Stabilire domiciliu minor

Deliberând asupra cauzei civile de fată, constata următoarele:

Prin cererea înregistrata la Judecătoria Bacău sub nr. 18518/180/12.12.2014 reclamantul X a chemat în judecată pe pârâta Y  solicitând instanţei ca prin hotărârea judecătoreasca ce o va pronunţa sa dispună modificarea modului de exercitare a autorităţii părinteşti cu privire laminorul VP -M în sensul exercitării acesteia în comun de către ambii părinţi, precum şi stabilirea locuinţei minorului la domiciliul său în …., iar în subsidiar încuviinţarea  unui drept de legături personale cu fiul său.

Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru de 60 lei.

In motivarea acţiunii reclamantul a arătat în esenţă că  din relaţia cu pârâta s-a născut în anul …. minorul P M, că după şase luni de la data naşterii copilului pârâta a plecat la părinţii săi cu minorul, că au continuat relaţia iar dânsul a fost în concediu de creştere copil, că  în anul 2010 a fost dat în judecată pentru încredinţarea minorului, că de la data judecării acelei cauze relaţiile dintre părţi nu au mai continuat, că s-a îngrijit de fiul său, că pârâta plecat periodic din ţară iar copilul rămânea în grija părinţilor săi, timp în care dumnealui menţinea zilnic legăturile cu fiul său întrucât bunicii materni îi permiteau acest lucru,  când revenea în ţară pârâta nu îi mai permitea să ia copilul, a suspendat chiar şi telefonul, că doreşte să participe efectiv la creşterea fiului său, că dispune de condiţii bune pentru creşterea şi educarea acestuia, putând fi ajutat şi de părinţii dumnealui. În subsidiar solicită să păstreze legături personale cu minorul conform următorului program: în fiecare zi de marţi şi joi, între orele 14,00 - 18,30, perioadă în care să viziteze minorul cu posibilitatea luării acestuia; în prima şi a treia săptămână din fiecare lună, de vineri orele 14,00 până duminică orele 18,30, cu luare la domiciliul său; în vacanţa de primăvară să ia minorul la domiciliul său o săptămână, alternativ, respectiv în anii pari în săptămâna cu sărbătorile de Paşti iar în anii impari, în săptămâna fără aceste sărbători; în vacanţa de iarnă, la domiciliul său, respectiv o săptămână în anii impari în săptămâna cu sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou şi  în anii pari în săptămâna fără aceste sărbători; în vacanţa de vară la domiciliul său în toată luna iulie iar de ziua de naştere a minorului, între orele 14,00 - 18,30, în anii pari, la domiciliul său.

În probaţiune reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtului şi cu martorii P O şi P M.

Pârâta  a formulat întâmpinare ( fl 13 -15 )în  termenul de 25 zile stabilit de instanţă potrivit dispoziţiilor art 201 cod proc civ.

În motivare a arătat în esenţă că susţinerile reclamantului nu sunt adevărate, că până la vârsta de şese luni a copilului a locuit cu reclamantul în locuinţa părinţilor acestuia, că din cauza atmosferei tensionate, a certurilor, jignirilor, ameninţărilor şi lovirilor a decis să plece cu fiul la părinţii săi, unde locuieşte şi în prezent, că deşi era în concediu de creştere minor pârâtul nu se îngrijea de copil, lipsea nopţile de acasă şi lua bani din indemnizaţia acestuia pe care îi cheltuia la jocurile de noroc, că reclamantul are o fire imprevizibilă, agresivă şi impulsivă, se taie cu lama pe mâini pentru a impresiona, că minorul a asistat la foarte multe scene de agresivitate ale tatălui său provocându-i panică şi spaimă, că prin sentinţa civilă nr. 10175 din 29.11.2010 pronunţată în dosarul nr. 13317/18072010 al Judecătoriei Bacău copilul i-a fost încredinţat spre creştere şi educare, că de atunci l-a lăsat pe reclamant să vadă copilul ori de câte ori a dorit, însă acesta provoacă scandaluri la uşa dumneaei, astfel încât a fost nevoită să cheme organele de poliţie, că la sfârşitul anului 2014 a dorit să meargă până la începutul lunii ianuarie în Spania cu minorul pentru a-şi cunoaşte verişorii însă reclamantul nu a fost de acord, că nu sunt motive pentru modificarea hotărârii anterioare, că autoritatea părintească nu poate fi exercitată în comun cu reclamantul şi că se impune menţiunea domiciliului copilului la dânsa. Sub aspectului dreptului de legături personale a solicitat încuviinţarea următorului program: în prima şi a treia săptămână din fiecare lună, de vineri orele 16,00 până duminică orele 18,00; trei zile în vacanţa de primăvară, alternativ, respectiv în ani pari în săptămâna cu sărbătorile de Paşti iar în anii impari în săptămâna fără aceste sărbători; trei zile în vacanţa de iarnă, alternativ, respectiv în anii impari în săptămâna cu sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou, iar în anii pari în săptămâna fără aceste sărbători;în vacanţa de vară primele două săptămâni din iulie şi ultimele două săptămâni din august.

