta de art. 215 alin. 1, 2 si 3 C.pen.

Din actele dosarului (sustinerile partilor, sentinta penala nr. 166/2011 pronuntata in dosarul nr. 511/189/2011) rezulta ca intre parti a  existat si un contract de inchiriere  nr. 10/01.04.2004, valabilitatea clauzelor acestui contrat formand obiectul unor actiuni in justitie (fila 166).

La data de 01.02.2011 petenta S.C. C I S.R.L. a formulat cerere de intabulare a dreptului de proprietate aspra constructiei  situata in str. G-ral X, nr. X, bl. X, parter, in baza facturii fiscale nr. 6023553/15.06.2004 si contractului de compensare a datoriilor reciproce nr. 2012/30.06.2004.

Cererea de intabulare a fost respinsa de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara  prin incheierea nr. 1176 din data de 01.02.2011. In motivarea respingerii cererii de intabulare,  Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara a  aratat ca imobilul inscris in cartea funciara este format din teren si constructie si nu pot fi instrainate parti din imobil fara modificarea acestuia prin dezlipire, dar si pentru faptul ca, prin imobil in acceptiunea Legii 7/1996 se intelege teren cu sau fara constructii. S-a retinut ca transmiterea dreptului de proprietate asupra unui teren se realizeaza numai in baza actelor autentice, iar factura fiscala atasata  nu intruneste nici macar conditiile generale pentru validitatea inscrisului sub semnatura privata prevazute de codul civil cum ar fi semnatura si stampila partilor, formalitatea multiplului exemplar, mentiunea bun si aprobat.

Impotriva incheierii nr. 1176 din data de 01.02.2011, petenta a formulat cerere de reexaminare care a fost respinsa prin incheierea nr. 2164 din 15.02.2011. In motivarea incheierii s-a retinut ca  factura fiscala nr. 6023553/15.06.2004 si contractul de compensare a datoriilor reciproce  nu descriu imobilul in ceea ce priveste terenul proprietate sau folosinta si nici constructia-suprafata construita si suprafata utila si ca, indiferent de modul de dobandire a terenului, actul de proprietate trebuie sa fie incheiat in forma autentica.

In extrasul de Carte Funciara pentru informare (fila 117) privind Cartea Funciara individuala cu nr. 70498-C1-U12 la A. Partea I-a numar cadastral  153/3;0;1/2-153/3;0;4 apare  descris imobilul  in felul urmator: suprafata construita mp 81, suprafata utila 73 mp, cote teren 29,48, observatii - teren ci. Aferent spatiului comercial, la  B. Partea II (foaie de proprietate)  s-a mentionat intabularea dreptului de proprietate, dobandit prin lege, cota actuala 1/1 a S.C. I E S-R.L. B, rectificarea incheierii 2016/2004 in sensul ca adresa conform actelor imobilului –spatiu comercial este ,, str. G-ral X, nr. X, bl X, parter".

Se observa ca petenta a formulat cerere de intabulare a constructiei o singura data.

In drept,  potrivit articolului 50 din Legea nr. 7/1996- Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, incheierea de carte funciara, se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor din cartea funciara, cu privire la imobilul in cauza, in termen de 15 zile de la pronuntarea incheierii, dar nu mai tarziu de 30 zile de la data inregistrarii cererii. Persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare a incheierii de admitere sau de respingere, in termen de 15 zile de la comunicare, care se solutioneaza prin incheiere de catre registratorul-sef din cadrul oficiului teritorial in raza caruia este situat imobilul(alin. 2).Impotriva incheierii registratorului-sef emise potrivit alin. (2) se poate formula plangere in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare si plangerea impotriva incheierii se depun la biroul teritorial si se inscriu din oficiu in cartea funciara. Oficiul teritorial este obligat sa inainteze plangerea judecatoriei in a carei raza de competenta teritoriala se afla imobilul, insotita de dosarul incheierii si copia cartii funciare. (2^1) Plangerea impotriva incheierii se poate depune si direct la judecatoria in a carei raza de competenta teritoriala se afla imobilul, situatie in care instanta va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului incheierii si copia cartii funciare, precum si notarea plangerii in cartea funciara (2^2).

