Apel. Anulare marca. Similitudine fonetica, auditiva si conceptuala. Conditii.

.  Apel. Anulare marca. Similitudine fonetica, auditiva si conceptuala. Conditii.

- Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998, aprobat prin HG nr. 833/19.11.1998, Regula 10 pct. 2;

- Legea nr. 84/1998, art. 6 alin. 1 lit. c, art. 48 alin. 1 lit. b;

 Cele doua marci în conflict sunt asemanatoare din punct de vedere semantic, dar simpla împrejurare ca cele doua marci contin elemente care sugereaza însusiri ale unor produse nu este de natura a determina concluzia ca cele doua marci sunt similare, atâta timp cât similaritatea nu este data si de alte elemente, cu atât mai mult cu cât elementul care sugereaza însusirea produsului este accidental. Astfel, se constata ca elementul verbal al marcii pârâtei apare ca fiind numele iepurelui reprezentat de elementul grafic, motiv pentru care sugestia sus-mentionata este atenuata în cazul marcii pârâtei.

 Introducerea unui aspect grafic în cadrul marcii este de natura sa o diferentieze fata de orice alta marca lipsita de un astfel de element grafic, ceea ce nu va face decât sa accentueze diferentele dintre cele doua marci supuse comparatiei.

 La aprecierea globala a similaritatii vizuale, auditive sau conceptuale a marcilor contribuie toate aceste mici diferente: existenta elementului grafic, mai multe silabe, finalul diferit al cuvintelor. Aceste elemente de diferenta apar ca fiind dominante, iar nu nesemnificative, fata de multitudinea lor si de modul în care se îmbina, rezultatul creat fiind complet diferit.

 Folosirea concomitenta a celor doua marci nu poate fi invocata ca un argument în favoarea sau în defavoarea vreuneia dintre parti, reprezentând un aspect normal al activitatii comerciale desfasurate de parti si deci un argument neutru.

Înregistrarea marcilor pentru aceeasi clasa nu reprezinta un argument definitoriu în favoarea reclamantei, ci doar un indiciu ce ar fi trebuit sa se coroboreze cu alte aspecte concrete, care duc la crearea riscului de confuzie. Or, asa cum s-a retinut mai sus, aprecierea globala a similaritatii vizuale, auditive sau conceptuale a marcilor trebuie sa se bazeze pe impresia de ansamblu creata de marci care pastreaza în memorie în special componentele distinctive si dominante. (Decizia nr.207A din 03.12.2009 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si Pentru Cauze Privind Proprietatea Intelectuala)

 Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Braila - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ sub nr. 1535/113/2006, reclamanta SC D.C. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC T.S. SRL sa se dispuna anularea înregistrarii marcii individuale "Rontaila" de pe numele pârâtei, obligarea pârâtei sa înceteze comercializarea produselor sub aceasta marca si retragerea de la vânzare a produselor care poarta aceasta marca.

 În motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca este titulara drepturilor asupra marcii "RONTZI" conform certificatului de înregistrare de la OSIM si sub aceasta marca a obtinut protectia pentru produsele din clasa 30. Pentru aceleasi produse a obtinut protectie si pârâta, dar la o data ulterioara, marca pârâtei fiind "RONTAILA", reclamanta apreciind ca în cauza sunt întrunite conditiile prevazute de dispozitiile art.6 alin.1 lit.c din Legea nr. 84/1998, întrucât cele doua marci sunt similare din punct de vedere fonetic, vizual, semantic cât si conceptual. Se arata ca elementul dominant al celor doua marci Rontzy - Rontaila este prefixul Ront si chiar daca scrierea celor doua cuvinte este distincta, sonoritatea este foarte asemanatoare, deoarece ambele marci evoca si au la baza verbul "a rontai".

 Se arata ca ambele marci se refera la produse din clasa 30, unele fiind identice si altele similare, iar produsele la care se refera cele doua marci pot fi vândute prin acelasi lant de distributie, putând fi gasite în aceleasi magazine, chiar pe aceleasi rafturi, în acest sens constatându-se cu usurinta inducerea în eroare a consumatorului care poate asocia produsele vândute sub marca "Rontaila" cu produsele vândute sub marca "Rontzy" de catre reclamanta, crezând ca firma reclamanta si-a extins familia de marci printr-o noua marca, care deriva de la marca "Rontzy".

 Prin sentinta civila nr.427/ 09.11.2006 pronuntata de Tribunalul Braila a fost declinata competenta în favoarea Tribunalului Bucuresti, unde a fost format dosarul nr. 2951/ 3/2007 al Sectiei a IV a Civila.

 Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

 Pe exceptie, pârâta a aratat ca primul capat de cerere îl reprezinta o cerere în anularea unei marci înregistrate, în timp ce capetele 2 si 3 sunt proprii unei actiuni în contrafacere, cumulul acestor capete de cerere nefiind posibil.

 Pe fond, pârâta a aratat ca marca individuala combinata nr. 51927 RONTAILA care îndeplinea la data depozitului conditiile legale pentru a fi înregistrata, nu intra sub incidenta prevederilor art.6 lit.c din Legea nr. 84/1998, ca marcile în litigiu nu sunt similare nici din punct de vedere vizual, nici din punct de vedere fonetic si nici din punct de vedere conceptual, si nici nu s-a produs nicio dovada privind riscul de confuzie.

 Prin sentinta civila nr. 500/ 03.04.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - sectia a IV-a Civila în dosarul nr.2951/3/2007, au fost respinse ca nefondate exceptia inadmisibilitatii actiunii si actiunea reclamantei.

 Împotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta, prin decizia civila nr.297/ 27.11.2007 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuala fiind admis apelul si trimisa cauza spre rejudecare aceleasi instante, unde s-a format dosar nr. 5561/3/2008.

 La data de 03.04.2008, reclamanta, conformându-se deciziei instantei de casare, a formulat cerere de completare, prin care a solicitat chemarea în judecata si a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.

 Prin sentinta civila nr. 1466/ 18.09.2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V a Civila în dosar nr. 5561/3/2008, a fost respinsa actiunea ca neîntemeiata.

 În motivarea sentintei, s-a retinut ca marcile în conflict nu sunt similare. Astfel, marca reclamantei este una verbala, în timp ce marca pârâtei este una combinata, compusa dintr-un element verbal si unul grafic constând în reprezentarea unui iepure. Ca atare, conceptual nu exista asemanare între cele doua marci.

 De asemenea, tribunalul a retinut ca din punct de vedere vizual, nu exista asemanare între cele doua marci, întrucât marca pârâtei contine un element grafic care este dominant în ansamblul marcii, asa încât marca pârâtei are impact vizual prin acest element grafic, iar nu prin elementul verbal.

 S-a mai retinut ca nici fonetic cele doua marci nu sunt similare, întrucât marca reclamantei este formata din doua silabe, în timp ce elementul verbal al marcii pârâtei este format din 4 silabe. Totodata, desi primele 4 litere ale celor doua marci sunt identice, finalul lor este complet diferit ca lungime si sonoritate, asa încât este de natura sa le diferentieze suficient de mult pentru a nu putea fi considerate ca fiind similare din punct de vedere fonetic.

 Tribunalul a mai retinut ca marca reclamantei - RONTZY - nu are nicio semnificatie, fiind o marca fantezista, însa se poate considera ca sugereaza ca produsele comercializate sub aceasta marca sunt crocante si ca atare, pot fi rontaite. Pe de alta parte, elementul verbal al marcii pârâtei - RONTAILA -  apare ca fiind numele dat iepurelui care constituie elementul grafic al marcii, plecând de la una din însusirile notorii ale animalului reprezentat de elementul grafic. Sugestia continuta de ambele marci este asadar aceea ca produsele comercializate sub aceste marci sunt crocante, respectiv ca pot fi rontaite.

 Pe de alta parte, întrucât elementul verbal al marcii pârâtei apare ca fiind numele iepurelui reprezentat de elementul grafic, sugestia este atenuata în cazul pârâtei, întrucât RONTAILA apare ca nume al iepurelui si nu în mod necesar ca însusire a produsului comercializat sub aceasta marca.

 Sugestia continuta de ambele marci este asadar aceea ca produsele comercializate sub aceste marci sunt crocante, respectiv ca pot fi rontaite. Pe de alta parte, întrucât elementul verbal al marcii pârâtei apare ca fiind numele iepurelui reprezentat de elementul grafic, sugestia sus-mentionata este atenuata în cazul marcii pârâtei, întrucât RONTAILA apare ca nume al iepurelui si nu în mod necesar ca însusire a produsului comercializat sub aceasta marca.

