Civil.desfacerea căsătoriei.

Pe rol fiind pronunţarea  cauzei civile de divorţ formulată  de reclamanta C. N., în contradictoriu cu pârâtul C. D. A., având ca obiect desfacerea căsătoriei înregistrată sub nr.1 în Registrul de  Stare  Civilă al comunei  Brădeanu la data de  20.03.2014, din vina exclusivă a pârâtului, exercitarea autorităţii părinteşti în ceea ce o priveşte pe minora C. G., de ambii părinţi, stabilirea locuinţei minorei la reclamantă, obligarea pârâtului la plata obligaţiei de  întreţinere în favoarea minorei în cuantum de  25% din veniturile realizate.

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc la data de 28.09.2015 când părţile au pus concluzii pe fond, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanţa pentru a revedea întregul material probator administrat, în temeiul prevederilor art.396 alin.1 cod proc.civilă a amânat pronunţarea la data de 2.10.2015, orele 14,00, iar în urma deliberării a pronunţat următoarea hotărâre.

JUDECATA:

1.Obiectul acţiunii .

Prin acţiunea înregistrată pe rolul instanţei la data de 19.02.2015 reclamanta C. N. a chemat în  judecată pe pârâtul C. D.-A. solicitând,în baza art.373 lit.b cod civil, desfacerea din vina exclusivă a acestuia a căsătoriei încheiate la data de 20.03.2014,înregistrată la Primăria comunei Brădeanu,în baza art.397 şi 400 cod civil,exercitarea în comun a autorităţii părinteşti şi stabilirea la domiciliul său a locuinţei minorei  şi,în baza art.402 alin.1 cod civil, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere pentru minoră în cuantum de 25 la sută din venitul lunar de 1.500 de lire sterline.

La termenul de judecată din data de 28.09.2015 reclamanta a completat acţiunea cu cererea accesorie de reluare a numelui purtat anterior încheierii căsătoriei.

2.Motivarea în fapt şi în drept a acţiunii.

În motivarea acţiunii reclamanta a învederat că a întreţinut cu pârâtul o relaţie de concubinaj din toamna anului 2012,că din aceste relaţii a rezultat minora G.,născută a data de 25.01.2013 , că a data de 20.03.2014 s-au căsătorit şi că s-au înţeles bine până în momentul în care a aflat că pârâtul întreţinea o relaţie cu fiica ei dintr-o altă căsătorie,D. F.-D.,pârâtujl fiind cercetat într-un dosar penal.

A mai arătat reclamanta că minora rezultată din relaţia cu pârâtul este în grija sa exclusivă.

În drept, au fost invocate textele mai sus arătate.

3.Înscrisuri ataşate şi alte probe solicitate în dovedirea acţiunii.

S-au ataşat în copie acte de identitate şi certificate de stare civilă şi s-a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri şi martori-filele 10-13.

4.Poziţia pârâtului faţă de cauza dedusă judecăţii.

În baza prevederilor art.201 alin.1 cod proc.civilă,prin rezoluţia judecătorului din data de 3.03.2015 un exemplar al cererii şi înscrisurilor anexate s-au comunicat pârâtului,pentru ca în termenul procedural de 25 de zile să formuleze şi să depună întâmpinare,sub sancţiunea prevăzută de art.208 alin.2 ,respectiv al decăderii din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii,în afara celor de ordine publică,procedură restituită instanţei.

Procedura de comunicare a fost restituită,pârâtul fiind plecat din ţară şi cum la dosarul cauzei s-a depus cerere cu adresa acestuia din Anglia,la termenul de judecată din 4.05.2015 instanţa a dispus scoaterea cauzei de pe rol în vederea îndepliniri procedurii de comunicare a cererii de chemare în judecată.

La data de 20.05.2015 pârâtul s-a înfăţişat la instanţă,a declarat că a primit actele de procedură şi  a declarat că îşi alege o adresă în România, respectiv în comuna  Brădeanu,satul Brădeanu,str.Lunei,nr.86-filele  44 şi 46.

