Arest preventiv

Prin referatul nr.266D/P/2012 din 03.06.2013, procurorul de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bacău a solicitat prelungirea arestării preventive  faţă de inculpaţii  L.E.C., S.C. şi D.C., cercetaţi pentru comiterea infracţiunilor de trafic de persoane prevăzut de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea nr.678/2001 şi asociere infracţională organizată prevăzută de art.8 din Legea 39/2003 şi de proxenetism prevăzută de art.329 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal (doar inculpaţii S.C. şi D.C.).

Se solicită prelungirea măsurii arestării preventive deoarece în cauză urmează :

- efectuarea unor recunoaşteri a inc. D.C., P.R.A. şi S.E. după planşe foto de către părţile vătămate audiate în cauză;

- citirea telefoanelor ridicate cu ocazia percheziţiilor  domiciliare de la locuinţele inculpaţilor S.C. şi D.C.;

- identificarea şi audierea în calitate de martori a numiţilor  E.C. (concubinul părţii vătămate R.N.), C.L. (mama părţii vătămate R.N.),  numita L. (vecina numitei E.M. – care a avut grijă de copilul părţii vătămate R.N. cât a fost plecată aceasta în Anglia), pentru lămurirea împrejurărilor de fapt legate de comiterea infracţiunii de trafic în dauna părţii vătămate R.N.;

- identificarea şi audierea în calitate de martori a numiţilor - mama părţii vătămate M.R., M.A. şi M.N.A. pentru lămurirea împrejurărilor legate de încercarea de influenţare a părţii vătămate M.R. la schimbarea declaraţiei;

- efectuarea unei analize care să reflecte în mod cronologic şi pe persoane, sumele de bani expediate sau primite prin sistemele de transfer rapid de bani  de  către persoanele cercetate în cauză în cursul anului 2012.

- darea în consemn la frontieră şi punerea în aplicare a mandatele de aducere emise pe numele înv. L.C.I., S.E. şi P.R.A. ;

- administrarea probelor propuse de inculpaţi în apărare.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Inculpaţii au fost arestaţi preventiv prin încheierea nr.64/Î/10.05.2013 a Tribunalului Bacău.

În fapt, se reţine că în cursul anului 2012, cele trei părţi vătămate R.N., M.R. şi A.A., au fost recrutate de soţii  L.E.C. şi L.C.I., prin înşelăciune în legătură cu posibilitatea obţinerii unui loc de muncă decent în Anglia, au fost transportate de aceştia cu avionul la Londra, unde au fost cazate într-o casă pusă la dispoziţie de înv. S.E. .

Este de precizat că cele trei părţi vătămat provin din mediul rural, din familii cu o situaţie materială deficitară, au un fond educaţional precar, iar partea vătămată M.R. prezintă o deficienţă de vorbire şi concentrare vizibile.

În această casă, cele trei părţi vătămate au fost constrânse prin ameninţare de către înv. L.C.E. la practicarea prostituţiei, activitate înlesnită de către inc. S.C. – sora înv. S.E..

Această din urmă învinuită a închiriat un imobil din London IG11 0RQ, pe care l-a pus la dispoziţia membrilor asiocierii infracţionale, în vederea cazării acestora şi a părţilor vătămate, pentru realizarea activităţii de prostituţie. În plus înv. S.E. se ocupa de tipărirea reclamelor, în vederea recrutării clienţilor, pe care le răspândea cu ajutorul numiţilor L.C.I. şi D.C., zis V. (concubinul surorii sale S.C.), pe care îi remunera pentru aceste activităţi.

Inculpata S.C. avea atribuţii de a răspunde şi a da relaţii telefonic clienţilor, numerele de telefon ale acesteia fiind înscrise pe acele reclame tipărite de înv. S.E.. Ulterior, aceasta era şi cea care primea clienţii la adresa susmenţionată, discuta cu ei, le prezenta fetele care practicau prostituţia, negocia tarifele şi încasa preţul în funcţie de solicitarea clientului. La finalul programului de lucru al fiecărei zile, inc. S.C. împărţea banii obţinuţi  de părţile vătămate ca urmare a activităţii de prostituţie, conform evidenţei pe care o ţinea în timpul programului, dând 50% din câştigurile fiecărei fete, surorii sale S.E. şi oprind 10% din câştigurile fiecăreia pentru activitatea sa de ˝recepţioner˝.