 În plus, simpla împrejurare ca cele doua marci contin elemente care sugereaza însusiri ale unor produse nu este de natura a aprecia ca cele doua marci sunt similare, atâta timp cât similaritatea nu este data si de alte elemente, cu atât mai mult cu cât elementul care sugereaza însusirea produsului este accidental. De altfel, reclamanta nu este în drept sa se prevaleze de sugestia continuta în marca sa cu privire la caracteristica produselor de a fi crocante, având în vedere dispozitiile art. 5 lit. d partea finala din Legea nr. 84/1998 si, pe de alta parte, întrucât marca sa este înregistrata pentru o gama larga de produse, multe dintre acestea prin natura lor neputând avea caracteristica invocata de reclamanta ca element de similitudine, respectiv aceea de a putea fi rontaite.

 Ca atare, tribunalul a retinut ca desi exista o oarecare asemanare între cele doua marci prin faptul ca marca reclamantei sugereaza însusirea produselor de a fi crocante, iar marca pârâtei poate fi considerata ca sugerând si ea aceeasi însusire, totusi cele doua marci nu sunt similare în sensul Legii nr. 84/1998 si totodata, nu se poate retine riscul de confuzie între cele doua marci sau riscul de asociere, întrucât elementele distinctive între acestea sunt multe si semnificative, în ansamblu elementele care diferentiaza cele doua marci fiind preponderente. Astfel, s-a retinut ca nu sunt întrunite în cauza dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. b raportat la art. 6 alin. 1 lit. c din Legea nr. 84/1998.

 Împotriva acestei sentinte a formulat apel la data de 25.02.2009 reclamanta SC D.C. SRL, solicitând admiterea apelului, modificarea sentintei în sensul admiterii actiunii de anulare a marcii, cu consecinta obligarii pârâtei la încetarea comercializarii de produse sub aceasta marca si retragerea de la vânzare a produselor care poarta aceasta denumire.

 În motivarea cererii de apel, se arata ca din punct de vedere semantic cele doua marci sunt similare. Componenta verbala a celor doua marci are origine comuna, respectiv verbul "a rontai", cuvânt care duce cu gândul la alimente tari, uscate, cum ar fi covrigei, sticksuri, chipsuri. Se arata ca elementul figurativ atasat marcii Rontaila nr. 51927 nu este de natura a oferi distinctivitate marcii respective în ansamblul ei, deoarece acesta accentueaza similaritatea conceptuala cu marca anterioara. Se arata ca de la aparitia pe piata a marcii Rontzy, aceasta a fost utilizata fara întrerupere, în toate judetele tarii, au fost învestite sume importante în publicitate si reclama, marca dobândind un grad mare de distinctivitate. Acest grad de distinctivitate sporeste riscul de confuzie, ce include si riscul de asociere între cele doua marci pentru consumatorul mediu.

 Sub aspectul similaritatii fonetice, marcile prezinta un grad mare de similaritate deoarece prima parte a unui cuvânt are un impact auditiv important, iar aceasta este identica în cazul celor doua marci. Consumatorul va crede ca pe piata a aparut un nou produs din gama covrigilor Rontzy, iar campaniile publicitare realizate sonor sau vizual vor crea confuzie în rândul consumatorilor.

 Se sustine ca produsele sunt fie identice, fie similare, deoarece ambele marci se refera la produse din clasa 30. În antetul fiecarei clase din Clasificarea Internationala a produselor si serviciilor sunt trecute la modul general categoriile sau grupele de produse sau servicii, solicitantul unei cereri de înregistrare a unei marci având dreptul legal sa revendice toate tipurile de produse sau servicii incluse într-o clasa. Deci, similitudinea dintre cele doua marci este data si de produsele la care aceste doua marci sunt atasate si utilizate, fiind produse identice - covrigei - si produse similare - chipsuri, snacksuri, pufuleti. Deci, riscul de confuzie este sporit si prin faptul ca cele doua marci privesc produse identice si  similare, incluse în aceeasi clasa.

 Se arata ca sunt îndeplinite conditiile cumulativ prevazute de art. 6 lit. c din Legea nr. 84/1998, iar marca combinata nr. 51927 având denumirea RONTAILA intra sub incidenta acestui articol.

 În drept, au fost invocate prevederile art. 282 si urmatoarele Cod procedura civila, art. 48 lit. b din Legea nr. 84/1998.

 Intimata SC T.S. SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

 În motivarea întâmpinarii, s-a aratat ca riscul de confuzie trebuie sa fie justificat plecând de la distinctivitatea marcii care este data de relatia triunghiulara pe care marca o are pe de o parte cu produsul, iar pe de alta parte cu publicul.

