Plângere împotriva rezoluţiei procurorului. Schimbare temei juridic al soluţiei de neîncepere a urmăririi penale.

Plângere împotriva rezoluţiei procurorului. Schimbare temei juridic al soluţiei de neîncepere a urmăririi penale.

În cazul în care soluţia de neîncepere a urmăririi penale adoptată de către procuror prin rezoluţia împotriva căreia este formulată plângerea întemeiată pe prevederile art. 2781 C.pr.pen. nu este corect fundamentată juridic, instanţa sesizată poate dispune schimbarea acestui temei în cadrul procedurii reglementate de articolul menţionat.

Curtea de Apel Ploieşti, Secţia Penală şi

pentru cauze cu minori şi de familie

Sentinţa  penală nr. 103/F din 23 mai 2011

Prin cererea înregistrată sub nr. ……/42/2011 petenta I. E. L., a înţeles să formuleze prezenta plângere împotriva Ordonanţei nr. ……/II/2/2010 din 17.01.2011 a Procurorului general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr…../P/2010, apreciind-o ca fiind nelegală şi netemeinică.

S-a susţinut de petentă în plângerea aflată la dosar că s-a adresat cu plângere împotriva rezoluţiei din 09.09.2010, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.246 c.penal şi art.289 c.penal, întrucât a fost nemulţumită de temeiul juridic al acestei soluţii, respectiv art.10 lit.b c.pr.penală, considerând că în mod eronat s-a apreciat de procuror că „faptele comise nu sunt prevăzute de legea penală”.

Consideră că soluţia este una greşită întrucât în conformitate cu Decizia nr.1925/24.03.2006 pronunţată de ÎCCJ s-a stabilit cu putere de lege că judecătorii ce instrumentează cauzele civile sau penale nu pot fi traşi la răspundere penală şi nici măcar civilă pentru interpretările date legii, chiar dacă acestea ar fi greşite, îndreptarea oricăror eventuale erori realizându-se strict în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

Această manieră de abordare se regăseşte şi în rezoluţia din 31.08.2010 dată în dosarul nr…../P/2010 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, când s-a dispus neînceperea urmăririi penale în baza dispoziţiilor art.10 lit.a c.pr.penală faţă de judecătorii G. S., D. Ş., A. S., I. M., F. E., C. D. din cadrul Tribunalului Dâmboviţa şi  M. D. - procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte.

În final, s-a solicitat admiterea plângerii, desfiinţarea celor două soluţii ale procurorilor şi schimbarea temeiului juridic al neînceperii urmăririi penale din art.10 lit.b în art.10 lit.a c.pr.penală.

Pentru soluţionarea plângerii, Curtea a dispus ataşarea dosarului de urmărire penală nr....../P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, la care se află ataşat şi dosarul nr...../42/2010 al Curţii de Apel Ploieşti.

Examinând aceste dosare, în raport de dispoziţiile legale incidente în materie – art.278/1 C.pr.penală, de actele premergătoare efectuate în cauză, conţinute în dosarul nr..../P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi de susţinerile petentei, Curtea constată că plângerea este fondată.

Prin Rezoluţia nr....../P/2010 din data 09.09.2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistratul judecător I. E. L., cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.246 c.penal, art.289 c.penal, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, astfel că acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare.

Prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus disjungerea cauzei faţă de magistraţii judecători S. G., Ş. F. D. şi S. A. cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.246 c.penal şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Pentru a dispune astfel, procurorul a reţinut că M. Gh. I. a adresat Parchetului de pe lângă Înalta  Curte de Casaţie şi Justiţie o plângere, în cuprinsul căreia solicita efectuarea de cercetări în legătură cu mai multe fapte nelegale comise de reprezentanţii autorităţilor judiciare şi administrative din judeţul Dâmboviţa, fapte prin care i-au fost încălcate drepturile garantate de lege.

În cuprinsul plângerii M. Gh. I. învedera că, între părinţii săi şi reprezentanţii comisiilor funciare din localitatea U. şi din judeţul Dâmboviţa a existat un litigiu de natură civilă privind reconstituirea dreptului de proprietate, neînţelegerile fiind în legătură cu amplasamentul unor terenuri revendicate de părinţii săi. Litigiul a fost dedus judecăţii şi se reclamă că, în timpul procesului civil, reprezentanţii comisiei funciare au eliberat nelegal adeverinţă de proprietate şi au ascuns undele dovezi instanţei de judecată. Procesul civil a fost finalizat definitiv prin decizia nr...../2002 a Curţii de Apel Ploieşti, iar în anul 2003, M. Gh. I. a înstrăinat un teren moştenit de la părinţii săi, teren pentru care a fost întocmită şi cartea funciară nr...../2004 şi pentru care a fost cercetat penal împreună cu cumnatul său B. M. S., pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie.