În drept au fost invocate dispoziţiile art 205 - 208 cod proc civ.

În probaţiune pârâta a solicitat proba cu înscrisuri, cu interogatoriul  reclamantului şi cu martorii V AF şi G N.

La termenul din 2 martie 2015 reclamantul a precizat acţiunea ( fl 34 )în sensul că nu mai insistă în soluţionarea capătului de cerere având ca obiect stabilire locuinţă minor la domiciliul său. ceste precizări au fost reluate în cererea scrisă depusă în data de 27.04.2015 ( fl 45 )

A fost efectuată anchetă psihosocială la domiciliile părţilor.

Din actele si lucrările dosarului instanţa retine ca:

Din relaţia de convieţuire a părţilor s-a născut în data de 8 septembrie 2009 minorul V P  M. Părinţii au convieţuit alături de copil aproximativ şase luni, ulterior, pe fondul unor stări de tensiune pârâta mutându-se împreună cu fiul său în domiciliul bunicilor materni.

Prin sentinţa civilă nr. 10175 din 29.11.2010 pronunţată în dosarul nr. 13317/18072010 al Judecătoriei Bacău s-a dispus încredinţarea copilului spre creştere şi educare mamei sale,  tatăl fiind obligat la plata unei contribuţii la întreţinerea minorului de 50 lei lunar.

În timp neînţelegerile dintre părţi s-au accentuat deşi au existat perioade în care, în interesului minorului, pârâta  rămas peste noapte în domiciliul reclamantului sau a petrecut alături de acesta vacanţe la mare sau la munte ( întrebările nr. 8 şi 9  ale interogatoriului ce i s-a luat ).

Reclamantul a indicat drept sursă a conflictelor restricţionarea de către fosta parteneră a dreptului său de acces la copil, poziţia sa fiind susţinută prin depoziţia martorului P M ( fl 40 ).

 Pârâta a subliniat la rândul său dificultăţile existente în procesul  decizional referitor la copil în condiţiile în care s-a lovit în mod repetat de refuzul reclamantului şi de atitudinea agresivă a acestuia. În acest sens martorul V A F ( fl 98 ) a relatat că  l-a auzit pe reclamant adresând  pârâtei şi părinţilor acesteia injurii şi ameninţări şi provocând scandal pe casa scării .  Susţinerile acesteia se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar,  emise de  Secţia 2 Poliţie …( fl 69 - 80 ) sau de transcrierile unor conversaţii prin mijloace de comunicare la distanţă, necontestate de reclamant.

Ambele părţi au înţeles să-şi probeze susţinerile şi cu raportul de psihodiagnostic nr. 534/22.04.2015 întocmit la Cabinet Individual de psihologie X. Această lucrare, realizată în urmara evaluării psihologie a părinţilor şi a copilului a evidenţiat  existenţa unei puternice relaţii de ataşament între minor şi mamă, aceasta oferindu-i stare de siguranţă, între tată şi copil ataşamentul fiind prezentat drept „perturbat”. Ambii părinţi prezintă însă abilităţi  în a se angaja în mod pozitiv în interacţiunea cu fiul dumnealor.

În concluziile raportului de psihodiagnostic sus amintit s-a  specificat  faptul că părţile nu conştientizează adevăratele probleme, ceea ce i-a condus în stadiul de acuzare reciprocă, de victimizare şi autovictimizare şi de neasumare a consecinţelor posibile asupra copilului minor. Cu referire la reclamant, s-a menţionat în mod expres  recomandarea de a nu transmite copilului propriile frustrări din relaţia cu mama minorului, de natură a-i prejudicia dezvoltarea ulterioară.

Ca atare, se poate reţine în mod  cert că între părţi există la acest moment o puternică stare conflictuală determinată pe de o parte de existenta unor posibilităţi reduse de finaliza procesul decizional referitor la minor, uneori din cauza conduitei reclamantului ( astfel cum a specificat martorul V A F), iar  pe de altă parte, de modalitatea de derulare a legăturilor personale ale tatălui cu fiul său.