Fata de situatia de fapt retinuta, analizand plangerea impotriva Incheierii nr. 1176 din data de 01.02.2011  si a Incheierii nr. 2164 din 15.02.2011 date de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara V - Biroul de Publicitate Imobiliara B prin prisma inscrisurilor depuse la dosar, instanta constata ca plangerea formulata de petenta S.C. C I S.R.L. este neintemeiata.

Solutia instantei se intemeiaza pe urmatoarele argumente:

Plangerea impotriva incheierii de carte funciara este o cale speciala de atac, avand caracter necontencios ce se solutioneaza potrivit normelor de procedura speciale prevazute in Legea nr. 7/1996, completate cu dispozitiile din Cartea a III-a a Codului de procedura civila.

Caracterul necontencios al plangerii impotriva incheierii de carte funciara, este o consecinta a caracterului necontencios al cererii de inscriere a actelor si faptelor juridice in cartea funciara, retinut in decizia nr. 2/2001 a Curtii Supreme de Justitie, pronuntata intr-un recurs in interesul legii, motivat de faptul ca, prin formularea unei astfel de cereri, titularul nu urmareste stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana.

Totodata, caracterul necontencios al plangerii impotriva incheierii de carte funciara rezulta si din motivarea Deciziei nr. LXXII (72) din 15.10.2007, tot intr-un  recurs in interesul legi, in care Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectiile Unite a stabilit ca in cauzele ce au ca obiect plangerile privind Cartea Funciara intemeiate pe dispozitiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicata, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara nu are calitate procesuala pasiva.

Faptul ca plangerea se solutioneaza in contradictoriu cu persoana care la data inregistrarii cererii era inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta nu confera caracter contencios plangerii, acest aspect fiind o Eie a principiului relativitatii care sta la baza sistemului de publicitate imobiliara.

Asadar, instanta investita cu solutionarea unei astfel de plangeri verifica legalitatea si temeinicia solutiei date cererii de inscriere in cartea funciara, de oficiul de cadastru.

In speta, instanta constata ca prin probele solicitate (respinse de instanta  prin incheiere din data de 18.04.2011-fila 134) si inscrisurile depuse la dosar partile au depasit obiectul procesual  al cauzei de fata, urmarind recunoasterea  sau negarea dreptului de proprietate al petentei asupra constructiei.

Asadar, instanta investita exclusiv cu o cerere necontencioasa, se va limita doar la verificarea legalitatii si temeiniciei incheierilor de carte funciara invocate si a conditiilor formale ale actului in baza caruia petenta a solicitat operatiunea de inscriere in cartea funciara..

Totodata, desi dreptul la un proces echitabil presupune, in principiu motivarea hotararilor, art. 6 CEDO nu poate fi interpretat in sensul impunerii unui raspuns detaliat pentru fiecare argument invocat de parti (Hotararea Van de Hurk impotriva Olandei din 19 aprilie 1994, Decizia Burg impotriva Frantei) principiu reiterat in cauza Buzescu Contra Romaniei ( paragraf 63). Intinderea obligatiei de a motiva hotararea poate varia in functie de natura hotararii si trebuie stabilita in functie de circumstantele cauzei. Insa, argumentele decisive pentru solutionarea cauzei vor trebui sa-si gaseasca reflectare in hotararea pronuntata.

Instanta retine ca incheierea de carte funciara se bucura de o prezumtie relativa de legalitate si temeinicie, petentei revenindu-i obligatia, conform art. 129 C.pr.civ., de a rasturna aceasta prezumtie.

