Anulare act

Dosar nr. 36/828/2012

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILA Nr. 752/2013

Şedinţa publică de la 20 Martie 2013

Obiectul cauzei:anulare act

TRIBUNALUL

 Asupra recursului civil de faţă ;

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.01.2012 sub nr. 36/828/2012, reclamanţii C.V. şi  C.E. în contradictoriu cu pârâtul B.M.C. au solicitat constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de licitaţie imobiliară nr. 80/2010 şi a actului de adjudecare nr.80/17.06.2011 emise de B. E.J. I.I. prin care s-a dispus vânzarea şi adjudecarea în favoarea pârâtului a imobilului casă situat în comuna … aflată pe terenul aferent  în suprafaţă de 1.000 mp.

În motivarea cererii s-a  arătat că la data de 06.01.2010, între reclamantul C.V. şi creditorul B.M.C. a intervenit un contract de împrumut, menţionându-se că acest titlu executoriu care a stat la baza actului de adjudecare este lovit de nulitate absolută, întrucât în realitate suma ce a făcut obiectul contractului nu a fost remisă, operaţiunea de predare - primire a banilor fiind una fictivă.

S-a  arătat că, ulterior pe baza acestui titlu executoriu s-a declanşat de către creditor procedura execuţională împotriva sa valorificându-se la licitaţie întreaga construcţie casă ce reprezintă însă bun comun edificat în timpul căsătoriei cu reclamanta C.E. , astfel încât executarea silită asupra unui bun atrage nulitatea actelor care au stat la baza transmiterii dreptului de proprietate către creditor.

Sub un alt aspect s-a  invocat incidenţa în cauză a disp.art.493 al.12 Codpr.civ. care interzic urmărirea unor bunuri aflate în coproprietate dacă nu s-a cerut mai întâi împărţeala acestora. În acest sens  se precizează că actul care a stat la baza procedurii execuţionale reprezentat de adresa nr.924/29.03.2010 emisă de Primăria comunei Dobreşti nu este de natură a face dovada irefragabilă a dreptului de proprietate al debitorului. În acest context se precizează că procesul verbal de licitaţie imobiliară şi actul de adjudecare sunt nule din moment ce dovada dreptului de proprietate ( adresa menţionată) nu a fost completată cu alte acte din care să reiasă în mod neechivoc că este titularul , în exclusivitate, a dreptului de proprietate  asupra casei de locuit. Actul de adjudecare constituind un contract de vânzare - cumpărare ce are ca particularitate suplinirea voinţei vânzătorului prin intervenţia organelor de executare silită, este supus dispoziţiilor art.948 Cod civil, astfel încât trebuie să îndeplinească toate condiţiile de valabilitate referitoare la capacitate de a  contracta, consimţământ valabil, un obiect determinat şi o cauză licită.

În speţă s-a  invocat faptul că nulitatea absolută are ca punct de plecare împrejurarea că executorul judecătoresc şi creditorul au demarat executarea silită asupra construcţiei în cunoştinţă de cauză,ştiind că lucrul executat este în devălmăşie eludându-se astfel dispoziţiile aret.493 al.1 Cod pr.civ. Prin urmare în lipsa unei apărări din partea coproprietarilor , pe calea contestaţiei la executare, executorul judecătoresc şi creditorul au profitat de acest aspect ajungându-se la efectuarea unei vânzări nelegale asupra cotei părţi din acest imobil, ce revine reclamantei C.E. în calitate de coproprietară.

În drept, au fost invocate disp.art.948,966,968 Cod civil şi art.274 Cod pr.civ.

La data de 21.05.2012 pârâtul a depus la dosarul cauzei note scrise invocând excepţia tardivităţii formulării cererii de chemare în judecată argumentată prin prisma faptului că prin acţiunea introductivă se solicită anularea unor acte emise în faza de executare silită situaţie în care sunt aplicabile dispoziţiile speciale în materia executării silite încadrându-se în categoria contestaţiilor la executare formulate în baza disp.art.399 şi urm. Cod pr.civ. Se precizează că această acţiune prin care se urmăreşte desfiinţarea celor două acte emise în procedura execuţională se încadrează în sfera contestaţiilor la executare, acţiune ce poate fi promovată în termenul prevăzut de art.401 al.1 lit. a) Cod pr.civ. respectiv în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă, termen ce a fost cu multe depăşit.

