Pretenţii

Cod Operator 2443_

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 2541/2012

Şedinţa publică de la 31 Mai 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE .

Asistent  judiciar .

Asistent  judiciar .

Grefier .

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor care au avut loc în şedinţa publică din 24.05.2011 privind cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul M.G. în contradictoriu cu pârâta U.C.B. Tg-Jiu.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită din ziua dezbaterilor, respectiv 24.05.2012.

Pronunţarea a fost amânată la data de 31.05.2012.

Încheierea de dezbateri şi de amânare pronunţare fac parte integrantă din prezenta sentinţă

Deliberând:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 23 aprilie 2010, sub nr. , reclamantul M.G. a chemat în judecată pârâta U.C.B.  T..., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata valorii muncii prestată în anul universitar 2008 – 2009, în calitate de profesor consultant al acestei universităţi.

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că : prin Decizia 417/15.10.2008, U.C.B. T. l-a numit profesor consultant în cadrul Facultăţii de ...., începând cu data de 01.10.2008, urmând ca începând cu această dată să-şi desfăşoare activitatea în universitate, conform Legii 128/1997, Art. 53, al.3 şi Art. 64, al.1,2 şi 3.

Şi, cum nici unul din articolele de lege de mai sus nu prevăd ca norma din statul de funcţiuni pentru profesorul consultant, trebuie să fie aceeaşi cu a profesorului titular, profesorul titular fiind de fapt pensionar, conform Legii 128/1997 şi plata pentru activitatea depusă („unele activităţi didactice şi ştiinţifice" conform Art. 53 al.3) este conform H.G. 909/4.11.1999, cu mult mai mică decât plata unei norme didactice prevăzută pentru profesorul consultant, conform normativelor în vigoare (în cazul subsemnatului 1460 lei, faţă de 4325 lei ca profesor titular cu normă întreagă), rezultă că unitatea de învăţământ era obligată, conform legislaţiei muncii, să-i plătească munca desfăşurată timp de 12 luni ca profesor titular, încadrat cu salariul de încadrare de 4325 lei (plus sporurile legale: 15% doctorat şi 25% vechime) şi nu cu salariul de doar 1460 lei.

Ca urmare a celor arătate, a solicitat să se constate că pârâta urmează să-i plătească, pentru 12 luni, o diferenţă pentru munca prestată de la salariul de încadrare de 4325 + 0,4 • 4325 = 5065 lei (plus sporurile legale 15% doctorat şi 25% vechime până la salariul de profesor consultant de doar 1460 lei, adică 3600 lei.

Suma totală brută pentru perioada anului universitar 2008 - 2009 se ridică deci la 12 x 3600 = 43.200 lei.

Având în vedere şi faptul că norma în statul de funcţiuni al Catedrei de Mecanică pe anul 2008 - 2009 în care am fost încadrat a fost cu o medie de 11 ore echivalent săptămânal în loc de 7 ore cât era legal conform normativelor în vigoare, rezultă o creştere a sumei de 43.200 lei, în proporţie de 11/7, adică suma totală ce o solicit din partea pârâtei pentru munca prestată şi neplătită este de fapt 67.857 lei.

A solicitat să se constate în raport cu cele arătate, că pârâta U.C.B. T.trebuia să-l plătească pentru 12 luni în cursul anului universitar 208 - 2009, ca profesor titular cu normă întreagă şi drepturile salariale cuvenite, conform cu munca prestată şi nu ca consultant şi a solicitat obligarea pârâtei să plătească suma de 67.857 lei.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie, decizia U.C.B. T... nr. 417/2008 de numire ca profesor consultant; H.G. nr. 909/4.11.2009, pentru salarizarea profesorului consultant; fluturaşul de plată a salariului de profesor consultant pentru ultima lună a anului  universitar 2008 - 2009. 

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată.

A arătat că :  prin Decizia nr.417/15.10.2008 emisă de către rectorul U.C.B. T., reclamantul a fost numit profesor consultant în cadrul Facultăţii de.... , începând cu data de 01.10.2008.

Potrivit dispoziţiilor art.53 alin.3 din Legea nr. 128/1997 - Statutul personalului didactic, republicat , profesorii consultanţi sun profesori din învăţământul superior pensionaţi pentru munca depusa si limita de vârsta, ce pot continua, potrivit legii, unele activităţi didactice si ştiinţifice. Aceştia sunt atestaţi de către senatele universitare.