Inculpatul D.C. a ajutat ceilalţi membri din cadrul asocierii prin înlesnirea practicării activităţii de prostituţie a părţilor vătămate, prin răspândirea de materiale în vederea racolării clienţilor pentru întreţinerea de raporturi sexuale, prin transportul părţii vătămate M.R. de la aeroport la locul de cazare, prin activităţi de punere la dispoziţie a sumelor de bani către învinuita S.E. şi a beneficiat de sume de bani ca urmare ca practicării prostituţiei de către cele trei părţi vătămate, în cazul părţii vătămate M.R. cunoscând faptul că aceasta a fost recrutată prin înşelăciune şi exploatată prin constrângere de către inculpata L.E.C..

Cu privire la victima M.R.:

În cursul lunii aprilie 2012, M.R. a fost recrutată de numita L.E.C., prin înşelăciune, respectiv prin promisiunea facilitării unui loc de muncă într-un restaurant din Anglia, şi ulterior transportată şi cazată de aceasta în Anglia, într-o casă dintr-o localitate din apropierea Londrei.

În această casă, partea vătămată a fost constrânsă prin lovire şi ameninţare, la practicarea prostituţiei, de către L.E.C. şi S.C..

Sumele de bani obţinute de aceasta erau împărţite de L.E.C. şi S.C., fără ca părţii vătămate să îi revină vreo sumă de bani, cele două inculpate motivând că sumele ce îi reveneau erau utilizate pentru recuperarea datoriei constând în contravaloarea transportului achitat de L.E.C., respectiv plata cazării şi o taxă pentru serviciile de recrutare a clienţilor, efectuate de S.C..

Partea vătămată M.R. a susţinut că a practicat prostituţia, în favoarea celor două făptuitoare, în perioada mai  2012- octombrie 2012, când a reuşit să o sune pe mama sa, care i-a cerut numitei S.C. să o aducă pe partea vătămată în ţară.

Partea vătămată a fost transportată în ţară de către S.C. şi soţul acesteia S. V., cu autoturismul, până în oraşul Buzău, şi ulterior s-a deplasat cu trenul de la Buzău la Adjud, unde a fost aşteptată de mama sa.

După ce s-a întors în ţară partea vătămată a fost contactată de concubinul  numitei L.E.C., R.E., care i-a transmis să meargă la mama făptuitoarei pentru a ridica banii câştigaţi în Anglia, după care acesta a revenit cu telefonul şi i-a transmis că nu mai are de ridicat nici un ban.

Declaraţia părţii vătămate M.R. se coroborează cu relaţiile furnizate de compania Blue Air din care rezultă că la data de 26.04.2012 aceasta a ieşit din ţară cu avionul pe ruta Bacău – Londra însoţită de inculpata L.E.C. şi învinuitul L.C.I., rezervarea biletelor fiind făcută de inculpatul S.C., precum şi cu declaraţia martorei R.D., care confirmă recrutarea prin înşelăciune a victimei de către inculpata L.E.C., precum şi cu declaraţiile celorlalte două părţi vătămate şi ale inculpaţilor S.C. şi D.C.

Cu privire la victima R.N.:

Parte vătămată, R.N. a precizat că, în timp ce se afla într-o relaţie de concubinaj cu  fratele  numitei L.E.C. – E.C., în cursul lunii iunie 2012, soţul susnumitei L.C. i-a propus să o transporte el în Anglia, unde soţia sa L.E. o va ajuta să îşi găsească un loc de muncă la restaurantul la care lucrează.

Partea vătămată a precizat că a acceptat propunerea numitului L.C. însă i-a comunicat acestuia că nu are bani pentru biletul de avion, iar acesta i-a promis că soţia sa îi va trimite bani pentru plata transportului.

Ulterior, peste câteva zile numitul L.C. i-a comunicat părţii vătămate că soţia sa a cumpărat biletele de avion şi a anunţat-o că vor pleca peste câteva zile.