Sub un alt aspect s-a  arătat  că susţinerile contestatorului nu corespund realităţii întrucât între intimat şi contestatorul C.V. a intervenit un contract de împrumut autentificat notarial ce nu a fost respectat de către împrumutat întrucât acesta nu a restituit suma remisă împrejurare ce a determinat declanşarea procedurii execuţionale finalizată după curca un an prin emiterea actului de adjudecare şi a procesului verbal de distribuţie a preţului. În tot acest interval de timp reclamanţii nu au manifestat o poziţie mai vigilentă faţă de procedura  urmată, până la momentul evacuării lor din imobilul adjudecat , moment la care au formulat contestaţii la executare ce au fost soluţionate în mod irevocabil astfel încât reiterarea aceloraşi apărări ce au fost formulate  şi în cadrul contestaţiei la executare sunt lipsite de efecte juridice.

În drept au fost invocate disp.art.274,399-401 Cod pr. civ.

Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii invocată prin întâmpinarea formulată, în contextul disp.art.137 Cod pr.civ., instanţa a respins ca neîntemeiată apărările pârâtului sub acest aspect apreciind că acţiunea în anulare a unui act  fie el chiar încheiat în procedura executării silite nu este condiţionată de promovarea acţiunii în termenul prevăzut de art.401 Cod pr.civ. astfel încât nu operează în cauză sancţiunea prevăzută de art.103 Cod pr.civ.

În vederea soluţionării cauzei instanţa a administrat proba cu interogatoriul pârâtului, proba cu înscrisuri fiind ataşat dosarul execuţional nr.80/2010 al B.E.J. I.I. , sentinţa civilă nr.85/2012 pronunţată de judecătoria Topoloveni în dosarului nr.1832/828/2011.

Faţă de materialul probator administrat în cauză şi de motivele invocate în cuprinsul acţiunii promovate, date fiind şi susţinerile reclamanţilor, în sensul că nu au exercitat procedura contestaţiei la executare însă se impune soluţionarea cauzei prin administrarea de probe pentru a se verifica legalitatea vânzării silite, făcându-se referire şi la existenţa altor litigii soluţionate între părţi prin sentinţa civilă nr.85/2012 pronunţată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr.1832/828/2011, rămasă irevocabilă,la termenul de judecată din data de 24.09.2012, instanţa a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii asupra căreia ,deliberând cu prioritate în contextul art 137 cod procedură civilă,  se reţin următoarele:

La data de 04.03.2010, prin cererea înregistrată sub nr. 80/2010, creditorul B.C. a solicitat Biroului executorului judecătoresc I.I. , declanşarea procedurii execuţionale în vederea recuperării creanţei în cuantum de 57000 lei şi a cheltuielilor de executare în toate formele prevăzute de lege conform disp. art 371 ind.1 Cod procedură civilă (fila 60).

Prin încheierea pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din data de 16.03.2010 de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr.449/828/2010, a fost admisă cererea formulată de pârâtul- creditor B.M.C. dispunându-se încuviinţarea executării silite indirecte împotriva debitorului C.V. , în vederea realizării creanţei menţionate în titlul executoriu- contract de împrumut autentificat sub nr. … la  B.N.P. G.G. f.61 a dosarului.

