Executare silită prin poprire. Obligaţiile terţului poprit în cazul în care executarea silită este suspendată.

Executare silită prin poprire. Obligaţiile terţului poprit în cazul în care executarea silită este suspendată.

Potrivit art. 457 alin. 1 ind. 1 Cod proc. civ., în cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi cât şi încasările viitoare, iar potrivit alin. 2 al aceluiaşi text normativ, de la data sesizării băncii, sumele existente precum si cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura realizării creanţei.

Totodată, începând cu momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire, terţul poprit nu va putea face nicio plată şi nicio operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizata, cu excepţiile prevăzute de lege.

Secţia I Civilă  - Decizia 288/18 aprilie 2013

Prin sentinţa civilă nr. 3267/2012 a Judecătoriei Sibiu a fost admisă cererea de validare a popririi formulată de creditoarea FL în contradictoriu cu debitoarea SC GM şi terţul poprit S.C. RB şi, în consecinţă, a fost validată poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc, prin adresa de înfiinţare din 28.10.2011, asupra conturilor pe care societatea debitoare le are deschise la terţul poprit.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că în baza titlului executoriu contractul de leasing financiar  s-a înfiinţat poprirea asupra debitelor datorate de terţul poprit SC RB  debitorului SC GM.

Urmare adresei de înfiinţare a popririi comunicată terţului poprit la data de 02.11.2011, s-a înfiinţat poprirea asupra contului deschis de debitor la această bancă până la concurenţa sumei de 340.801,64 lei.

Executarea silită a fost suspendată până la soluţionarea contestaţiei la executare formulată de debitor iar în ianuarie 2012 s-a comunicat terţului poprit reluarea executării după respingerea contestaţiei la executare.

Începând cu data înfiinţării popririi şi a indisponibilizării sumelor datorate de debitoare, în perioada suspendării executării silite  debitoarea a efectuat mai multe plăţi, prin ordin de plată, transferând din contul său şi în favoarea terţului poprit mai multe sume de bani. Aceste sume au fost plătite în perioada în care executarea silită a fost suspendată.

După reluarea executării, în ianuarie 2012, în contul debitoarei nu au mai fost înregistrate operaţiuni semnificative, plătindu-se creditoarei suma de 1203 lei.

Se reţine aşadar că prin punerea la dispoziţia debitorului a sumelor existente în contul acestuia, ulterior înfiinţării popririi, terţul poprit a încălcat dispoziţiile art. 457 alin.2 Cod proc. civ., efectuând plăţi şi operaţiuni de natură a diminua suma indisponibilizată, fără a exista dispoziţii legale de excepţie care să-i permită acest lucru.

Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de terţul poprit S.C. RB  a fost respins prin decizia civilă nr. 321/2012 pronunţată de Tribunalul Sibiu-secţia I civilă.

În considerentele deciziei, instanţa de apel a reţinut că chestiunea esenţială care se impune a fi lămurită este aceea a efectelor suspendării executării silite prin poprire.

În acest sens s-a constatat că potrivit art. 457 al. 2 teza a doua din C. pr. civ. „la data sesizării băncii sumele existente precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţei. Din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire, terţul poprit nu va face nici o altă plată sau operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată”.

Aceste prevederi legale trebuie interpretate în sensul că, pe de o parte indisponibilizarea vizează atât sumele existente în contul debitorului la momentul băncii cât şi cele provenite din încasările viitoare, iar pe de altă parte că indisponibilizarea este extinsă şi pe durata suspendării executării silite prin poprire tocmai pentru a nu zădărnici recuperarea sumelor aferente titlului executoriu.

Prin urmare suspendarea executării silite prin poprire nu înseamnă că pe timpul suspendării debitorul are dreptul de a dispune liber de disponibilităţile băneşti din conturi şi de a efectua orice operaţiune bancară, ci are ca efect doar neefectuarea pe viitor, pe o perioadă determinată, a altor acte de executare, sumele aflate în conturile bancare indisponibilizate neputând fi distribuite creditorilor pe durata suspendării.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs terţul poprit, solicitând modificarea deciziei recurate în sensul respingerii cererii de validare a popririi formulată de creditoare ca nefondată.

În motivarea recursului, recurenta  a apreciat că decizia atacată a fost dată cu aplicarea şi interpretarea greşită a legii, respectiv art. 457 alin. 2 Cod procedură civilă. Recurenta consideră că efectele suspendării executării silite prin poprire rezidă în suspendarea indisponibilizării sumelor din conturile debitorului poprit pe durata suspendării executării silite, debitorul putând dispune liber asupra disponibilităţilor băneşti din conturi, sume cu care a fost creditat contul poprit în momentul suspendării executării silite şi putând efectua orice operaţie bancară pe toată durata suspendării executării silite prin poprire cu privire la aceste sume.

Prin decizia civilă nr. 288/2013, Curtea de Apel a respins recursul terţului poprit, reţinând în esenţă următoarele:

Potrivit art. 457 alin. 2 Cod procedură civilă, la data sesizării băncii, sumele existente, precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţei. Din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire, terţul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată, dacă legea nu prevede altfel.

Aşadar, legea prevede expres care sunt obligaţiile terţului poprit bancă, în cazul înfiinţării unei popriri pe conturile bancare ale unui debitor, inclusiv faptul că nici pe perioada suspendării executării silite, banca nu poate face nici o plată care să diminueze suma indisponibilizată.

Aşa cum corect a reţinut instanţa de apel, susţinerile recurentei sunt contrare prevederilor legale, care sunt explicite şi nu necesită interpretări. Banca are obligaţia indisponibilizării sumelor de bani intrate în contul debitorului, atât înainte cât şi în timpul suspendării executării silite, în limitele acoperirii creanţei. Efectele suspendării executării silite în ceea ce priveşte poprirea se rezumă la menţinerea indisponibilizării sumelor existente în cont şi a celor care intră, fără însă a se proceda la vreo plată către creditor până la încetarea suspendării executării. Această interpretare se regăseşte şi în decizia nr. 1280/2011 a Curţii Constituţionale, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de apel.

Suspendare nu semnifică o desfiinţare a popririi, ci doar o temporizare a plăţilor, căci dacă s-ar proceda altfel poprirea, ca formă de executare silită şi-ar pierde esenţa. Evident, că are loc o îngrădire a dreptului de proprietate a debitorului asupra contului său, însă este o îngrădire temporară şi justificată de o dispoziţie dată în executarea unui titlu de creanţă. Tocmai acesta este rolul băncii-terţ poprit, de a nu permite accesul debitorului la sumele blocate din conturile sale.

Instanţa care a dispus suspendarea provizorie a executării silite prin poprire nu trebuie să menţioneze că se suspendă doar distribuirea sumelor indisponibilizate în conturile poprite, căci acest lucru se realizează în baza dispoziţiilor legale exprese menţionate anterior.

Domenii speta

Spete similare