Înaintea plecării în Anglia, numitul L.C. a însoţit partea vătămată la Adjud pentru a-i cumpăra obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru plecare.

Ulterior, numitul L.C. a însoţit partea vătămată în Anglia, cu avionul pe ruta Bacău - Londra şi apoi a condus-o pe aceasta cu un taxi într-o localitate lângă Londra, unde a fost cazată într-o casă în care se aflau L.E., S.C., soţul acesteia S. V., copii acestora, precum şi două fete M.R. şi o fată cunoscută cu apelativul M. .

Încă din prima zi, partea vătămată a întrebat-o pe L.E. când vor merge la muncă, iar aceasta i-a adus la cunoştinţă că munca este în acea casă, explicându-i că trebuie să întreţină relaţii sexuale cu bărbaţi contracost.

Deşi iniţial partea vătămată a refuzat să practice această activitate, numita L.E. a constrâns-o pe aceasta prin lovire şi ameninţare la practicarea prostituţiei, spunându-i că nu are cum să plece din acea locaţie deoarece nu are cine să o transporte, nu are nici bani, nu cunoaşte nici limba şi în plus trebuie să îi restituie datoria constând în plata biletului de avion şi a hainelor.

Partea vătămată R.N. a fost constrânsă la practicarea prostituţiei în perioada iulie – octombrie 2012, în beneficiul numitelor L.E. şi S.C., care împărţeau câştigurile obţinute. În această perioadă, partea vătămată a constatat că locaţia în care a fost cazată era pusă la dispoziţie de surorile S.E. şi S.C. din mun. Buzău, prima percepând o taxă constând în chiria pentru cazare, cea de a doua percepând o taxă pentru faptul că se ocupa de recrutarea clienţilor, prezentarea victimelor şi încasarea sumelor de bani de la clienţi .

De altfel, toate părţile vătămate audiate în cauză au precizat faptul că, S.E. venea destul de rar în acea casă, însă S.C. locuia periodic cu concubinul şi copii săi în acea casă, sau dacă nu locuia venea zilnic ca şi când ar fi venit la un program de lucru.

Declaraţia părţii vătămate R.N. se coroborează cu relaţiile furnizate de compania Blue Air din care rezultă că la data de 15.09.2012 aceasta a intrat în ţară cu avionul pe ruta Londra - Bacău însoţită de inc. L.E.C., precum şi cu declaraţia martorei E.M. care confirmă recrutarea prin înşelăciune a victimei de către inc. L.C.I., precum  şi cu declaraţiile celorlalte două părţi vătămate şi ale  inculpaţilor S.C. şi D.C..

Referitor la victima A.A.:

În cursul lunii august 2012, partea vătămată A.A., a fost abordată de numita L.E.C. la o discotecă din comuna Sascut şi aceasta i-a promis obţinerea unui loc de muncă, la un hotel din Anglia, în calitate de menajeră. Întrucât partea vătămată i-a precizat că nu are bani pentru transport, numita L.E.C. s-a oferit să o ajute, spunându-i că vor lucra împreună şi că îi va restitui contravaloarea biletului de avion din veniturile ce le va obţine.

După ce a obţinut acordul părţii vătămate, numita L.E.C. a însoţit-o pe aceasta în Anglia cu avionul şi a cazat-o în acelaşi imobil aparţinând surorilor S.E. şi Cristina.

La momentul cazării, partea vătămată a constatat că în locuinţă se aflau S.C. şi concubinul ei V., trei fete pe nume M., N., R.şi numitul P.R.A..

Încă din prima seară numita L.E.C. i-a oferit părţii vătămate băuturi alcoolice, după care i-a comunicat că nu vor lucra la un hotel ci va trebui să practice prostituţia la fel ca ea şi celelalte fete. Deşi partea vătămată s-a împotrivit iniţial, numita L.E.C. a determinat-o pe aceasta să accepte practicarea prostituţiei, spunându-i că nu are altă alternativă deoarece trebuie să îi plătească biletul de avion şi trebuie să strângă bani pentru a se întoarce acasă.