Urmare a derulării procedurii execuţionale în dosarul nr. 80/2010 al B.E.J. I.I. şi după emiterea somaţiei , întocmirea procesului verbal de situaţie şi efectuarea expertizei tehnice de evaluare a bunurilor existente în patrimoniul debitorului C.V. , potrivit adresei nr. 934/29.03.2010 a Primăriei comunei Dobreşti (fila150),s-a procedat la executarea  silită indirectă a imobilelor aparţinând debitorului C.V. , respectiv construcţia casă şi teren aferent în suprafaţă de 1000 mp., situate în …

La data de 27.04.2011 s-a realizat vânzarea la licitaţie publică a imobilelor construcţii şi teren menţionate ,aparţinând debitorului C.V. ,  fiind declarat adjudecatar pentru suma de 57 272,25 lei,  licitatorul creditor B.M.C.  conform art 511 Cod procedură civilă întocmindu-se procesul verbal de licitaţie imobiliară nr. 80/27.04.2011 (filele 117-120).

Prin actul de adjudecare emis la data de 17.06.2011 de B.E.J. I.I.  , a fost declarat adjudecatar definitiv creditorul B.M.C. asupra bunurilor imobile construcţii casă de locuit cu 3 camere, P +M cu structură parţial din cărămidă şi B.C.A situată în comuna … şi a terenului aferent construcţiei în suprafaţă de 1000 mp., amplasat în comuna …

În prezenta procedură judiciară reclamanţii C.V. şi C.E. solicită constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de licitaţie imobiliară nr. 80/27.04.2011 şi a actului de adjudecare nr. 80/17.026.2011 întemeiate pe disp.art. 948,966,968 Cod civil, invocându-se cauza ilicită întrucât au fost eludate dispoziţiile art 493 al.1 Cod procedură civilă , efectuându-se vânzarea nelegală asupra cotei părţi ce revine reclamantei în calitate de proprietar codevălmaş.

Referitor la constatarea nulităţii procesului verbal de licitaţie publică imobiliară încheiat la data de 27.04.2011 în dosarul execuţional nr.80/2010 solicitată pe calea dreptului comun, instanţa a reţinut  următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 775 din data de 24.09.2012 pronunţată de Judecatoria Topoloveni s-a respins ca inadmisibilă acţiunea promovată de reclamanţii C.V. , şi C.E. , în contradictoriu cu pârâtul B.M.C. au fost obligaţi reclamanţii să plătească pârâtului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune astfel s-a reţinut de prima instanţă că, procesul verbal de licitaţie publică nu este un act juridic civil consensual în accepţiunea dată acestuia în dreptul substanţial, ci un act de executare care se întocmeşte cu respectarea normelor din Codul de procedură civilă privitoare la executarea silită.

Astfel, vânzarea la licitaţie publică reprezintă un act de executare silită, iar cu privire la această fază procesuală, finală (reglementată expres în secţiunea a IV-a, contestaţia la executare din cartea  V despre executarea silită a Codului de procedură civilă) art.399 Cod pr.civ. prevede expres ca împotriva executării silite însăşi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către toţi cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

În alin.2 al.art.399 Cod pr.civ. se prevede că nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi, sau la efectuarea oricărui act de executare, atrage sancţiunea anulării actului nelegal, iar în art.404 alin.1 Cod pr.civ.,  se arată că în caz de admitere a contestaţiei la executare, instanţa anulează actul de executare sau dispune îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării însăşi.

Din interpretarea logică şi legica a acestor dispoziţii legale, ce reglementează expres contestaţia la executare, rezultă că împotriva actelor de executare întocmite cu încălcarea dispoziţiilor legale, se poate admite cu contestaţia la executare cu consecinţe ce decurg din art.404 Cod pr. civ.