Legal citat la adresa indicată nu s-a înfăţişat în instanţă.

5.Măsuri ordonate de instanţă din oficiu.

S-a solicitat autorităţii tutelare, primarul comunei Brădeanu efectuarea  de anchete psihosociale la domiciliul părţilor şi înaintarea referatelor,acesta conformându-se ,conform referatelor nr.1262/23.04.2015 şi nr.5117/2.09.2015-filele 31 şi 54.

 S-a ataşat sentinţa penală definitivă nr.138/15.12.2014 pronunţată în dosarul nr.1553/282/2014-filele 24-25.

6.Situaţia de fapt şi de drept reţinută de instanţă.

6.1.Asupra desfacerii căsătoriei.

6.1.1.Părţile în proces s-au căsătorit la data de 20.03.2014,conform actului de căsătorie nr.1/2014, după o relaţie de concubinaj ce data din anul 2012,din aceasta rezultând minora G.,născută la data de 18.01.2013.

În aceeaşi locuinţă cu cei doi soţi locuiau şi fiicele reclamantei dintr-o altă relaţie, D. N.-D.,născută la data de 28.08.2009 şi D. F.-D.,cu care,începând din luna februarie 2013,în condiţiile în care minora nu avea decât vârsta de 12 ani,pârâtul a întreţinut relaţii intime din care,la data de 21.05.2014 s-a născut un copil.

Pentru fapta sa,respectiv infracţiunea prev.de art.220 alin.2 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal, pârâtul a fost cercetat penal în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pogoanele nr.565/P/2014,prin sentinţa penală definitivă nr.138/15.12.2014 pronunţată în dosarul nr.1553/282/2014 instanţa respingând acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între inculpat şi procuror,dosarul fiind restituit procurorului în vederea continuării urmării penale-filele 24-25.

6.1.2.Instanţa reaminteşte că, potrivit prevederilor art.373 lit.b cod civil,divorţul poate avea loc atunci când, din motive temeinice,raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, în cauză fiind incidente şi prevederile art.379 alin.1 din cod ,precum şi cele ale art.934 alin.1 cod proc.civilă referitoare la condiţiile divorţului din culpă.

Cum din probatoriul administrat reiese în mod indubitabil că relaţiile dintre cei doi soţi sunt grav vătămate,urmare infracţiunii săvârşite de pârât,continuarea căsătoriei lor nemaifiind posibilă, reţinând caracterul întemeiat al acţiunii,instanţa o va admite şi  va declara desfăcută căsătoria din culpa exclusivă a pârâtului

6.2.Asupra cererilor accesorii divorţului.

6.2.1.Asupra numelui de familie după căsătorie.

Instanţa mai reaminteşte că potrivit prevederilor art.383 alin.1 cod civil, la desfacerea căsătoriei prin divorţ,soţii pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei,instanţa urmând să ia act de înţelegere prin hotărârea de divorţ.

Cum în cauza dedusă judecăţii un atare acord nu există ,văzând prevederile alin.3 al art.383 cod civil,instanţa va admite cererea reclamantei urmând ca după rămânerea definitivă a hotărârii acesta  să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei,acela de F.

6.2.2.Asupra exercitării autorităţii părinteşti.

Aşa după cum deja am reţinut reclamanta a solicitat exercitarea în comun a autorităţii părinteşti faţă de minoră.

Potrivit prevederilor art.503 alin.1 cod civil,părinţii exercită împreună şi în mod egal autoritatea părintească.

Autoritatea părintească reprezintă ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi care aparţin în mod egal ambilor părinţi. Ea este mijlocul juridic de protecţie al minorului în cadrul căruia drepturile şi îndatoririle cu privire la persoana şi bunurile acestuia se exercită şi după caz, se îndeplinesc de către părinţii săi. Ea are două laturi şi anume: latura personală, care vizează ocrotirea persoanei copilului şi latura patrimonială, care priveşte administrarea bunurilor şi reprezentarea minorului sub 14 ani în actele juridice şi încuviinţarea actelor juridice ale minorului ce are capacitatea de exerciţiu restrânsă.