În perioada august 2012 – februarie 2013, partea vătămată A.A. a practicat prostituţia în beneficiul numitelor L.E., S.E. şi S.C.. Din declaraţia părţii vătămate a rezultat că S.E. percepea 50% din câştiguri, pentru faptul că punea la dispoziţie acel imobil în vederea practicării prostituţiei, S.C. percepea 10% din câştiguri pentru faptul că se ocupa de recrutarea clienţilor, prezentarea victimelor şi încasarea sumelor de la clienţi, discutând cu aceştia în limba engleză, iar L.E. percepea jumătate din diferenţa rămasă, pentru fetele recrutate de aceasta.

Imediat după ce ajungeau în Anglia, L.E. le oprea în întregime sumele de bani pentru a-şi recupera cheltuielile efectuate cu transportul, şi ulterior le cerea zilnic jumătate din sumele rămase, ca urmare a taxelor percepute de surorilor S., motivând cheltuieli cu mâncarea, lumina, apa, etc. - care erau mai mult pretexte, deoarece în fapt aceasta cheltuia foarte puţin pentru acestea, cumpărând doar produse foarte ieftine, iar în casă curentul a fost întrerupt pentru neplată, o perioadă destul de lungă de timp.

La aproximativ o lună de la practicarea prostituţiei în acea locaţie, în favoarea inculpatelor, partea vătămată A.A. le-a comunicat acestora că şi-a sunat prietenul din ţară şi că doreşte să se întoarcă în ţară. Pentru a o determina să rămână în vederea practicării prostituţiei în beneficiul lor, cele trei au pus la cale un plan, convingând-o pe  partea vătămată că prietenul ar fi aflat că ea practicase  prostituţia  şi s-ar putea să o bată.

După ce au învăţat-o pe aceasta să discute cu prietenul ei astfel încât să îl provoace la ameninţări, au determinat-o să renunţe la plecare în ţară şi să rămână pentru a practica prostituţia la dispoziţia lor. În acest sens, surorile S. au apelat şi la ajutorul lui P.R.A. – persoană ce era plătită de acestea pentru supravegherea fetelor din casă, locuind acolo în calitate de iubit al numitei M. – care a fost desemnat să îi facă părţii vătămate avansuri şi promisiuni că o va ajuta să plece la sora ei în Italia.

Datorită  unor neînţelegeri între L.E. şi surorile S., inculpata Lepşa a venit în cursul lunii decembrie 2012 însoţită de concubinul ei R.E. şi martorul M.V. – prietenul părţii vătămate A.A. – la locuinţa în care se practica prostituţia. Pentru a sta de vorbă cu partea vătămată, martorul M.V. a anunţat organele de poliţie engleze despre faptul că în acea casă se practica prostituţia, iar din acel moment surorile S. au fost nevoite să renunţe la acea locaţie.

Partea vătămată A.A. a fugit însoţită de numitul P.R.A., fiind convinsă de acesta că prietenul său o va bate şi a practicat în continuare prostituţia la dispoziţia acestuia o perioadă de aproximativ două luni de zile, până când şi-a dat seama despre faptul că acesta o induce în eroare pentru a beneficia de câştigurile obţinute din activităţile de prostituţie şi a apelat din nou la M.V. pentru a se întoarce în ţară.

Partea vătămată a susţinut că, în toată perioada practicării prostituţiei în favoarea numitei L.E. şi a surorilor S., era obligată de S.C., respectiv de P.R.A., să practice prostituţia zilnic şi să stea la dispoziţia oricărui client care o solicita, indiferent de starea sa de sănătate.

Tot partea vătămată A.A. a precizat că din discuţiile purtate între fetele pe care le-a găsit în acea casă, şi persoanele care beneficiau de pe urma acestora, a înţeles că surorile S. aveau acea casă în chirie de aproximativ trei ani de zile şi se ocupau cu activităţi de proxenetism şi prostituţie încă de la închirierea casei.

Cele trei părţi vătămate audiate în cauză au precizat că numita L.E.C. practica şi ea sporadic prostituţia, alături de ele, în aceeaşi casă, însă avea libertate de mişcare, în sensul că ieşea din casă oricând dorea, se deplasa în ţară când dorea, stătea perioade destul de lungi în ţară, atitudine conferită de înţelegerea infracţională dintre ea şi surorile S..