Dispoziţiile susmenţionate, ce reglementează contestaţia la executare sunt dispoziţii cu caracter special, ce derogă de la normele dreptului comun, tocmai pentru că dau posibilitatea şi permit persoanelor interesate sau celor vătămate  prin executarea silită să invoce motivul de nulitate privind actul de executare contestat, respectiv procesul verbal de licitaţie imobiliară nr.80/17.026.2011. Prin urmare, partea nu are la dispoziţie a alege între promovarea unei contestaţi la executare, sau promovarea unei acţiuni de drept comun, pentru constatarea nulităţii actului de executare menţionat, un argument în plus fiind chiar reglementarea specială a contestaţiei la executare, în capitolul privind executarea silită, pentru a se permite ( în această fază procesuală - cea a executării silite) persoanelor interesate sau celor vătămaţi prin executare să invoce motivul de nulitate privitor la efectuarea actului de executare. Astfel, normele procedurale, care sunt de strictă interpretare şi imediata aplicare, prevăd o procedură specială, respectiv calea contestaţiei la executare prev. de art. 399 şi urm. Cod pr.civ. prin care persoanele interesate sau vătămate de un act de executare (inclusiv debitorii şi terţii) pot contesta aceste acte şi solicită instanţei de judecată anularea acestora. Reglementarea unei proceduri speciale prin care pot fi atacate în justiţie actele de executare, respectiv procesul verbal de licitaţie imobiliară, exclude posibilitatea promovării unei acţiuni de drept comun, ceea ce atestă inadmisibilitatea acţiunii promovate pentru anularea acestui act de executare.

În ceea ce priveşte constatarea nulităţii absolute a actului de adjudecare, instanţa a reţinut  că acesta este un veritabil contract de vânzare - cumpărare cu particularitatea că voinţa vânzătorului, respectiv a debitorului este suplinită prin intervenţia organelor de executare silită.

Analizând cererea reclamanţilor întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun, instanţa se va raporta însă şi la dispoziţiile art.401 al.3 Cod pr.civ. potrivit cărora „neintroducerea contestaţiei la executare prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate asupra bunului urmărit în termenul prevăzut de 15 zile, nu-l împiedică pe acesta să-şi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii.

Este cert astfel că interpretând norma precizată, terţul ce se pretinde proprietar asupra bunului urmărit, în speţă reclamanta C.E. are posibilitatea de a invoca dreptul său de proprietate asupra bunului său urmărit pe calea unei acţiuni separate în cazul în care nu a introdus contestaţie la executare pentru valorificarea pretinselor drepturi.

În speţă însă, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat  că prin contestaţia la executare ce a făcut obiectul dosarului nr.1832/828/2011 soluţionat irevocabil prin sentinţa civilă nr. 85/26.01.2012 pronunţată de Judecătoria Topoloveni; reclamanţii au declanşat această procedură judiciară în cadrul căreia au invocat aceleaşi apărări prin cererea precizatoare depusă la termenul din data de 22.09.2011 (potrivit considerentelor sentinţei expuse la fila 2 în cuprinsul acesteia).

În acest sens s-a  reţinut  că în cauză, prin motivele expuse de contestatorul C.V. şi intervenienta C.E. , în cauza anterior menţionată, s-a precizat că executorul judecătoresc a procedat la punerea în executare a titlului executoriu prin executarea silită imobiliară indirectă, valorificând la licitaţie casa şi terenul aferent acesteia ce reprezintă bun comun dobândit de soţia sa, apreciindu-se că declanşarea executării silite asupra unui bun comun atrage nulitatea actului de executare, respectiv actul de adjudecare, întrucât se încalcă dreptul de proprietate al coproprietarului, în acest sens fiind şi dispoziţiile art.493 al.1 Cod pr.civ. care interzic urmărirea asupra unor bunuri aflate în codevălmăşie.

Prin sentinţa civilă pronunţată în cauza nr.1832/828/2011, instanţa analizând actul de adjudecare, prin prisma aceloraşi motive referitoare la eludarea dispoziţiilor art.493 Cod pr.civ. invocate  în apărare, a constat că actele de executare au fost efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale, operând astfel prezumţia lucrului judecat asupra celor statuate prin hotărârea judecătorească, în ceea ce priveşte actul de adjudecare.

Pentru a se avea în vedere efectul pozitiv al lucrului judecat este suficientă identitatea de părţi şi invocarea între acestea a chestiunii soluţionate în procesul anterior, fiind vădit că dacă ar exista şi identitate de obiect şi cauză, s-ar putea reţine însăşi excepţia autorităţii lucrului judecat, în litera art.1201 Cod civil.