Calitatea de profesor universitar consultant presupune în primul rând calitatea de pensionar, avându-se în vedere si gradul didactic avut de acesta la data pensionarii, în cazul de faţă, reclamantul având gradul didactic de profesor universitar doctor.

Norma didactică presupune următoarele activităţi: predare, seminar, proiecte de an , lucrări practice si de laborator , îndrumare de proiecte de licenţa si de dizertaţie/de doctorat, activităţi de evaluare, alte activităţi stabilite prin hotărâri ale senatului, in condiţiile legii etc.

De asemenea, norma personalului didactic care nu desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifica se majorează cu până la 4 ore convenţionale fără a depăşi 15 ore convenţionale.

În ceea ce priveşte norma didactica săptămânala medie, pentru un profesor universitar cum este şi cazul reclamantului este de 5-7 ore , din care cel puţin 4 ore convenţionale de curs.

Aşa cum se poate observa din statul de funcţiuni al Facultăţii de...., reclamantul a avut norma didactica săptămânala medie de 7 ore din care nici o ora de curs , majoritatea fiind de seminar si alte activităţi didactice, iar neefectuând nici activităţi de cercetare ştiinţifica, această norma i s-a majorat cu 4 ore , totalizând 11 ore , deci sub limita maxima de 15 ore convenţionale cât este maxim prevăzut.

A menţionat faptul că sunt nefondate susţinerile reclamantului referitoare la nelegalitatea normei sale didactice medie săptămânala de 11 ore în loc de 7 ore. Raţiunea pentru care la majoritatea profesorilor consultanţi s-a acordat o asemenea norma didactica este arătata mai sus, dar şi din raţiuni financiar-contabile.

La data numirii sale ca si profesor consultant şi la data luării la cunoştinţă a cuantumului normei sale didactice medii săptămânale, acesta avea posibilitatea să o conteste sub aspectul legalităţii la conducerea catedrei/facultăţii/ universităţii/senatului universitar, lucru pe care acesta nu l-a făcut deşi avea posibilitatea legala sa o facă.

Legal, din considerentele de mai sus , norma didactica săptămânala medie a reclamantului a fost la data respectiva de 11 ore.

De fapt, calculul final al sumei de 67.857 lei, ce pretinde reclamantul ca i-o datorează pârâta, este complet eronat , pentru ca este incorect şi ilegal sa se raporteze la fracţiunea de 11/7 , suma de 43.200 lei care în opinia reclamantului reprezintă suma totală brută pentru perioada 2008-2009.

Prin toate acestea , a învederat îndeplinirea în totalitate a obligaţiilor băneşti către petent ce au revenit pârâtei pentru perioada la care acesta face referire in contestaţia formulata.

În ceea ce priveşte modul de calcul a indemnizaţiei primite de către reclamant din partea paratei pentru activitatea desfăşurata în acea perioadă s-a avut în vedere în primul rând HGR nr.909/04.11.1999 privind acordarea indemnizaţiei de profesor universitar consultant. Deşi reclamantul invoca acest act normativ în cuprinsul cererii sale de chemare in judecata, din modul cum personal îşi calculează indemnizaţia lunară şi ulterior suma totală pretinsă , se poate observa în mod evident ca se afla într-o totala stare de eroare de fapt si de drept.

Dispoziţiile art. unic din actul normativ mai sus menţionat sunt următoarele: „Profesorii universitari consultanţi beneficiază de o indemnizaţie de profesor universitar consultant, care va fi egala cu diferenţa dintre valoarea salariului de baza pentru gradul de profesor universitar, corespunzător transei de vechime în învăţământ avute la data pensionarii, şi valoarea pensiei indexate din luna în care se face plata , iar impozitarea se face conform legii”.

Din interpretarea acestui text de lege rezulta următoarele :

- Forma de remunerare a profesorului universitar consultant este indemnizaţia si nu salariul.

- Salariul, aşa cum este definit de către Legea nr.53/2003-Codul muncii, republicat cuprinde  salariul  de baza si alte drepturi  (sporuri  , prime etc)  , pe când indemnizaţia este o suma fixa (exemplu: indemnizaţia pentru funcţia de primar etc);

- Indemnizaţia este remunerarea unui salariat în schimbul unei activităţi prestate si reprezintă o suma fixa brută/netă, în cazul de faţă fiind diferenţa dintre doua elemente menţionate mai sus.

- Indemnizaţia profesor universitar consultant = salariu de baza pentru gradul de profesor universitar, corespunzător transei de vechime în învăţământ avută la data pensionarii - valoarea pensiei indexate din luna în care se face plata, iar impozitarea se face conform legii;

- Sporul de vechime şi sporul de doctorat se include doar în cazul cadrelor didactice titulare, nu si în cazul cadrelor didactice asociate, consultante etc.

-  Este neîntemeiată şi nelegală susţinerea reclamantului ca ar beneficia si de includerea acestor sporuri la calculul drepturilor băneşti pretinse.

- În cazul reclamantului, salariul de baza este salariul de baza pe grila pentru gradul de profesor universitar doctor avut la data pensionarii , corespunzător transei de vechime în învăţământ peste 40 ani avuta la data pensionării. Salariul de bază pe grilă avut de reclamant la data pensionarii la care se raportează valoarea pensiei indexate este de 4235 lei.

- Valoarea pensiei indexate din luna în care se face plata este comunicată de către persoana interesata prin cuponul de pensie.

-  Impozitarea se face, conform legii.

- Având în vedere că, în perioada respectivă, reclamantul nu a beneficiat de indemnizaţie de conducere sau de alte sporuri în afara de cele recunoscute de lege, toate aceste elemente menţionate mai sus, care au stat la baza calculării corecte de către pârâtă a indemnizaţiei cuvenite reclamantului sunt precizate în tabelul anexat la întâmpinare.

Pentru cele considerentele arătate a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată.

În urma probatoriului administrat instanţa a pronunţat Sentinţa civilă nr..../02.09.2011 prin care a fost admisă în parte acţiunea formulată ăn sensul că a fost obligată  pârâta la plata către petent a sumei de 27.465 lei, sumă actualizată la data plăţii.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta U.C.B.  a formular recurs criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, instanţa de fond respingând excepţiile invocate de recurentă.

Curtea de Apel Craiova –Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a pronunţat Decizia nr....prin care a admis recursul recurentei, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, Sectia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.

Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj a fost investită la data de 14.03.2012, stabilindu-se ca termen de judecată data de 29.03.2012 când pârâta a formulat întâmpinare  prin care a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală iar pe cale de excepţie s-a invocat excepţia lipsei plângerii prealabile şi excepţia tardivităţii introducerii prezentei acţiuni.

Pentru termenul din data de 26.04.2012, reclamantul, prin apărător ales, a formulat răspuns la întâmpinare susţinănd că excepţiile invocate se impun a fi respinse deoarece obiectul cererii este acela al acordării unor drepturi băneşti şi nu o contestaţie a vreunei hotărâri de Birou de Senat sau Senat, motiv pentru care aceste excepţii nefiind incidente în speţa de faţă.

Referitor la probatoriul administrat în cauză în faţa instanţei de Contencios Administrativ şi Fiscal, pârâta a solicitat refacerea acestuia motivând că expertiza şi contraexpertiza tehnică contabilă s-a dispus de către o instanţă necompetentă. Reprezentanta reclamantului a susţinut valabilitatea probelor administrate de către instanţa necompetentă întrucât acestea rămân câştigate judecăţii, neputând fi refăcute decât pentru motive de netemeinicie.

Instanţa a apreciat că potrivit Art. 160 C.pr.civ,, In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta rămân castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice,,. Astfel se constată că principiul în materie este acela al conservării şi valorificării probelor deja administrate, soluţia fiind o consecinţă a principiului că dovezile aparţin cauzei, astfel că se realizează o mai bună administrare a justiţiei prin economisirea de timp şi cheltuieli.

Asa fiind, apreciind probatoriu coplet administrat în cauză, instanţa constată şi reţine următoarele:

Asupra excepţiilor invocate se reţine faptul că reclamantul nu a contestat vreo hotărâre de Birou de Senat Universitar sau Senat pentru a fi necesară o procedură prealabilă potrivit Legii nr.554/2004 a Contenciosului Administrativ, acţiunea fiind formulată în termenul general de prescripţie de 3 ani prevăzut de Codul de pr.civ., cererea vizând drepturi băneşti, aceasta nefiind sub incidenţa legii Contenciosului Administrativ.