Declaraţia părţii vătămate A.A. se coroborează cu relaţiile furnizate de compania Blue Air din care rezultă că la data de 13.08.2012 aceasta a ieşit din ţară cu avionul pe ruta Bacău – Londra însoţită de inc. L.E.C., rezervarea biletelor fiind făcută de înv. S.E., precum şi cu declaraţia martorului M.V. care confirmă recrutarea prin înşelăciune a victimei de către inc. L.E.C., precum  şi cu declaraţiile celorlalte două părţi vătămate şi ale  inculpaţilor S.C. şi D.C., precum şi cu declaraţia dată în calitate de martor de înv. L.C.I..

Temeiul legal ce a determinat arestarea preventivă invocat  în cauză este cel prevăzut de art. 148 lit. f cod pr. penală.

Din cuprinsul dosarului de urmărire penală rezultă că cercetările penale se află în curs de desfăşurare, nefiind finalizată, cauza fiind complexă, urmând a fi îndeplinite următoarele acte procedurale şi administrate următoarele probe :

- efectuarea unor recunoaşteri a inc. D.C., P.R.A. şi S.E. după planşe foto de către părţile vătămate audiate în cauză;

- citirea telefoanelor ridicate cu ocazia percheziţiilor  domiciliare de la locuinţele inculpaţilor S.C. şi D.C.;

- identificarea şi audierea în calitate de martori a numiţilor  E.C. (concubinul părţii vătămate R.N.), C.L. (mama părţii vătămate R.N.),  numita L. (vecina numitei E.M. – care a avut grijă de copilul părţii vătămate R.N. cât a fost plecată aceasta în Anglia), pentru lămurirea împrejurărilor de fapt legate de comiterea infracţiunii de trafic în dauna părţii vătămate R.N.;

- identificarea şi audierea în calitate de martori a numiţilor - mama părţii vătămate M.R., M.A. şi M.N.A. pentru lămurirea împrejurărilor legate de încercarea de influenţare a părţii vătămate M.R. la schimbarea declaraţiei;

- efectuarea unei analize care să reflecte în mod cronologic şi pe persoane, sumele de bani expediate sau primite prin sistemele de transfer rapid de bani  de  către persoanele cercetate în cauză în cursul anului 2012.

- darea în consemn la frontieră şi punerea în aplicare a mandatele de aducere emise pe numele înv. L.C.I., S.E. şi P.R.A. ;

- administrarea probelor propuse de inculpaţi în apărare.

Din probatoriul administrat până în prezent, rezultă indicii temeinice cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi şi pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Actele şi lucrările dosarului relevă fără echivoc că au fost lezate grav valorile sociale ocrotite de lege, că s-a încălcat dreptul la viaţa intimă, la libertatea de mişcare al persoanelor, drepturi care primează şi trebuiesc respectate înaintea celorlalte drepturi apărate de lege astfel încât propunerea procurorului de prelungire a măsurii arestării preventive este în deplin acord nu numai cu necesitatea efectuării unor probe noi, dar şi cu starea de pericol social concret pe care fiecare inculpat o prezintă pentru societatea civilă şi pentru întreaga ordine de drept, precum şi u temerea pe care ar insufla-o  că lăsarea în libertate a unor persoane ce comit asemenea infracţiuni sunt cercetare  în stare de libertate.

Toate aceste aspecte  sunt în conformitate atât cu dispoziţiile art. 5 din C.E.D.O.  care justifică starea de detenţie legitimă provizorie a inculpatului, cât şi cu dispoziţiile din Constituţia României ce permit privarea de libertate a unei persoane în condiţii excepţionale (cum este speţa de faţă) şi cu cele ale Codului de procedură penală care justifică prelungirea arestării preventive.

Mai mult decât atât, analizând măsura preventivă din perspectiva art. 5 din CEDO se constată că, proclamând dreptul la libertate, scopul articolului este de a asigura că nici o persoană să nu fie deposedată de libertatea sa în mod arbitral.

Protejarea libertăţii individuale împotriva ingerinţelor  arbitrale ale autorităţilor nu trebuie să stânjenească însă eforturile instanţelor în administrarea probelor şi desfăşurarea procesului în bune condiţii.

