Înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu cu măsura arestării preventive".

Hotărâre 1 din 04.02.2009


Încheiere

Şedinţa din camera de consiliu de la  la 04 februarie  2009

Înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu cu măsura arestării preventive.

Potrivit art.300 2 Cod procedură penală în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160 b Cod procedură penală.

Prin încheierea de şedinţă din 27.11.2008 instanţa a dispus întemeiul disp. Cod procedură penală raportat  la art.160 b Cod procedură penală. şi art. 300 1 Cod procedură penală cu aplicarea  art. 139 alin. 1 şi alin. 3 ind. 5 Cod procedură penală raportat la art. 136 alin. 1 lit. c şi 145 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpaţi cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea şi s-a dispus punerea în libertate a inculpaţilor dacă nu sunt reţinuţi sau arestaţi în altă cauză.

Prin aceiaşi încheiere de şedinţă s-a pus în  vedere inculpaţilor să respecte obligaţiile prevăzute de art.145 alineat 11 Cod procedură penală, precum şi obligaţia de a nu părăsi localitatea. De asemenea s-au pus în vedere inculpaţilor dispoziţiile art.145 alineat 3 Cod procedură penală, conform cărora „în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii aplicate sau a obligatiilor, masura obligarii de a nu parasi localitatea va fi inlocuita cu masura arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege

Constatând că inculpatul a încălcat obligaţia de  a nu părăsi localitatea, faţă de dispoziţiile  art. 160 a Cod procedură penală  coroborat cu art. 145 alin. 3 Cod procedură penală şi art. 143 Cod procedură penală instanţa a  dispus înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu cu măsura arestării preventive a inculpatului, urmând ca în raport de dispoziţiile  art. 151 Cod procedură penală să fie emis mandatul de arestare

Asupra sesizării din oficiu privind legalitatea luării măsurii de a nu părăsi localitatea privind la inculpaţii T. S.C. şi M. C. instanţa reţine următoarele:

Prin încheierea Judecătoriei Motru din data de 09.09.2008 pronunţată în dosarul nr.2754/263/2008 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor M. C. şi T. S. C. pe o perioadă de 20 zile, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.17 şi nr.18 din data de 09.09.2008.

Inculpatul T. S. C., a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 189 alin. 2  C.pen., art. 20 C.p. rap. la art. 197 alin. 2 lit. a C.p. rap. la art. 33 lit. a C.p. , iar inculpatul M.C., a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 189 alin. 2 C.pen., art. 20 C.p. rap. la art. 197 alin. 2 lit. a C.p. art. 197 alin. 1 C.p. şi art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 R, rap. la art. 33 lit. a C.p.

Ulterior, în mod succesiv, s-a dispus prelungirea arestării preventive, prin încheierea de şedinţă din data de 23.09.2008 şi respectiv menţinerea stării de arest la primirea dosarului, dispusă prin încheierea de şedinţă din data de 06.10.2008 a Judecătoriei Motru.

Potrivit art.300 indice 2 cod procedură penală în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160 indice b.

Prin încheierea de şedinţă din 27.11.2008 instanţa a dispus întemeiul disp. art. 300 ind. 2 C.p.p. rap. la art. 160 ind. b C.p.p. şi art. 300 ind. 1 C.p.p. cu aplic. art. 139 alin. 1 şi alin. 3 ind. 5 C.p.p. rap. la art. 136 alin. 1 lit. c şi 145 C.p.p. înlocuirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpaţi cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea şi s-a dispus punerea în libertate a inculpaţilor dacă nu sunt reţinuţi sau arestaţi în altă cauză.

Prin aceiaşi încheiere de şedinţă s-a pus în  vedere inculpaţilor să respecte obligaţiile prevăzute de art.145 alineat 1 indice 1 c.p.p, respectiv:

 a) să se prezinte la Judecătoria Motru ori de cate ori este chemat;

b) să se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanţa de judecată, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;

c) să nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instanţei de judecată- Judecătoria Motru;

d) să nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.

Pentru a se evita influenţarea de către inculpaţi a părţilor vătămate sau a membrilor familiilor acestora, instanţa a apreciat totodată că se impune a se pune în vedere inculpaţilor să respecte şi obligaţiile prevăzute de art.145 alineat 1 indice 2  litera c, tezele 1 şi 2 C.p.p, respectiv:

-să nu se apropie de persoanele vătămate sau membrii familiei acestora si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect.

De asemenea s-au pus în vedere inculpaţilor dispoziţiile art.145 alineat 3 C.p.p, conform cărora „în caz de incalcare cu rea-credinta a masurii aplicate sau a obligatiilor, masura obligarii de a nu parasi localitatea va fi inlocuita cu masura arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege”.

Instanţa constată că în cauză există probe şi indicii temeinice în sensul că au fost săvârşite fapte prevăzute de legea penală, concluzie bazată pe declaraţiile martorilor, ale părţilor vătămate, existând motive verosimile de a bănui că au fost săvârşite fapte prevăzute de legea penală, conform disp. art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

De asemenea instanţa constată că inculpatul T.S.C, a încălcat cu rea credinţă măsura de a nu părăsi localitatea chiar dacă potrivit disp. art. 145 alin. 3 C.p.p. i s-a atras atenţia că în caz de încălcare cu rea credinţă a măsurilor sau obligaţiilor ce-i revin se va lua, faţă de acesta, măsura arestării preventive.

Se reţine astfel că inculpatul s-a deplasat la un local aflat la circa 3 km. de locuinţa sa unde, în noaptea de 3-4 februarie 2009 împreună cu un grup de prieteni au consumat băuturi alcoolice. După ce au consumat băuturi alcoolice, împreună cu aceştia, inculpatul s-a urcat într-un autoturism şi s-a deplasat spre localitatea A..

În localitatea T. a fost depistat de către Poliţia de Frontieră T., aşa cum rezultă din procesul verbal de depistare încheiat la data de 03.02.2009, orele 16,00. 

Din actele medicale ataşate de către organele de poliţie sesizării instanţei, se reţine că inculpatul a fost prezentat Serviciului de Ambulanţă A. şi ulterior Spitalului Clinic Municipal A. întrucât prezenta afecţiuni medicale, medicul precizând expres că pacientul are un aport alimentar insuficient şi consum recent de etanol.

Cu această ocazie la unitatea de primiri urgenţe i s-a acordat tratament medical.

Instanţa nu-şi poate însuşi susţinerile inculpatului conform cărora s-a aflat într-o stare avansată de ebrietate care nu i-a permis să-şi manifeste liber voinţa, întrucât, pe de o parte s-a deplasat de la domiciliul său la un local despre care afirmă că se află la circa 3 km. de locuinţă în deplină cunoştinţă de cauză, iar pe de altă parte a consumat în mod voit băuturi alcoolice.

Deşi inculpatul a afirmat că a adormit în autoturismul condus de o altă persoană ce se deplasa spre localitatea A., totuşi atunci când s-a trezit în apropierea municipiului. Timişoara, inculpatul nu a întreprins nici o măsură pentru a se întoarce în localitatea de domiciliu pe care avea obligaţia să nu o părăsească.

Totodată, ţinând cont de actele dosarului, se reţine că există indicii temeinice că inculpatul T. S. C. ar fi comis infracţiunile reţinute în sarcina sa prin actul de inculpare pentru care a fost trimis în judecată, astfel că analizând condiţiile şi cazurile în care se poate dispune arestarea inculpatului se  constată că acesta a încălcat cu rea credinţă măsura obligării de a nu părăsi localitatea şi că inculpatul a săvârşit infracţiuni pentru care lega prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Toate aceste condiţii sunt prev. de art. 148 alin. 1 lit. a ind. 1 şi lit. f c.p.p.

Faţă de aceste considerente şi văzând şi disp. art. 160 ind. a c.p.p. coroborat cu art. 145 alin. 3 c.p.p. şi art. 143 c.p.p. instanţa va dispune înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu cu măsura arestării preventive a inculpatului T.S.C., urmând ca în raport de disp. art. 151 c.p.p. să fie emis mandatul de arestare.