Prin prezenta cerere reclamantul a solicitat să exercite în comun autoritatea părintească cu pârâta asupra fiului minor, în timp ce acesta din urmă a arătat că în interesul copilului este ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de dumneaei.

Potrivit art 486  noul cod civil ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului.

Conform dispoziţiilor art 505 din noul cod civil dacă părinţii copilului din afara căsătoriei nu convieţuiesc, modul de exercitare a autorităţii părinteşti se stabileşte de către instanţa de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispoziţiile de la divorţ, care prevăd la art 397  cod civ că după divorţ autoritatea părintească  revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel, iar la art 398 cod civil că atunci când există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, celălalt părinte păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

Potrivit art  35 al (7) din legea 272 / 2004 Se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.

Totodată, conform art  403 cod civ În cazul schimbării împrejurărilor, instanţa de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile şi îndatoririle părinţilor divorţaţi faţă de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinţi sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituţiei de ocrotire, a instituţiei publice specializate pentru protecţia copilului sau a procurorului.

Deşi  probatoriul administrat a dovedit existenţa  unor neînţelegeri între părinţi cu referire la unele decizii ce privesc minorul ( spre exemplu  în momentul în care acesta a suferit o intervenţie chirurgicală ) sau a unor acte de violenţă verbală ale reclamantului asupra  pârâtei, nu conturează la acest moment o situaţie excepţională, de natură a conduce la excluderea unui părinte de la exerciţiul autorităţii părinteşti. Perpetuarea unor acte de conduită de natura celor anterior prezentate, care în timp ar putea conduce la o destabilizare emoţională a copilului, ar putea însă determina în viitor incidenţa dispoziţiilor art 398 cod civil.

Ca atare, în baza art 397 cod civ, instanţa va dispune ca autoritatea părintească cu privire la minorul P - M să se exercite în comun de părinţi. Trebuie reţinut însă că exerciţiul  comun al autorităţii părinteşti, atunci când părinţii nu convieţuiesc, se concretizează în consultarea acestora în luarea deciziilor importante cu privire la creşterea şi educarea copiilor, actele curente privind creşterea şi educarea acestora fiind îndeplinite de părintele la care copilul locuieşte.

Instanţa mai reţine că potrivit art 496 cod civ „copilul minor locuieşte la părinţii săi” iar „în caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani”

Atunci când stabileşte locuinţa copilului minor instanţa trebuie să ia în considerare o serie de criterii precum: disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a implica pe celălalt părinte cu privire la deciziile legate de copii, disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt părinte accesul în locuinţa sa, situaţia locativă a fiecăruia dintre cei doi părinţi, istoricul îngrijirii copilului, dorinţa exprimată de minor cu privire la stabilirea locuinţei sale la reşedinţa unuia sau altuia dintre părinţi, apropierea locuinţelor fiecăruia dintre cei doi părinţi de şcoală  şi respectiv grădiniţă, concluziile raportului autorităţii tutelare cu privire la locuinţele celor doi părinţi, dorinţa exprimată de fiecare dintre cei doi părinţi cu privire la stabilirea locuinţei minorului la reşedinţa lor.

Reclamantul a precizat cererea formulată în sensul că nu solicită schimbarea locuinţei minorului la domiciliului, acesta urmând a locui în continuare alături de mamă.

Rezultă totodată din probatoriul administrat în cauză şi din  conţinutul anchetei psihosociale că  minorul s-a aflat în mod contant alături de mamă şi familia acesteia, părinte care i-a acordat atenţia cuvenită  şi l-a îngrijit corespunzător. Copilul locuieşte într-un apartament compus din trei camere şi dependinţe, mobilat, dotat cu aparatură electrocasnică şi întreţinut igienico - sanitar.

In consecinţă, analizând probatoriul administrat, în baza art 496 din noul civ civ, instanţa apreciază că nevoia  de stabilitate a minorului este asigurată cel mai bine în condiţiile stabilirii domiciliului alături de pârâtă  în  ….

Instanţa reţine totodată că în raporturile dintre părinţi şi copii , trebuie să primeze întotdeauna interesul superior  al copilului. Conform art  . 401 cod civ şi art. şi art.  17 din Legea nr. 272/2004, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul la legături personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.