Potrivit art. 48 din Legea 7/1996 registratorul  de carte funciara  admite cererea de inscriere daca inscrisul indeplineste urmatoarele conditii:

- este incheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;

- identifica corect numele si denumirea partilor si mentioneaza codul numeric personal, numarul de identificare fiscala, codul de identificare fiscala sau codul unic de inregistrare, dupa caz, atribuit acestora;

- individualizeaza imobilul printr-un numar de carte funciara si un numar cadastral topografic, dupa caz,

- este insotit de o traducere legalizata, daca actul nu este intocmit in limba romana;

- este insotit, dupa caz de o copie a extrasului de carte funciara pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza intocmirii actului

- este insotit de dovada achitarii tarifului de publicitate imobiliara cu exceptia scutirilor legale.

Instanta constata ca motivele invocate de petenta in plangere sunt neintemeiate in raport de dispozitiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, art. 47 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 completat de art. 45 din Ordinul nr. 633/2006.Astfel, potrivit art. 20 din Legea 147/1996 dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis in mod valabil.

Art. 47 prevede ca cererea de inscriere in cartea funciara se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial si va fi insotita de inscrisul original sau de copia legalizata de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a carui inscriere se cere.

Asadar, dreptul de proprietate asupra unui imobil se inscrie in cartea funciara in baza actului prin care s-a constituit sau transmis in mod valabil. Acest aspect se impune deoarece, regimul juridic al proprietatii imobiliare se intemeiaza  pe mai multe principii printre care cel al legalitatii, principiu care decurge din obligatia instituita de lege de a se verifica daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru a se putea dispune inscrierea unui drept real.

Constituie titlu (modalitate) apt de intabulare: traditiunea, uzucapiunea, actele translative de proprietate, accesiunea etc. legea succesiunea, putand fi inscrise in cartea funciara.

Dar pentru efectuarea unei intabulari in cartea funciara este necesara dovedirea titlului (in speta a actului juridic) in temeiul caruia se cere inscrierea, printr-un inscris original  care poate fi autentic sau sub semnatura privata, in functie de obiectul asupra caruia poarta dreptul. In cazul in care titlul este reprezentat de un act juridic translativ de proprietate (in sens de negotium), inscrisul doveditor al actului, trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate a actului juridic respectiv, sa aiba putere doveditoare potrivit dreptului comun, sa individualizeze imobilul si sa arate dreptul ce urmeaza sa fie inscris .

Analizand factura fiscala nr. 6023553 din data de 15.06.2004 instanta constata ca  este mentionat numele intimatei S.C. G Es S.A. in calitate de ,,furnizor" identificata prin nr. de inmatriculare in registrul comertului (J37/07/2000), cod fiscal (12948969), cont bancar  si adresa, cat si numele petentei S.C. C  I S.R.L. identificata prin nr. de inmatriculare in Registrul comertului (J37/583/1991), cod fiscal (8837061), contul bancar si sediu.  La rubrica ,, denumirea produselor si serviciilor" s-a consemnat ,,Spatiu comercial din str. B-dul G-ral X, bl. X", rubricile U.M. si ,,cantitatea" nu sunt completate, dupa care este consemnat pretul (unitar-fara TVA; valoarea lei; valoarea TVA; totalul de pata) in cuantum de 1.000.000.000 lei. Factura fiscala poarta semnatura si stampila societatii furnizoare S.C. G Es S.A si o semnatura olografa la semnatura de primire.

Avand in vedere continutul facturii fiscale, instanta apreciaza ca factura fiscala  nu constituie un inscris apt sa  justifice inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate asupra constructiei.

Instanta are in vedere dispozitiile art. 46 C.com, care prevad ca, obligatiile comerciale se probeaza cu acte autentice, acte sub semnatura privata, facturi acceptate, prin corespondenta, prin telegrame, cu registrele partilor, cu martori de cate ori instanta ar crede ca trebuie sa admita proba testimoniala si aceasta chiar in cazurile prevazute de art. 1191 din codul civil si orice alte mijloace de proba admise de legea civila.