A mai reţinut procurorul că M. Gh. I. a reclamat că în dosarul ...../2004 al Judecătoriei Târgovişte, având ca obiect o acţiune de revendicare, cu privire la terenul în litigiu, reprezentanţii comisiei funciare din municipiul Târgovişte şi judeţul Dâmboviţa, dar şi judecătorii au comis abuzuri, prin ascunderea şi distrugerea unor dovezi şi prin prezentarea eronată a situaţiei terenului revendicat, pentru care au fost emise titluri de proprietate nelegal, unor persoane neîndreptăţite la acestea.

A mai reclamat acesta că în cursul anilor 2004 – 2006, în cadrul proceselor civile, judecătorii au interpretat eronat dovezile, au valorificat declaraţiile mincinoase ale unor martori, validând astfel actele abuzive ale reprezentanţilor comisiilor funciare locale, ceea ce, în opinia sa, ar demonstra că autorităţile din judeţul Dâmboviţa ar fi acţionat premeditat pentru a încălca legea, pentru a-l prejudicia, fiind lipsit de o judecată dreaptă.

În finalul plângerii sale, M. Gh.I. a solicitat „sancţionarea făptuitorilor şi a hotărârilor nedrepte, restabilirea dreptului de proprietate legitim pe terenul familiei sale, anularea titlurilor de proprietate” emise nelegal, acordarea de daune materiale de 500.000 euro şi daune morale de 2 milioane euro.

Întrucât, prin modul de exprimare, plângerea avea un caracter generic, M. Gh. I. a fost citat la unitatea de parchet pentru a-şi preciza obiectul plângerii.

La datele de 19.03.2010, 31.03.2010 şi 03.09.2010, acesta a precizat că a înţeles să formuleze plângere împotriva magistraţilor judecători S. G., Ş. F. D., S. A. de la Tribunalul Dâmboviţa pentru „judecarea cu rea credinţă în dosarul de recurs nr...../2005, decizia civilă nr...../2007 şi pentru faptul că au urmărit să dea o hotărâre potrivnică care să le fie opozabilă” şi I. L. pentru modul în care a efectuat cercetarea judecătorească în dosarul nr...../2004 al Judecătoriei Târgovişte.

Cu adresa nr...../07.09.2005, Tribunalul Dâmboviţa a comunicat că magistraţii judecători S. G. şi Ş.D.D, care au făcut parte din completul de judecare care a efectuat cercetarea judecătorească şi au pronunţat soluţia în dosarul nr....../2005 al Tribunalului Dâmboviţa au grad profesional de judecători de curte de apel, motiv pentru care, faţă de aceştia, având în vedere prevederile art.29 pct.1 lit.f c.pr.penală, s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

În ceea ce o priveşte pe magistratul judecător I. E. L. care a efectuat cercetarea judecătorească în dosar nr....../2004 al Judecătoriei Târgovişte şi căreia i se impută, în esenţă, pronunţarea unei hotărâri netemeinice şi nelegale, bazată pe o greşită interpretare a probatoriului administrat în cauză şi a dispoziţiilor legale incidente, procurorul a constatat că nu se impune începerea urmăririi penale.

 A reţinut procurorul că potrivit art.17 din Legea nr.304/2004, hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.

Atât încuviinţarea şi administrarea probelor din dosar, cât şi analiza acestora reprezintă chestiuni de judecată asupra cărora numai instanţa de judecată se poate pronunţa, nicio persoană neputând interveni şi face aprecieri cu privire la cele dispuse de instanţă. Criticile cu privire la administrarea probatoriului cât şi cu privire la soluţia pronunţată pot fi formulate numai în căile de atac, urmând a fi analizate de instanţele de control judiciar.

A proceda în sens contrar ar însemna a interveni în activitatea de judecată, ceea ce nu este permis, întrucât s-ar încălca principiul independenţei justiţiei, recunoscut prin art.2 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, în situaţia pronunţării unei hotărâri greşite, aceasta se poate corecta în căile de atac ordinare sau extraordinare exercitate de partea interesată, de către instanţa de control judiciar, situaţie reglementată de legiuitor prin stabilirea, ca unică modalitate de remediere, a exercitării căii de atac pusă la îndemâna părţilor.

În ce priveşte măsurile dispuse pe parcursul procesului, orice apreciere asupra legalităţii şi temeinicie măsurilor dispuse de completul de judecată sunt contrare independenţei judecătorului în soluţionarea cauzei.