Pentru aceste motive instanţa va respinge excepţia lipsei plângerii prealabile şi excepţia tardivităţii introducerii prezentei acţiuni având în vedere considerentele de mai sus.

Pe fondul cauzei instanţa constată şi reţine următoarele aspecte şi în raport de probatoriul administrat, respectiv expertize şi contraexpertiza efectuate în cauză.

Este cert că reclamantul a fost discriminat prin neacordarea integrală a indemnizaţiei  pentru munca prestată în cadrul Facultăţii de ... pentru anul universitar 2008-2009, diferenţele băneşti neachitate pentru munca prestată fiind calculate prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert ., din concluziile căruia reies următoarele aspecte:

Potrivit materialului documentar menţionat de expert rezultă o diferenţă de bani în cuantum de 27.465 lei, deoarece pârâta nu a aplicat corect dispoziţiile art.53 alin1 din Legea nr.128/1997, republicată, privind personalul didactic şi fişa postului, reclamantul prestând activitate de profesor universitar titular. Norma didactică  de 11 ore nu a fost corect întocmită, pentru anul universitar 2008-2009, figurând o medie săptămânală de 16 ore şi nu de 1,5 ore cum figurează în statul de funcţiuni. Pe lângă orele săptămânale menţionate, reclamantul a desfăşurat activităţi de pregătire ştiinţifică şi metodică, alte activităţi în interesul învăţământului(780 ore ) precum şi activităţi de cercetare ştiinţifică, de dezvoltare tehnologică şi de proiectare(554 ore).

Se desprinde astfel concluzia din obiectivul nr.3 al expertizei că indemnizaţia lunară cuvenită unui profesor consultant s-a făcut cu aplicarea Hotărârii nr.909/1999, fără a se ţine seamă că norma didactică stabilită prin fişa postului depăşeşte numărul de ore şi pentru un profesor titular aceasta nu reprezintă valoarea muncii prestate deoarece indemnizaţia este egal cu salariul de bază pentru gradul de profesor universitar, corespunzător tranşei de vechime avută la data pensionării(în învăţământ), valoarea pensiei indexate din luna în care se face plata, iar impozitarea se face conform legii.

De altfel aşa cum rezultă din actele dosarului, reclamantul figurează în statul de plată pentru profesorii titulari şi nu în acela al profesorilor plătiţi cu ora, acesta prestând toate activităţile specifice unui profesor universitar titular, susţinând ore de curs, de îndrumare şi control a lucrărilor de licenţă, a desfăşurat ore de cercetare ştiinţifică, astfel că pentru muncă egală se cuvine şi plată egală, prioritară în speţa de faţă fiind aplicarea normelor de drept european.

Potrivit art.1 din Protocolul adiţional la CEDO şi jurisprudenţa în materie-salariul(în cazul de faţă indemnizaţia)este considerat un bun şi nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile stabilite de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Art.18 Codul muncii prevede în mod imperativ că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacţii, renunţări sau limitări, fiind apărate împotriva oricăror încălcări ale manifestărilor subiectivism, abuz sau arbitrariu.

Aş fiind, în baza considerentelor expuse şi făcând aplicarea dispoziţiilor art.161, 163 şi 269 Codul muncii, Tribunalul va admite în parte  acţiunea reclamantului în sensul că va fi obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 27.465 lei, sumă actualizată la data plăţii efective, reprezentând c/valoarea indemnizaţiei ce se cuvenea acestuia pentru toată activitatea didactica a unui profesor universitar titular, pentru anul universitar 2008-2009.

Văzând şi art.274 C.pr.civ, va fi obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 300 lei reprezentând onorariu expert, neexistând dovezi cu privire la onorariu pentru prestaţia apărătorului ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul M.G., cu domiciliul în... în contradictoriu cu pârâta U.C.B.  T..., cu sediul în.....

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 27.465 lei, sumă actualizată la data plăţii efective, reprezentând c/valoarea indemnizaţiei ce se cuvenea acestuia pentru toată activitatea didactica a unui profesor universitar titular, pentru anul universitar 2008-2009.

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 300 lei reprezentând onorariu expert, neexistând dovezi cu privire la onorariu pentru prestaţia apărătorului ales.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 31.Mai 2012 la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

.Asistent  judiciar,

.Asistent  judiciar,

.

Grefier,

.

Domenii speta

Spete similare