Exercitarea autorităţii părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a acestuia, în special prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea legală şi administrarea patrimoniului său.

Ca expresie a egalităţii în drepturi dintre bărbat şi femeie, autoritatea părintească se exercită împreună şi în mod egal de către părinţi, care iau de comun acord măsurile de ocrotire a copilului şi toate deciziile importante cu privire la creşterea, educarea şi pregătirea profesională a acestuia .

În consecinţă, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi presupune consultarea acestora în luarea deciziilor importante cu privire la creşterea şi educarea copiilor. Astfel, chiar dacă autoritatea părintească este exercitată de ambii părinţi, deciziile curente privind îngrijirea copilului şi educarea acestuia sunt luate de părintele cu care copilul locuieşte, celălalt fiind consultat doar cu privire la hotărârile importante, cum ar fi de exemplu, cele privind şcoala la care copilul va fi înscris, intervenţiile medicale de care acesta are nevoie, religia copilului, etc., fiind vorba de o conştientizare a responsabilităţii pe care o au ambii părinţi cu privire la creşterea şi educarea împreună a copiilor lor, chiar în situaţia în care sunt separaţi.

După desfacerea căsătoriei, sau despărţirea părinţilor în fapt, regula instituită de dispoziţiile art. 397 cod civil este aceea că autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, cu excepţia situaţiei în care instanţa de tutelă, având în vedere interesul superior al copilului, a hotărât altfel.

Apoi,potrivit prevederilor art.36 alin.1 şi 2 din Legea nr.272/2004,cu modificările şi completările ulterioare, ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuind să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea sa legală şi administrarea patrimoniului său.

Însă, potrivit prevederilor art.398 alin.1 cod civil,dacă există motive întemeiate,având în vedere interesul superior al copilului,instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul din părinţi.

De asemenea,potrivit alin.7 al art.36 din aceeaşi lege „ Se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti”.

În cauza dedusă judecăţii este mai mult decât evident că interesul superior al minorei Gabriela reclamă cu necesitate exercitarea unică a autorităţii părinteşti de către mamă,tatăl pârât neprezentând garanţii morale în acest sens,fiind totodată şi tatăl copilului născut din relaţia cu sora minorei, instanţa urmând să decidă în acest sens.

6.2.3.Asupra stabilirii locuinţei minorei după divorţ.

În ceea ce priveşte stabilirea locuinţei minorului, instanţa este obligată să aibă în vedere acelaşi principiu al interesului superior al copilului,aşa cum prevede art.21 alin.1 din Legea nr.272/2004 ,pe lângă elementele la care face referire art.2 alin.6 din  lege,ţinând seama şi de următoarele aspecte:  disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil şi de a respecta drepturile părinteşti ale acestuia din urmă; disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt menţinerea relaţiilor personale; situaţia locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte;istoricul cu privire la violenţa părinţilor asupra copilului sau asupra altor persoane; distanţa dintre locuinţa fiecărui părinte şi instituţia care oferă educaţie copilului.

În cauza de faţă, minora a locuit încă de la naştere în locaţia în care locuieşte şi în prezent, pârâtul fiind plecat perioade lungi de timp la muncă în Anglia.

Din referatul de anchetă psihosocială, de la fila 30 , reiese că locuinţa asigură condiţii foarte bune pentru creşterea minorei, în aceeaşi locaţie locuind şi bunica maternă,C. Z.

Aşa fiind,instanţa constată că stabilirea locuinţei minorei la mamă corespunde interesului superior al acesteia şi va decide în acest sens,văzând prevederile art.400 alin.1 cod civil.

6.2.4..Asupra stabilirii contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere,educare şi învăţătură ale minorei,conform prevederilor art.402 cod civil.