Trebuie avut în vedere faptul că afirmaţiile făcute de o parate din proces cu privire la legalitatea măsurilor dispuse de judecător sunt rezultatul aprecierii subiective a acesteia şi, în mod frecvent, partea ale căror cereri au fost soluţionate într-un mod apreciat de aceasta ca fiind nefavorabil uzează de drepturile procedurale într-un alt mod decât au fost edictate şi adresează petiţii instituţiilor statului exprimându-şi astfel nemulţumirile faţă de hotărârile judecătoreşti şi în alte modalităţi decât prin promovarea căilor de atac prevăzute de lege, ca o manifestare a libertăţii de exprimare consacrată de prevederile art.30 din Constituţia României, a exercitării dreptului procedural, precum şi a dreptului la petiţie.

A constatat procurorul că întrucât din cuprinsul precizărilor făcute de M. Gh. I. la data de 03.09.2009 a rezultat că acesta a formulat plângeri penale împotriva comisiei locale şi judeţene de aplicare a Legii nr.18/1991, plângeri soluţionate prin neînceperi de urmărire penală împotriva cărora urma să formuleze plângere potrivit art.278 c.pr.penală, nu se va mai dispune disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare faţă de membrii acestor comisii.

Împotriva acestei rezoluţii a formulat plângere petenta I. E. L., care prin rezoluţia nr....../II/2/2010 din 17.01.2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a fost respinsă ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, procurorul general a constatat că soluţia dispusă de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de apel Ploieşti este justă şi legală.

Analizând rezoluţiile atacate, prin prisma dispoziţiilor art.2781 C.pr.pen., sub aspectul criticilor formulate, instanţa apreciază că acestea sunt nelegale sub aspectul temeiului juridic care a determinat soluţia pronunţată, aceasta în esenţă fiind însă corectă.

Curtea reţine că în mod temeinic prin rezoluţiile atacate s-a apreciat că petenta a respectat obligaţiile ce îi reveneau în conformitate cu prevederile legii, pronunţarea unor soluţii în litigiile cu judecarea cărora a fost investită neputând conduce la reţinerea în sarcina sa a comiterii unor fapte penale, neexistând nici un fel de acţiune sau inacţiune care să reprezinte elementul material al laturii obiective al infracţiunilor prev. de art. art.246 c.penal şi art.289 c.penal.

Faptul că acela care a formulat plângerea penală împotriva petentei judecător este nemulţumit de soluţia pe care instanţa a adoptat-o în cauza ce îl viza nu poate constitui un element care să conducă la aprecierea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunilor ce constituie obiectul plângerii penale, aceste elemente putând constitui motive pentru exercitarea căilor legale de atac, atât ordinare, cât şi extraordinare, aspecte care în mod just au fost apreciate de către organul de urmărire penală.

Mai constată Curtea faptul că din actele şi lucrările dosarului a rezultat indubitabil că M. Ghe. I. a exercitat toate căile de atac ordinare prevăzute de legislaţia actuală împotriva sentinţei civile nr. ....../2005 pronunţată de către Judecătoria Târgovişte, acestea fiind respinse ca nefondate.

În aceste condiţii, soluţia atacată apare ca fiind în mod evident nelegală, nefiind acceptabil, într-un stat de drept, ca măsurile dispuse de către o instanţă de judecată, în limitele competenţei sale, măsuri care au făcut şi obiectul controlului realizat prin intermediul căilor de atac consacrate de lege, să poată fi considerate ca fiind fapte care fără avea caracter penal au un caracter disciplinar, contravenţional sau de natură civilă care să atragă în vreun mod răspunderea petentei. 

În acelaşi sens este şi practica judiciară, prin Decizia nr…../24.03.2006 pronunţată de ÎCCJ stabilindu-se că judecătorii ce instrumentează cauzele civile sau penale nu pot fi traşi la răspundere penală şi nici măcar civilă pentru interpretările date legii, chiar dacă acestea ar fi greşite, îndreptarea oricăror eventuale erori realizându-se strict în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea în temeiul art.2781 alin.8 lit.b Cod procedură penală, văzând şi decizia în interesul legii nr. 44/2008 pronunţată de către ICCJ, va admite plângerea formulată de către petenta I. E. L. împotriva ordonanţei nr. ……/P/2010 din 09.09.2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi a rezoluţiei nr. ……/II/2/2010 din 02.11.2010 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi, în consecinţă, va schimba temeiul juridic al soluţiei de neîncepere a urmăririi penale faţă de petentă din prevederile art. 10 lit. b C.pr.pen. în prevederile art. 10 lit. a C.pr.pen. pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 246 şi art. 289 C.pen., întrucât faptele nu există.

Domenii speta

Spete similare