 Din punct de vedere vizual, marca Rontzy nr. 41414 este o marca simpla, verbala, fara un continut imaginativ, original, distinctiv în comparatie cu marca Rontaila nr. 51927 care este o marca combinata, complexa, fantezista. Din punct de vedere sonor, cuvântul Rontaila este un cuvânt lung din patru silabe, în timp ce marca Rontzy este formata dintr-un cuvânt scurt de doua silabe, astfel ca perceptia sonora a cuvintelor este foarte diferita. Se mai arata ca aprecierea globala a similaritatii vizuale, auditive sau conceptuale a marcilor trebuie sa se bazeze pe impresia de ansamblu creata de marci care pastreaza în memorie în special componentele distinctive si dominante.

 Din punct de vedere al produselor, se arata ca acestea nu sunt identice, deoarece marca Rontaila este asociata unor produse enumerate limitativ din cadrul clasei 30, în timp ce marca Rontzy protejeaza întreaga clasa 30. În consecinta, produsele nu sunt identice, asa cum rezulta de altfel si din Regula 10 pct. 2 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 aprobat prin HG nr.833/ 19.11.1998, care precizeaza ca produsele si serviciile nu pot fi considerate ca asemanatoare pe motiv ca figureaza în aceeasi clasa.

 Se mai arata ca marca Rontaila a fost utilizata în mod intensiv pe piata din anul 1999, devenind bine cunoscuta si apreciata în rândul consumatorilor, riscul de confuzie fiind inexistent.

 În drept, au fost invocate prevederile art.115 si urmatoarele Cod procedura civila, Legea nr. 84/1998, HG nr. 833/ 19.01.1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998.

 Analizând cauza de fata prin prisma motivelor de apel formulate de apelanta, a apararilor invocate de intimata si a probelor administrate în cauza, Curtea retine urmatoarele:

 În fapt, apelanta-reclamanta este titulara marcii verbale RONTZY nr. 41414 din 27.03.2000, înregistrata pentru produse din clasa 30-cafea, ceai, cacao, zahar, orez, tapioca, sago, înlocuitori de cafea; faina si preparate facute din cereale, pâine, produse de patiserie si cofetarie, înghetata; miere, sirop de melasa; drojdie, praf de copt; sare, mustar; otet, sosuri (condimente); mirodenii, gheata.

 Intimata-pârâta este titulara marcii combinate RONTAILA nr. 051927 din 08.04.2002, înregistrata pentru produse din clasa 30-covrigei, chipsuri, snacksuri, pufuleti.

 Reclamanta a solicitat anularea marcii pârâtei, invocând dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. b raportat la art. 6 alin. 1 lit. c din Legea nr. 84/1998.

 Într-un prim motiv de apel, se arata ca, din punct de vedere semantic cele doua marci sunt similare, întrucât componenta verbala a celor doua marci are origine comuna, respectiv verbul "a rontai", cuvânt care duce cu gândul la alimente tari, uscate, cum ar fi covrigei, sticksuri, chipsuri.

 Curtea constata ca, într-adevar, sugestia continuta de ambele marci este aceea ca produsele comercializate sub aceste marci sunt crocante, respectiv ca pot fi rontaite.

 Marca reclamantei - RONTZY - nu are nicio semnificatie, fiind o marca fantezista, însa se poate considera ca sugereaza ca produsele comercializate sub aceasta marca sunt crocante si ca atare, pot fi rontaite. Pe de alta parte, elementul verbal al marcii pârâtei - RONTAILA -  apare ca fiind numele dat iepurelui care constituie elementul grafic al marcii, plecând de la una din însusirile notorii ale animalului reprezentat de elementul grafic. Sugestia continuta de ambele marci este asadar aceea ca produsele comercializate sub aceste marci sunt crocante, respectiv ca pot fi rontaite.

 Sub acest aspect, cele doua marci sunt asemanatoare din punct de vedere semantic, dar, asa cum a retinut si tribunalul, simpla împrejurare ca cele doua marci contin elemente care sugereaza însusiri ale unor produse nu este de natura a determina concluzia ca cele doua marci sunt similare, atâta timp cât similaritatea nu este data si de alte elemente, cu atât mai mult cu cât elementul care sugereaza însusirea produsului este accidental.

 Astfel, se constata ca elementul verbal al marcii pârâtei apare ca fiind numele iepurelui reprezentat de elementul grafic, motiv pentru care sugestia sus-mentionata este atenuata în cazul marcii pârâtei.