 Textele anterior menţionate  nu stabilesc modalitatea concretă de realizare

a acestui drept,  însă din reglementarea existentă rezultă implicit că exercitarea dreptului devenit litigios trebuie făcută într-o asemenea modalitate , încât să nu se ajungă la îngrădirea lui.

Rezultă din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză că legăturile reclamantului cu fiul său s-au derulat în genere pe fondul unei stări de conflict între părţi. Astfel, P M a subliniat faptul că de aproximativ doi ani tatăl şi-a văzut cu dificultate copilul întrucât vizitele nu au mai fost acceptate de pârâtă, în timp ce  V A F a specificat că, din cauza conduitei  neconforme a tatălui în momentul  în care îşi întâlnea fosta parteneră, copilul era traumatizat şi speriat.

În aceste condiţii, după cum s-a specificat în raportul de psihodiagnostic nr. 534/22.04.2015 întocmit la Cabinet Individual de psihologie X, întrucât a fost pierdut contactul minorului cu tatăl său, relaţia acestora trebuie  menţinută şi îmbunătăţită, recomandându-se  reclamantului şi sprijinul unui specialist în terapie de familie, în cadrul unui program de consiliere psihologică.

În speţă, instanţa apreciază că interesul superior al minorului  P M, al cărui domiciliu a fost stabilit alături de mamă,  presupune ca aceasta să menţină contactul cu tata,  legăturile personale între părinte şi copilul său reprezentând un element fundamental al vieţii de familie. Se impune însă în mod imperios a fi evitate divergenţele dintre părinţi, ce pot produce prejudicii dezvoltării copilului lor.

De principiu, instanţa reţine că trebuie găsită modalitatea care să permită ambilor părinţi şi copilului să aibă legături fireşti cât mai mult timp posibil, având în vedere că numai astfel pot veghea la creşterea şi educarea copilului, aceasta fiind in interesul copilului, nu al părintelui.

În cazul de faţă, date fiind cele anterior precizate,  vor fi încuviinţate legăturile personale ale reclamantului cu fiul său cu luare la domiciliul său din …., în următoarea modalitate: în  prima şi a treia săptămână din lună, de vineri ora 16,00 până duminică ora 18,00; în vacanţa de primăvară, primele trei zile în anii pari şi ultimele trei zile în anii impari; prima zi de Paşte în anii pari şi a doua zi de Paşte în anii impari;  în vacanţa de iarnă prima săptămână în anii impari şi a doua săptămână în anii pari; în  vacanţa de vară a doua şi  a treia săptămână din luna iulie şi a treia şi a patra săptămână din lunii  august; în fiecare zi de marţi, între orele 17,00 - 19,00; de ziua de naştere a minorului, în anii pari, între orele 15,00 - 18,00.

Spaţiul în care urmează a fi derulate legăturile personale îi este familiar minorului întrucât l-a mai vizitat.

Pentru a stabili dreptul de legături personale în modalitatea sus amintită instanţa a avut în vedere durata vacanţelor  şcolare, vârsta copilului, legăturile afective dintre părinţi şi copil , istoricul îngrijirii minorului. Astfel, în vacanţa de primăvară, de o săptămână,  s-a încuviinţat tatălui un drept de legături personale de trei zile, pentru ca minorul să petreacă timp alături de ambii părinţi. Întrucât sărbătorile de Paşte  nu se suprapun întotdeauna cu perioada sus amintită instanţa a stabilit ca prima zi de Paşte  să fie petrecută alături de tată  în anii pari şi a doua zi de Paşte în anii impari. Cu referire la vacanţa de iarnă, de o durată mai îndelungată, instanţa a încuviinţat un  program alternativ, care să includă şi sărbătorile de Crăciun şi de Anul Nou, din  considerente de echitate, pentru ca minorul să petreacă sărbătorile tradiţionale alături de ambii părinţi. În privinţa programului din timpul săptămânii instanţa a apreciat ca fiind în acord cu vârsta, şi  necesităţile minorului un drept de legături personale în  fiecare zi de marţi, între orele 17,00 - 19,00, iar de ziua de naştere a copilului, în anii pari, între orele 15,00 - 18,00.

 Astfel că, raportat la cele ce preced, instanţa constată că programul de  vizită nu poate fi stabilit integral în varianta solicitată de reclamant, şi  faţă de dispoziţiile art 401 cod civ,  Legeii 272/2004 şi art 8 Cedo cererea sa va fi admisă în parte.

In baza art 453 cod proc civ va lua act că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare