Arest preventiv

Rezoluţie 15/Î din 13.02.2014


Prin cererea formulată la data de 12.02.2014, inculpaţii A.C.C. şi A.I. au solicitat înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

În motivarea cererii, precum şi în declaraţiile date în faţa instanţei, inculpaţii consideră că din împrejurările cauzei, a modalităţii de săvârşire a faptelor ce li se impută, a faptelor însăşi rezultă lipsa unui minim de indiciu pertinent că pretinsa activitate infracţională a inculpaţilor se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi, în sensul asocierii lor în maniera prevăzută de art.367 N.C.pen.

Nici în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art.314 alin.2 din N.C.P. nu există probe din care să rezulte vinovăţia inculpaţilor, la percheziţiile informatice efectuate în cauză nu s-a descoperit absolut nimic de natură a îi incrimina, ci doar în cazul altor inculpaţi s-au făcut astfel de descoperiri dispunându-se chiar şi extinderea urmăriri penale cu privire la alţi coinculpaţi pentru infracţiuni prevăzute cu pedepse mult mai mari.

De asemenea, inculpaţii arată că sunt infractori primari, realizează venituri din muncă (A.I. este angajat la A.C. Bacău, iar A.C.C. munceşte în străinătate), limitele de pedeapsă pentru infracţiunile pe care sunt cercetaţi sunt de maxim 5 ani închisoare şi pe fondul cauzei vor beneficia de aplicarea legii penale mai favorabile.

Apreciază că o măsură preventivă mai blândă – arest la domiciliu sau control judiciar – nu ar împiedica buna desfăşurare a procesului penal şi nu vor încerca zădărnicirea aflării adevărului.

S-a ataşat la dosar şi dosarul de urmărire penală cu probatoriul administrat până în prezent.

Instanţa, analizând cererea inculpaţilor, precum şi dosarul de urmărire penală, constată că aceasta este neîntemeiată.

Fiecare inculpat este cercetat, în stare de arest preventiv, pentru comiterea a 2 infracţiuni – constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzut de art.367 cod penal şi deţinere de instrumente în vederea falsificării de valori, prevăzut de art.314 alin.2 cod penal.

Instanţa, apreciază în raport de tot probatoriul administrat până în prezent că temeiurile ce au stat la baza luării şi prelungirii măsurii arestării preventive nu au încetat şi nu s-aui modificat. Temeiul luării măsurii arestării preventive îl reprezintă dispoziţiile art.223 alin.2 cod procedură penală (art.148 lit.f vechea reglementare).

Inculpaţii sunt cercetaţi fiecare pentru comiterea a 2 infracţiuni, iar din modalitatea în care se presupune că le-au comis rezultă o periculozitate sporită a acestora.

Ceea ce trebuie subliniat este că în cazul infracţiunii prevăzute de art.367 cod penal, cauza şi implicit periculozitatea unui inculpat nu poate fi analizată defalcat pe fiecare inculpat astfel încât poate, luat separat, contribuţia lui la comiterea infracţiunii poate apărea infirmă sau fără un pericol mare.

Corect este ca în cazul acestui gen de infracţiuni (art.367, art.314 alin.2 Cod penal), trebuie analizată activitatea întregului grup infracţional organizat în care fiecare membru al grupului avea sarcini bine stabilite, atribuţii clare în angrenajul infracţional necesar funcţionării grupării.

În consecinţă nu se poate primi apărarea inculpaţilor că sunt cercetaţi doar pentru 2 infracţiuni pentru că este vorba de 2 fapte în strânsă conexiune una cu cealaltă  şi pe care instanţa le apreciază de o gravitate ridicată, având în vedere că scopul lor era de a acorda sprijin celorlalţi membrii ai grupului infracţional de a comite infracţiuni de skiming pe teritoriul altor state europene. Este falsă împresia pe care o au inculpaţii că măsura preventivă este prea aspră în raport de contribuţia lor la aceste fapte, pentru că aşa cum au arătat deja, instanţa analizează activitatea infracţională desfăşurată şi rolul şi atribuţiile pe care fiecare inculpat le avea în cadrul grupului infracţional organizat.

Gravitatea infracţiunilor comise de cei doi inculpaţi rezultă şi din majorarea limitelor de pedeapsă prevăzute de Codul penal – închisoare de la 2 la 7 ani pentru art.314 alin.2 cod penal, iar instanţa apreciată gravitatea acestei infracţiuni raportat la noile limitele de pedeapsă (majorate) şi nu la cele prevăzute de legea specială (de care poate vor beneficia inculpaţii la soluţionarea fondului cauzei prin aplicarea legii penale mai favorabile). Aşadar, instanţa nu poate primi apărarea inculpaţilor că  limitele de pedeapsă pentru infracţiunea pentru care sunt cercetaţi nu depăşeşte 5 ani închisoare.

Instanţa mai reţine că cererea inculpaţilor de înlocuire este neîntemeiată, întrucât această solicitare, s-a avut în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţii şi când a soluţionat propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv la data de 05.02.2014.

Instanţa a analizat şi în cadrul  acelei propuneri de prelungire a arestului preventiv  dacă detenţia provizorie se mai impune sau nu, astfel că dacă considera că scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal poate fi analizată cu inculpaţii sub control judiciar sau arestaţi la domiciliu, ar fi dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu una din aceste măsuri preventive la acea dată.

Mai mult, instanţa consideră că în decurs de o săptămână nu s-au modificat şi nu au încetat temeiurile ce au determinat continuarea detenţiei provizorii care să justifice înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă mai blândă.

Faţă de toate acestea, instanţa apreciază în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei, a conduitei procesuale a inculpaţilor care nu recunosc săvârşirea faptei prevăzută de art.367 cod penal şi minimalizează contribuţia la comiterea infracţiunii prevăzute de art.314 alin.2 cod penal, că măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar nu este suficientă pentru realizarea scopului bunei desfăşurări a procesului penal şi al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni  de către inculpaţi.

În consecinţă, instanţa în baza art.242 cod procedură penală, va respinge ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, prevăzut de art.218 şi 211 cod procedură penală, formulată de inculpaţii A.I. şi A.C.C.