În temeiul prevederilor art.402 cu aplicarea prevederilor  art.516 alin.1,art.525,alin.1,art.527,art.529 alin.1 şi 2 şi art.530 alin.1 şi 2 cod civil  părinţii datorează minorei întreţinere, reclamanta urmând să îşi execute obligaţia de întreţinere în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi a cheltuielilor pentru educare,învăţătură şi pregătire profesională a minorei ,pârâtul fiind obligată să contribuie la aceste cheltuieli prin plata unei pensii lunare de întreţinere în procent de 25 la sută din veniturile nete realizate în Anglia , aşa cum prevede art.532 alin.1 cod civil.

6.2.5.Caracterul executoriu al hotărârii judecătoreşti.

 Sentinţa este executorie în ceea ce priveşte stabilirea modului de exercitare a autorităţii părinteşti,stabilirea locuinţei minorei şi obligaţia de întreţinere,conform prevederilor art.448 alin.1 pct.1 şi 4 cod proc.civilă.

7.Cheltuielile de judecată.

În temeiul prevederilor art.453 alin.1 rap.la art.451 alin.1 cod proc.civilă,pârâtul va fi obligat la plata către reclamantă a sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată,reprezentând taxa judiciară de timbru.

8.Comunicarea hotărârii.

Hotărârea instanţei se comunică părţilor,conform prevederilor art.427 alin.1 cod proc.civilă.

 De asemenea,în conformitate cu prevederile art.927 alin.4 din cod, hotărârea definitivă se comunică ,din oficiu, serviciului de stare civilă de la Primăria comunei Brădeanu.

9.Calea de atac.

Hotărârea este supusă căii de atac a apelului, în termen de 30 de zile de la data comunicării, aşa cum prevede art.466  alin.1 şi 468 alin.1 cod proc.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite ca întemeiată acţiunea civilă de divorţ completată formulată de reclamata C. N., în contradictoriu cu pârâtul C. D. A., şi în consecinţă:

În baza prevederilor art.373 lit.b şi 379  cod civil,rap.la art.934 cod proc.civilă,declară desfăcută,din culpa exclusivă a pârâtului, căsătoria  încheiată la data de 20.03.2014 , înregistrată în registrul actelor de căsătorie de la Primăria comunei Brădeanu sub nr.1/2014.

În baza prevederilor art.383 alin.3 cod civil reclamanta îşi va relua numele de familie purtat anterior încheierii căsătoriei,acela de F.

În baza prevederilor art.504 şi 507 rap.la  art.398 alin.1  cod civil autoritatea părintească în ceea ce o priveşte pe minora C. G. ,născută la data de 18.01.2013, se exercită numai de către mama reclamantă.

În temeiul prevederilor art.496 alin 3 şi art.400 alin.1 din codul civil stabileşte  locuinţa minorei la domiciliul mamei reclamante din comuna Brădeanu,satul Brădeanu

În temeiul prevederilor art.402 cu aplicarea prevederilor art.516 alin.1,art.525,alin.1,art.527,art.529 alin.1 şi 2 şi art.530 alin.1 şi 2 cod civil părinţii datorează minorei întreţinere,obligaţia de întreţinere executându-se de către reclamantă în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi a cheltuielilor pentru educare,învăţătură şi pregătire profesională,pârâtul fiind obligat la plata unei pensii lunare de întreţinere în procent de 25 la sută din veniturile nete realizate în Anglia .

 Sentinţa este executorie în ceea ce priveşte stabilirea modului de exercitare a autorităţii părinteşti,stabilirea locuinţei minorei şi  obligaţia de întreţinere,conform prevederilor art.448 alin.1 pct.1 şi 4 cod proc.civilă.

În baza prevederilor art.927 alin.4 cod proc.civilă hotărârea definitivă de divorţ se  înaintează din oficiu Serviciului de stare civilă de la Primăria comunei Brădeanu.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 100 de lei cu titlu de  cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

Apelul se depune la Judecătoria Pogoanele.

Pronunţată în şedinţă publică,astăzi 2 octombrie 2015.

Domenii speta

Spete similare