Chiar fără o consacrare legală expresă, acceptarea efectului pozitiv al lucrului judecat apare ca o consecinţă juridică evidentă, funcţia lui corespunzând nevoii de a se evita pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti contradictorii cu privire la aceleaşi chestiuni de fapt şi de drept.

Prezumţia lucrului judecat impune consecvenţă în judecată în sensul că ceea ce s-a statuat printr-o hotărâre nu poate fi contrazis printr-o alta ulterioară.

În speţă, deşi nu există tripla identitate prev.de art.1201 Cod civil, faţă de cele solicitate pe calea contestaţiei la executare, soluţionată între aceleaşi părţi, invocarea între acestea a unor aspecte verificate în procesul anterior - nulitatea actului de adjudecare emis creditorului pentru bunurile supuse executării silite, prin încălcarea pretinsului drept de coproprietate al reclamantei C.E. - nu se poate reanaliza în prezenta  procedură judiciară, aceste aspecte fiind soluţionate irevocabil prin sentinţa civilă  nr.85/26.01.2012 a Judecătoriei Topoloveni, prin care s-a constatat legalitatea acestui act  chiar în raport de aceleaşi apărări ale terţei persoane - intervenienta C.E. fără a se exercita calea de atac prevăzută de lege. În caz contrar s-ar aduce atingere celor statuate prin hotărârea anterior menţionată prin care s-a dispus asupra legalităţii acestui act final al executării silite şi implicit asupra securităţii circuitului civil.

În concluzie, fiind analizate aceleaşi aspecte pe calea contestaţiei la executare, a promova o nouă acţiune întemeiată în parte pe art 493 Cod pr.civ. şi pe art.966;968 Cod civil, ar însemna să se deschidă calea unui nou ciclu procesual încheiat prin pronunţarea unei hotărâri irevocabile, fată de care operează prezumţia lucrului judecat.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept anterior expuse, instanţa a respins ca inadmisibilă acţiunea promovată de reclamanţii C.V.  şi C.E. în contradictoriu cu pârâtul B.M.C. .

Reţinând culpa reclamanţilor în declanşarea prezentei proceduri judiciare în temeiul dispoziţiilor art.274 Cod pr.civ. a obligat reclamanţii să plătească pârâtului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în prezenta procedură judiciară conform chitanţei nr.573/2012 reprezentând onorariu avocat (fila 167).

Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamanţii C.V. şi C.E. ,recurs înregistrat pe rolul Tribunalului Argeş la data de 27.11.2012 sub nr. 36/828/2012 .

În motivarea recursului se arată că sentinţa este nelegală şi netemeinică,deoarece  obiectul acţiunii este reprezentat de  constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de licitaţie imobiliară  nr. 80/2010 şi a actului de adjudecare emis la data de 17.06.2011 .

Recurentul arată că vânzarea este nelegală deoarece bunurile supuse vânzării se aflau în devălmăşie  şi prin urmare nu se puteau supune executării silite încălcând disp.art. 493 C.pr.civ.

Se arată că acţiunea de faţă priveşte anularea actului de adjudecare  prin care se finalizează executarea , iar în dosarul nr. 1832/828/2011 sunt analizate doar aspectivele  formale ale actului de  adjudecare şi ale procesului verbal de licitaţie .

În recurs,nu s-au administrat probe noi.

Analizând sentinţa civilă recurată în raport de criticile formulate încadrate în motivul de recurs prev. de art.304 pct.9  C.pr.civ, văzând şi disp.art. 304 ind 1 C.pr.civ. se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente de fapt şi de drept:

Modalitatea de soluţionare a instanţei de fond a acţiunii de faţă având ca obiect  anularea procesului verbal de licitaţie  şi a actului de adjudecare  este una  legală şi temeinică.