Aspectele privind situaţia familială a inculpatului D.C. (tată paralizat, copil în întreţinere) nu prezintă nici o relevanţă în  acest moment procesual, instanţa având obligaţia să realizeze un echilibru just între dreptul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate şi dreptul comunităţii de a-i fi respectate drepturile reglementate şi ocrotite de lege şi sentimentul de siguranţă al acesteia că autorităţile nu asistă pasiv la înşelarea şi exploatarea sexuală a tinerelor, mai ales cele provenite din medii sociale defavorizate, ci intervin cu promptitudine.

De asemenea, nu are nici o importanţă că exploatarea sexuală a victimelor a avut loc în străinătate, deci rezonanţa socială a faptelor este scăzută, deoarece infracţiunile au fost concepute pe teritoriul României, consumarea lor s-a desfăşurat tot în România şi epuizate în Marea Britanie.

Tocmai datorită exploatării sexuale pe teritoriul altui stat (în speţă Anglia) toată societatea românească este privită cu reticenţă de cetăţenii europeni.

Instanţa, apreciază că nu există ni o dovadă pentru reţinerea dispoziţiilor art.148 lit.b cod pr.penală privind-o pe inculpata L.E.C. în sensul că aceasta încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea părţii vătămate R.N.. Având în vedere că această victimă a fost concubina fratelui inculpatei L.E.C. este normal ca mama şi fratele inculpatei să încerce să discute cu aceasta pentru a-şi schimba declaraţiile tocmai datorită relaţiilor de „rudenie” ce au existat între ei, percepând-o pe R.N. ca fiind noră, respectiv, soţie. Însă nu există nici o probă că inculpata L.E.C. le-a cerut acestora să o influenţeze pe partea vătămată R.N. să-şi schimbe declaraţiile.

În consecinţă, instanţa va constata că singurul temei al arestării preventive care subzistă este cel prevăzut de art.148 lit.f cod procedură penală.

În atare situaţie, constatând că în cauză cercetările se află în curs de desfăşurare, până în prezent nefiind administrate toate probele, instanţa apreciază că prelungirea arestării preventive este o măsură necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal.

În consecinţă, instanţa în baza art. 159 cod pr. penală va admite propunerea procurorului de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi  Terorism – Serviciul Teritorial Bacău şi va prelungi măsura arestării preventive faţă de fiecare inculpat pe o perioadă de 30 zile, începând cu 08.06.2013 şi până la 07.07.20139 inclusiv.

Faţă de motivele arătate anterior, instanţa apreciază că nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai blândă – aceea a obligării de a nu părăsi ţara prevăzut de art.145/1 cod pr.penală şi va respinge ca nefondată cererea inculpaţilor S.C. şi D.C..

Conform art. 192 al. 3 cod pr. penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 159 C.pr.pen. admite propunerea procurorului de la DIICOT Bacău de prelungire a măsurii arestării preventive.

Prelungeşte măsura arestării preventive luată faţă de inculpaţii L.E.C., cercetată pt.comiterea infracţiunilor de trafic de persoane, prevăzută de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal şi asociere infracţională organizată prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003, S.C., pt.comiterea infracţiunilor de trafic de persoane prevăz. de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea nr.678/2001, proxenetism prevăz. de art.329 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal şi de asociere infracţională organizată pevăz. de art.8 din Legea nr.39/2003 şi D.C., cercetat pentru comiterea infracţiunilor de trafic de persoane prevăz.de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea nr.678/2001, proxenetism prevăz.de art.329 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 cod penal şi asociere infracţională organizată prevăz. de art.8 din Legea nr.39/2003, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 8.06.2013 şi până la data de 7.07.2013 inclusiv.

Respinge ca nefondată cererea inculpaţilor S.C. şi D.C. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara prev.de art.145/1 cod pr.penală.

Conform art.192 alin 3 C.pr.pen cheltuielile judiciare  rămân în sarcina statului.

Constată că inculpaţii au fost asistaţi de apărători aleşi.

Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronunţare.

Domenii speta

Spete similare