Liberare provizorie sub control judiciar - admitere

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIAR - ADMITERE

Î N C H E I E R E

Şedinţa publică din 11 aprilie 2013

Preşedinte: MGD – judecător

Grefier: IN

Cu participarea procurorului: MR – din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Braşov

Pe rol fiind soluţionarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de către inculpatul PCI, potrivit art. 1602 Cod procedură penală.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate potrivit art. 304 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă inculpatul PCI personal (din Arestul I.J.P. Braşov) şi asistat de avocat în substituire MM.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Se constată ataşate următoarele dosare: d.u.p. nr. 73D/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Braşov şi dosarele: nr. 2677/62/2013 şi suplimentul şi nr. 2933/62/2013 şi suplimentul, ale Tribunalului Braşov.

În baza art. 70 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa procedează la verificarea identităţii inculpatului; întrebat fiind, acesta arată că a luat legătura cu apărătorul ales.

Nefiind chestiuni prealabile de formulat, în baza art. 1608 Cod procedură penală, instanţa acordă cuvântul asupra admisibilităţii în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Reprezentanta parchetului, având cuvântul, arată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1602 alin. 1 Cod procedură penală şi art. 49 din Legea nr. 161/2003, astfel că cererea formulată de inculpat este admisibilă în principiu.

Pentru inculpatul PCI, avocat în substituire MM, solicită admiterea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Instanţa constată ca fiind îndeplinită formal condiţiile prevăzute de lege pentru admiterea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, astfel că în baza art. 1808a Cod procedură penală, procedează la ascultarea inculpatului PCI, cele declarate fiind consemnate separat şi ataşate la dosarul cauzei.

Nefiind cereri de formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra cererii de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de către inculpatul PCI, potrivit art. 1602 Cod procedură penală.

Pentru inculpatul PCI, avocat în substituire MM, solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Învederează faptul că măsura arestării preventive a fost dispusă pentru buna desfăşurare a procesului penal, dar având în vedere că în cauză au fost efectuate percheziţiile informatice şi că ieri – în data de 10.04.2013 a fost prezentat materialul de urmărire penală, la acest moment nu mai există riscul că lăsat în libertate, inculpatul ar influenţa bunul mers al procesului penal.

Solicită a se avea în vedere şi circumstanţele personale ale clientului său: locuieşte împreună cu familia, iar anterior arestării sale obţinea venituri licite; mai mult până la acest moment măsura arestului preventiv şi-a făcut efectul educativ.

Reprezentanta parchetului, având cuvântul, arată că art. 1602 alin. 2 Cod procedură penală prevede anumite condiţii imperative în prezenţa cărora nu se poate dispune o astfel de măsură.

Oportunitatea luării acestei măsuri se raportează tot la dispoziţiile art. 136 Cod procedură penală; prin urmare, solicită a se avea în vedere infracţiunea pentru care este cercetat inculpat, perioada lungă de timp, ceea ce denotă perseverenţă infracţională şi apetit pentru jocurile de noroc şi împrejurarea că nu s-a făcut dovada obţinerii veniturilor în mod licit.

Faţă de aceste aspecte, se impune menţinerea stării de arest preventiv şi respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

În replică, apărarea arată că la Curtea de Apel Braşov a depus la dosar înscrisuri în sensul că inculpatul este administratorul societăţii şi copii ale facturilor din care rezultă că acesta desfăşura relaţii comerciale cu alte firme.

Inculpatul PCI, având ultimul cuvânt, arată că nu este bine ceea ce a făcut, nu-şi va schimba domiciliul, va locui cu părinţii şi se va prezenta ori de câte ori va fi chemat.

T R I B U N A L U L

Constată că prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. de mai sus, inculpatul  PCI a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 13 /2013 emis de  Tribunalul Braşov.

În motivarea cererii inculpatul apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 160/2 Cod procedură penală pentru a putea fi pus în libertate, în acest context solicită instanţei a lua în considerare circumstanţe de ordin personal , cunoaşterea dispoziţiilor art. 160/2 Cod procedură penală.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 160/1 şi 160/2 Cod procedură penală.

Examinând cauza, Tribunalul constată următoarele:

Prin încheierea pronunţată de Tribunalul Braşov la data de 11.03.2013  s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului PCI reţinându-se ca temei al arestării preventive dispoziţiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, măsura fiind prelungită cu o durată de 30 de zile prin încheierea şedinţei publice din data de 20.03.2013.

Raportat la natura juridică a cererii formulate instanţa reţine, faţă de ansamblul probelor administrate până la acest moment, că există o bănuială rezonabilă în ceea ce priveşte infracţiunea pentru care inculpatul a fost arestat preventiv, sub aspectul aplicabilităţii art.143 Cod procedură penală, instanţa va avea în vedere că, până la acest moment, în cauză nu a fost administrată nici o probă care să contrazică situaţia de fapt reţinută la momentul arestării, având în vedere totodată că instituţia liberării provizorii sub control judiciar porneşte de la premisa unui mandat de arestare valabil emis.