Motivele  de fapt pentru care reclamanţii au solicitat nulitatea absolută a  procesului verbal de licitaţie şi a actului de adjudecare au constat în faptul că executarea silită  finalizată prin adjudecarea imobilului casă de locuit  în favoarea pârâtului  a privit un imobil bun comun,  în devălmăşie a celor doi reclamanţi  şi  astfel  executorul judecătoresc şi creditorul au demarat o procedură de executare silită în cunoştinţă de cauză, ştiind că lucrul executat este în devălmăşie, astfel eludându-se disp.art. 483 C.pr.civ. 

Referitor la reclamanta C.E.  care nu a fost parte în dosarul de executare silită  aceasta avea  intr-adevar  la îndemână şi formularea contestaţiei la executare reglementată de art.401 alin3 C.pr.civ. prin care sa invoce  anularea actelor de executare ca urmare a  dreptul său de proprietate asupra imobilului fata de care se realizeaza executarea silita, iar aceasta raportat in cauza la actul de executare reprezentat de procesul-verbal de licitatie imobiliara.

 In dosarul nr.80/2010 al B.E.J. I.I.  ,s-a procedat la executarea  silită indirectă a imobilelor aparţinând debitorului C.V. , respectiv construcţia casă şi teren aferent în suprafaţă de 1000 mp., situate în comuna … .

La data de 27.04.2011 s-a realizat vânzarea la licitaţie publică a imobilului construcţii şi teren menţionate ,aparţinând debitorului C.V. ,  fiind declarat adjudecatar pentru suma de 57 272,25 lei,  licitatorul creditor B.M.C.  conform art 511 Cod procedură civilă întocmindu-se procesul verbal de licitaţie imobiliară nr.80/27.04.2011 (filele 117-120).

Prin actul de adjudecare emis la data de 17.06.2011 de B.E.J. I.I.  , a fost declarat adjudecatar definitiv creditorul B.M.C. asupra bunurilor imobile construcţii casă de locuit cu 3 camere, P +M cu structură parţial din cărămidă şi B.C.A situată în … şi a terenului aferent construcţiei în suprafaţă de 1000 mp., amplasat în comuna …

Pentru a dispune astfel s-a reţinut de prima instanţă că, procesul verbal de licitaţie publică nu este un act juridic civil consensual în accepţiunea dată acestuia în dreptul substanţial, ci un act de executare care se întocmeşte cu respectarea normelor din Codul de procedură civilă privitoare la executarea silită, iar impotriva acestuia se putea formula doar contetatie la excutare.

Aceasta sustinere a instantei de fond este una corecta, iar  art.399 Cod pr.civ. prevede expres ca împotriva executării silite însăşi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către toţi cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, inclusiv de catre tertele persoane vatamate prin executare, iar  nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi, sau la efectuarea oricărui act de executare, atrage sancţiunea anulării actului nelegal.

Dispoziţiile ce reglementează contestaţia la executare sunt dispoziţii cu caracter special, ce derogă de la normele dreptului comun, tocmai pentru că dau posibilitatea şi permit persoanelor interesate sau celor vătămate  prin executarea silită să invoce motivul de nulitate privind actul de executare contestat, in  cauza fiind vorba despre procesul verbal de licitaţie imobiliară nr.80/17.026.2011.

 Partea nu are la dispoziţie a alege între promovarea unei contestaţi la executare, sau promovarea unei acţiuni de drept comun pentru constatarea nulităţii actului de executare menţionat, iar aceasta deoarece contestaţiei la executare permite persoanelor interesate sau celor vătămaţi prin executare să invoce motivul de nulitate privitor la efectuarea actului de executare, este o cale de atac specifica fazei procesului civil constind in executarea silita,  iar  dispozitiile procedurale care reglementeaza contestatia la executare  sunt de strictă interpretare şi imediata aplicare si  prevăd o procedură specială.

 Tribunalul mai arata ca procesul- verbal de licitatie nu este un act juridic civil in acceptatiunea data in dreptul substantial  ca  un  acord de vointa a partilor, ci  este un act de executare care se intocmeste cu respectarea codului de procedura civila.

Cu privire la solutia data de catre judecatorie in ceea ce priveşte constatarea nulităţii absolute a actului de adjudecare,  instanţa  de fond s-a pronuntat tot in sensul inadmisibilitatii actiunii si a reţinut in mod  că acesta este un veritabil contract de vânzare - cumpărare cu particularitatea că voinţa vânzătorului, respectiv a debitorului este suplinită prin intervenţia organelor de executare silită.

 Tribunalul mai arata ca  actul de adjudecare are natura juridica a unui contract judiciar de vreme ce produce efectele unui contract de vinzare-cumparare prin transferul dreptului de proprietate sau a altui drept real de la vinzator- debitor  la cumparatorul adjudecatar, desi intre  acestia nu a existat un acord de vointa si este intocmit de executor in cea de-a doua faza a procesului civil, respectiv faza de executare silita.

Prin contestaţia la executare ce a făcut obiectul dosarului nr.1832/828/2011 soluţionat irevocabil prin sentinţa civilă nr. 85/26.01.2012 pronunţată de Judecătoria Topoloveni;  contestatorii  au invocat  in acel litigiu aceleaşi  motive de anulare a actului de adjudecare ca cele invocate in actiunea de fata, respectiv  contestatorul C.V. şi intervenienta C.E. au invocat nelegaliatea actului deadjudecare pentru ca  executorul judecătoresc a procedat la punerea în executare a titlului executoriu prin executarea silită imobiliară indirectă, valorificând la licitaţie casa şi terenul aferent acesteia ce reprezintă bun comun dobândit de soţia sa, apreciindu-se că declanşarea executării silite asupra unui bun comun atrage nulitatea actului de executare, respectiv actul de adjudecare, întrucât se încalcă dreptul de proprietate al coproprietarului, în acest sens fiind şi dispoziţiile art.493 al.1 Cod pr.civ. care interzic urmărirea asupra unor bunuri aflate în codevălmăşie.

Ori raportat la aceasta hotarire judecatoreasca, irevocabila nu se poate considera decit ca a  operat prezumtia puterii lucrului judecat în ceea ce priveşte actul de adjudecare.

Instanta de fond corect  a retinut ca trebuie a se avea în vedere efectul pozitiv al lucrului judecat, iar pentru aceasta  este suficientă identitatea de părţi şi invocarea între acestea a chestiunii soluţionate în procesul anterior, fiind vădit că dacă ar exista şi identitate de obiect şi cauză, s-ar putea reţine însăşi excepţia autorităţii lucrului judecat, în litera art.1201 Cod civil.

Prezumţia lucrului judecat impune consecvenţă în judecată în sensul că ceea ce s-a statuat printr-o hotărâre nu poate fi contrazis printr-o alta ulterioară.

In consecinta , faţă de cele solicitate pe calea contestaţiei la executare, soluţionată între aceleaşi părţi, invocarea între acestea a unor aspecte verificate în procesul anterior - nulitatea actului de adjudecare emis creditorului pentru bunurile supuse executării silite, prin încălcarea pretinsului drept de coproprietate al reclamantei C.E. - nu se poate reanaliza în prezenta  procedură judiciară, aceste aspecte fiind soluţionate irevocabil prin sentinţa civilă  nr.85/26.01.2012 a Judecătoriei Topoloveni, prin care s-a constatat legalitatea acestui act  chiar în raport de aceleaşi apărări ale terţei persoane - intervenienta C.E. fără a se exercita calea de atac prevăzută de lege.

Prin urmare, recursul in temeiul art. 312 C pr civ  apare ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantii C.V. şi C.E. , împotriva  sentinţei civile nr.775 din data de 24.09.2012 pronunţată de Judecatoria Topoloveni în dosarul nr.36/828/2012, intimat-pârât fiind  B. M.  C.

Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi 20 Martie 2013.

Domenii speta

Spete similare