Achiziţie publică

Achiziţie publică

 Achiziţii publice. Inadmisibilitatea plângerii exercitate împotriva deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor prin care îşi declină competenţa de soluţionare a contestaţiei.

- art.297 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2006; art. 158 al. (3) din Codul de procedura civila

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI-SECŢIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DECIZIA CIVILĂ NR. 600/11.02.2013)

Prin plângerea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal sub nr. 506/2/2012, petenta  SC S. F. P. S.R.L., a solicitat, în contradictoriu cu intimata S.N.T.F.C. "CFR C." SA, desfiinţarea Deciziei nr. 22/C2/5815, pronuntata la data de 04.01.2013 de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor si solutionarea pe fond a contestatiei, în sensul admiterii acesteia şi anulării rezultatului procedurii de atribuire.

In motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 21.11.2012 a participat la procedura organizata de S.N.T.F.C. "CFR C." S.A. de atribuire a contractului de achizitie Servicii de paza cod CPV 79713000-5, in urma careia oferta formulata de SC S. F. P. S.R.L a fost declarata ca neconforma.

A menţionat că în urma transmiterii Adresei de comunicare a rezultatului procedurii, a formulat si depus la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor contestatia inregistrata cu nr. 40523/18.12.2012 prin care a solicitat anularea rezultatului procedurii si a comunicarilor privind rezultatul procedurii.

Petenta a arătat că prin Decizia nr. 22/C2/5815 pronuntata la data de 04.01.2013, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a admis exceptia necompetentei invocate din oficiu si a dispus transmiterea contestatiei Tribunalului Bucuresti, in vederea solutionarii acesteia.

Consideră că în mod gresit CNSC a admis exceptia necompetententei materiale si a dispus transmiterea spre solutionare a cauzei Tribunalului Bucuresti, menţionând că, potrivit art. 255 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, CNSC are competenta exclusiva in solutionarea contestatiilor formulate cu privire la actele autoritatii contractante, efectuate inainte de incheierea contractului de achizitie publica. De asemenea, a susţinut că faţă de art. 266 alin. (1) art. 286 al. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, apreciază că s-a acordat Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor competenţa exclusivă în solutionarea cererilor privind procedura de atribuire, înainte de încheierea contractului, persoana vatămată nemai având posibilitatea de a opta între contestarea actului administrativ pe calea administrative-jurisdicţională şi formularea unei acţiuni direct în faţa instanţei judecatoreşti.

Referitor la prevederile art. 158 al. (3) din Codului de procedură civilă, petenta a arătat că sunt aplicabile în cazul când instantele judecătoreşti se declară necompetente, admitandu-se ca necompetenţa, în funcţie de natura imperativă sau dispozitivă a normelor, are drept consecinţă declinarea competenţei în favoarea altei instanţe sau în favoarea unui organ cu activitate jurisdicţională, solutia inversa neputând fi admisa atat timp cât nu există o dispozitie legală prevazuta de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

Intimata S.N.T.F.C. „CFR C.” S.A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca nefondată.

La primul termen de judecată din data de 28.01.2013, Curtea a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii plângerii, în raport de dispoziţiile art. 158 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 137 din Codul de procedură civilă, excepţia inadmisibilităţii plângerii, Curtea reţine următoarele:

În fapt, la data de 21.11.2012 petenta a participat la procedura organizată de S.N.T.F.C. "CFR C." S.A. de atribuire a contractului de achizitie Servicii de pază cod CPV 79713000-5, ofertă depusă de SC S. F. P. S.R.L a fost declarată neconformă.

Împotriva adresei de comunicare a rezultatului procedurii, petenta a formulat şi a depus la Consiliul National de Soluţionare a Contestaţiilor contestaţa înregistrată cu nr. 40523/18.12.2012, prin care a solicitat anularea rezultatului procedurii şi a comunicărilor privind rezultatul procedurii. 

Prin Decizia nr. 22/C2/5815 din data de 04.01.2013, Consiliul National de Soluţionare a Contestaţiilor a admis excepţia necompetentei invocate din oficiu şi a dispus transmiterea contestaţiei Tribunalului Bucureşti, in vederea soluţionării acesteia.

În drept, se reţine că sunt incidente prevederile art. 297 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care fac trimitere la aplicarea dreptului comun, respectiv la prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care legea nu prevede altfel.

Întrucât în ceea ce priveşte verificarea şi declinarea competenţei de către CNSC, în calitate de organ cu activitate jurisdicţională, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 nu conţine nicio prevedere, rezultă că actul normativ se completează cu prevederile art. 158 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, „Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent.”

Nu poate fi primită susţinerea petentei, în sensul că soluţia procedurală consacrată de prevederile art. 158 alin. (3) din Codul de procedură civilă este aplicabilă numai în cazul în care instanţele judecătoreşti se declară necompetente consecinţă declinarea competenţei în favoarea altei instanţe sau în favoarea unui organ cu activitate jurisdicţională, solutia inversa neputând fi admisa atat timp cat nu exista o dispozitie legala prevazuta de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

Astfel, în primul rând, Curtea are în vedere faptul că art. 297 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, face trimitere expresă la aplicarea dreptului comun, deci inclusiv la prevederile art. 158 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

În al doilea rând, nu există niciun argument care să susţină raţionamentul petentei, în sensul că un organ cu activitate jurisdicţioinală, aşa cum este Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestatiilor, nu îşi poate declina competenţa în favoarea unei instanţe judecătoreşti, ţinând cont de faptul că procedura de judecată în faţa organelor cu activitate jurisdicţională este guvernată de normele Codului de procedură civilă, ca norme de drept comun aplicabile în toate situaţiile în care prin legi speciale nu se derogă de la acestea.

Nu poate fi reţinută nici afirmaţia potrivit căreia Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 face trimitere la dispoziţiile Codului de procedură civilă numai în situaţiile prevăzute de art. 283 alin. (3), art. 286 alin. (2) şi art. 2961 alin. (2), întrucât, aşa cum s-a arătat, art. 297 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, face trimitere expresă generală la aplicarea dreptului comun, deci la Codul de procedură civilă.

În ceea ce priveşte faptul că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 prevede în mod expres la art. 278 alin. (5) şi la art. 286 alin. (4) modalităţile în care Consiliul se poate pronunţa cu privire la contestaţia formulată, soluţia declinării de competenţă nefiind prevăzută printre posibilităţile enumerate, Curtea constată că acesta reprezintă un argument care susţine legalitatea soluţiei de declinare a competenţei, întrucât, în măsura în care legea specială, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, nu cuprinde nicio prevedere cu privire la această situaţie, aceasta se competează cu normele de procedură de drept comun, respectiv cu prevederile Codul de procedură civilă.

Aşadar, odată stabilită aplicabilitatea prevederilor art. 158 alin. (3) din Codul de procedură civilă în ceea ce priveşte procedura de soluţionare a contestaţiilor de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în calitate de organ cu activitate jurisdicţională, se reţine că hotărârea prin care s-a declinat competenţa nu este supusă niciunei căi de atac.

Or, Decizia nr. 22/C2/5815 din data de 04.01.2013 Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în cadrul soluţionării contestaţiei petentei, este o decizie de declinare a competenţei în favoarea Tribunalului Bucureşti, nefiind aşadar supusă posibilităţii de atacare prin formularea unei plângeri, în temeiul dispoziţiilor art. 281 alin. (1) din din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Întrucât în cazul declinării de competenţă normele procedurale nu recunosc posibilitatea de formulare a unei căi de atac cu privire la această soluţie, formularea unei plângeri împotriva Deciziei CNSC nr. 22/C2/5815 din data de 04.01.2013,  prin care s-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, este inadmisibilă.

Din aceste considerente, Curtea va admite excepţia inadmisibilităţii şi, pe cale de consecinţă, va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta S.C. S. F. P. S.R.L. împotriva Deciziei nr.22/C2/5815/04.01.2013, pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Domenii speta

Spete similare