Comiterea unei infracţiuni indiferent cât de gravă ar fi, justifică iniţial detenţia, însă după o anumită perioadă de timp, în funcţie şi de circumstanţele cauzei, ea nu se mai justifică, fiind necesare şi alte motive care să justifice detenţia în continuare, în acest sens, s-a pronunţat şi Curtea europeană cu precizarea că probele pot fi un factor relevant pentru existenţa şi persistenţa unor indicii serioase de vinovăţie în comiterea unei infracţiuni, dar după trecerea unui interval de timp nu pot justifica, singure, menţinerea în stare de arest a celui cercetat penal.

De asemenea, Curtea Europeană a arătat în mod constant că nu este suficient ca privarea de libertate să fie executată conform dispoziţiilor legale interne ci mai trebuie să fie necesară în circumstanţele cauzei, aceasta pentru că detenţia unei persoane este o măsură atât de gravă încât este justificată numai în ultimă instanţă atunci când alte măsuri, mai puţin severe, au fost analizate şi s-a considerat că sunt insuficiente pentru a proteja interesul public sau cel individual.

Curtea a considerat că arestarea preventivă trebuie de asemenea, să presupună cerinţa realizării unei proporţionalităţi, între interesul public apărat şi privarea de libertate a celui cercetat penal.

Prin prisma acestei practici ,  instanţa va proceda la verificarea  temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar şi implicit a măsurii în care în prezenta cauză sunt incidente dispoziţiile art. 160/2 alin. 2 Cod procedură penală prin examinarea circumstanţelor personale ale inculpatului.

În acest context instanţa subliniază că perioada de timp petrecută în arest preventiv  de către inculpat – persoană în vârstă de 27  de ani aflat la primul conflict cu legea penală , integrat în familie şi societate până la momentul arestării, a îndeplinit atât rolul prevăzut de art.136 Cod procedură penală  , de a asigura buna desfăşurare a urmăririi penale , care la acest moment este finalizată ,  cat si pe acela de conştientizare a inculpatului asupra consecinţelor actului infracţional dedus cercetării , inculpatul arătând  instanţei că la acest moment îşi dă seama că ceea ce a făcut este grav , regretând cele întâmplate şi declarându-şi  intenţia de identificare a unui loc de muncă în vederea asigurării de venituri din muncă licită, pentru a nu fi o povară pentru părinţii săi – pensionaţi anticipat care o au  în întreţinere şi pe sora sa  în prezent studentă la Bucureşti.

Instanţa constată  aşadar că experimentarea detenţiei, dar şi durata acesteia, reprezintă un avertisment serios de natură să-l împiedice pe inculpat să reitereze un eventual comportament infracţional. 

Faţă de această atitudine a inculpatului astfel cum instanţa a perceput-o la acest moment procesual, dar şi de necesitatea ca inculpatul să demonstreze că reintegrarea în societate prin muncă licită  nu trebuie să rămână  doar un deziderat, instanţa conchide în sensul că măsura arestului preventiv în cazul inculpatului Puşcaş Cătălin –Iulian-măsură legală şi temeinică  din perspectiva art. 143 Cod procedură penală  şi 148 lit. f Cod procedură penală, poate fi individualizată conform art. 136 Cod procedură penală la acest moment prin liberarea provizorie sub control judiciar, măsură care,  în contextul analizat  este proporţională şi justificată  faţă de aspectele evidenţiate ale cauzei .

Cu privire  la cel de-al doilea aspect prevăzut de art. 160/2 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa  constată că dosarul se află în stare finală a urmăririi penale având în vedere că  ieri 10.04.2013 s-a prezentat tuturor inculpaţilor materialul de urmărire penală, astfel că nu se conturează riscul ca inculpatul să încerce în vreun fel influenţarea sau denaturarea probelor.

Pentru considerentele expuse, cererea inculpatului Puşcaş Cătălin–Iulian este întemeiată şi va fi admisă în temeiul art. 160/8a alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În baza art. 160/8a alin. 2 Cod procedură penală, admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul PCI,  deţinut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 13/2013 emis de Tribunalul Braşov.

În baza art. 160/8a alin. 3 raportat la art. 160/2 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală, pe timpul liberării provizorii inculpatul este obligat să respecte următoarele obligaţii:

a)să nu depăşească limita teritorială a mun. Braşov,

b)să se prezinte la organul de urmărire penală şi la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat,

c)să se prezinte la Poliţia Braşov  secţia nr. 4 conform planului de supraveghere sau ori de câte ori va fi chemat,

d)să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea Tribunalului  Braşov,

e)să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme,

f)să nu frecventeze nici un local unde se joacă jocuri electronice.

Pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 160/2 alin. 3/2 Cod procedură penală, arătându-i că în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor care îi revin se va lua faţă de acesta măsura arestării preventive.

Dispune punerea în libertate provizorie a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 160/2 alin. 4 Cod procedură penală dispune la rămânerea definitivă a prezentei efectuarea comunicărilor prevăzute de art. 145 alin. 2/1 Cod procedură penală.

În baza art. 192 al. 3 cod procedură penală  cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de recurs în termen de 24 de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 11.04.2013.

Domenii speta

Spete similare