Astfel, art. 46 din Codul comercial intelege factura ca un inscris prin care se probeaza o obligatie comerciala, o operatiune comerciala. Instanta constata ca din  continutul facturii fiscale nu rezulta care este operatiunea comerciala care avut loc intre  parti, la data emiterii facturii.

Instanta apreciaza ca art. 46 din C.com trebuie interpretat in concordanta cu dispozitiile  art. 6 din Legea  82/1991 –Legea contabilitatii si al H.G. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, in vigoare la data emiterii facturii in discutie.

Astfel, potrivit art. 6 din Legea  82/1991 orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Conform H.G. 831/1997 factura serveste ca: document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate; document de insotire a marfii pe timpul transportului; document de incarcare in gestiunea primitorului; document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

Totodata, instanta observa ca imobilul asupra caruia petenta sustine ca a intervenit o vanzare cumparare nu este individualizat in factura, cerinta sine qua non pentru  inscrierea in cartea funciara, rubricile aferente ale facturii fiscale nu sunt completate, astfel ca exista un dubiu asupra suprafetei obiectului asupra caruia poarta operatiunea.

Asadar, instanta apreciaza ca factura fiscala nu este decat un document justificativ, care sta la baza inregistrarilor in contabilitate a furnizorului sau a prestatorului si a cumparatorului sau beneficiarului, ea fiind un mijloc de proba cu privire la operatiunea facturata, neputand avea calitatea de act doveditor a unui act juridic de vanzare cumparare in sens de intrumentum probationem.

Pe de alta parte, instanta constata ca petenta solicita intabularea unui drept de proprietate asupra unui imobil – constructie, fara a preciza natura dreptului dobandit asupra terenului de sub constructie.

 Potrivit art. 1 alin. 5 din Legea 7/1996, prin imobil, in sensul legii cadastrului si publicitatii imobiliare, se intelege una sau mai multe parcele alaturate cu sau fara constructii, de pe teritoriul unei unitati administrativ teritoriale, …, apartinand unui proprietar sau mai multor proprietar, in cazul coproprietatii, care se identifica printr-un numar cadastral unic si se inscrie in cartea funciara. Astfel, se observa ca unitatea de baza a sistemului de cadastru este parcela de teren cu sau fara constructii, identificata cu un numar cadastral si numar de carte funciara. Totodata, se observa ca Legea 7/1999  cuprinde dispozitii cu privire la inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate asupra constructiei, numai in ceea ce priveste constructiile dobandite prin construire ( art. 55).

Analizand factura fiscala din speta, instanta observa ca  aceasta nu face referire la dreptul dobandit asupra terenului de sub constructie, iar in contextul efectuarii unei inscrierii in cartea funciara asupra unui imobil, in sensul legii 7/1996, cele doua drepturi, asupra constructiei,  respectiv asupra terenului nu pot fi disociate. Astfel, pentru inscrierea in cartea funciara, in cazul dobandirii  dreptului de proprietate  asupra constructiei trebuie stabilit si natura dreptului dobandit asupra terenului.

Pentru clarificarea raporturilor dintre par?i se impune administrarea de probe specifice dreptului comun, procedura plangerii impotriva incheierii de carte funciara, procedura necontencioasa, neputandu-se substitui procedurii de drept comun, ea avand  ca obiect doar verificarea incheierii de carte funciara emisa de registratorul de care funciara in temeiul art.48 din Legea 7/1996.

Prin urmare, in raport de  considerentele mai sus mentionate, instanta considera ca argumentele petentei sunt neintemeiate si ca, la acest moment, registratorul a refuzat justificat intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate asupra constructiei, factura in sine, chiar completat cu contractul de compensare a datoriilor reciproce, nu poate constitui  titlu, iar inregistrarea in cartea funciara se face numai in baza unui asemenea document.

Pentru considerentele de fapt si de drept mai sus enuntate, instanta va respinge actiunea avand ca obiect plangere de carte funciara formulata de petenta S.C. C I SRL impotriva, ca neintemeiata.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

13

Domenii speta