 Se mai arata de catre apelanta ca elementul figurativ atasat marcii Rontaila nr. 51927 nu este de natura a oferi distinctivitate marcii respective în ansamblul ei, deoarece acesta accentueaza similaritatea conceptuala cu marca anterioara.

 Cu privire la acest argument, Curtea retine ca introducerea unui aspect grafic în cadrul marcii este de natura sa o diferentieze fata de orice alta marca lipsita de un astfel de element grafic, ceea ce nu va face decât sa accentueze diferentele dintre cele doua marci supuse comparatiei.

 În al treilea rând, apelanta a sustinut faptul ca, sub aspectul similaritatii fonetice, marcile prezinta un grad mare de similaritate deoarece prima parte a unui cuvânt are un impact auditiv important, iar aceasta este identica în cazul celor doua marci. Consumatorul va crede ca pe piata a aparut un nou produs din gama covrigilor Rontzy, iar campaniile publicitare realizate sonor sau vizual vor crea confuzie în rândul consumatorilor.

 Curtea constata ca fiind corecta motivarea instantei de fond, în sensul ca, marca reclamantei este formata din doua silabe, în timp ce elementul verbal al marcii pârâtei este format din 4 silabe; desi primele 4 litere ale celor doua marci sunt identice, finalul lor este complet diferit ca lungime si sonoritate, asa încât este de natura sa le diferentieze suficient de mult pentru a nu putea fi considerate ca fiind similare din punct de vedere fonetic.

 Se mai arata ca aprecierea globala a similaritatii vizuale, auditive sau conceptuale a marcilor trebuie sa se bazeze pe impresia de ansamblu creata de marci care pastreaza în memorie în special componentele distinctive si dominante.

 Or, la formarea acestei impresii de ansamblu contribuie toate aceste mici diferente sesizate pâna acum: existenta elementului grafic, mai multe silabe, finalul diferit al cuvintelor. Aceste elemente de diferenta apar ca fiind dominante, iar nu nesemnificative, fata de multitudinea lor si de modul în care se îmbina, rezultatul creat fiind complet diferit.

 În al patrulea rând, se arata de catre apelanta faptul ca, de la aparitia pe piata a marcii Rontzy, aceasta a fost utilizata fara întrerupere, în toate judetele tarii, au fost învestite sume importante în publicitate si reclama, marca dobândind un grad mare de distinctivitate.

 Pe de alta parte, si intimata a sustinut ca marca Rontaila a fost utilizata în mod intensiv pe piata din anul 1999, devenind bine cunoscuta si apreciata în rândul consumatorilor, riscul de confuzie fiind inexistent.

 Curtea retine faptul ca folosirea concomitenta a celor doua marci nu poate fi invocata ca un argument în favoarea sau în defavoarea vreuneia dintre parti, reprezentând un aspect normal al activitatii comerciale desfasurate de parti si deci un argument neutru.

 Se sustine, mai departe, de catre apelanta faptul ca produsele sunt fie identice, fie similare, deoarece ambele marci se refera la produse din clasa 30. În antetul fiecarei clase din Clasificarea Internationala a produselor si serviciilor sunt trecute la modul general categoriile sau grupele de produse sau servicii, solicitantul unei cereri de înregistrare a unei marci având dreptul legal sa revendice toate tipurile de produse sau servicii incluse într-o clasa. Deci, similitudinea dintre cele doua marci este data si de produsele la care aceste doua marci sunt atasate si utilizate, fiind produse identice - covrigei - si produse similare - chipsuri, snacksuri, pufuleti. Deci, riscul de confuzie este sporit si prin faptul ca cele doua marci privesc produse identice si  similare, incluse în aceeasi clasa.

 Din punct de vedere al produselor, Curtea retine faptul ca acestea nu sunt identice, deoarece marca Rontaila este asociata unor produse enumerate limitativ din cadrul clasei 30, în timp ce marca Rontzy protejeaza întreaga clasa 30.

 Asa cum rezulta din Regula 10 pct. 2 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 aprobat prin HG nr. 833/19.11.1998, produsele si serviciile nu pot fi considerate ca asemanatoare pe motiv ca figureaza în aceeasi clasa si nici nu pot fi considerate ca fiind diferite pe motiv ca figureaza în clase diferite ale Clasificarii de la Nisa.

 Prin urmare, înregistrarea marcilor pentru aceeasi clasa nu reprezinta un argument definitoriu în favoarea reclamantei, ci doar un indiciu ce ar fi trebuit sa se coroboreze cu alte aspecte concrete, care duc la crearea riscului de confuzie.

 Or, asa cum s-a retinut mai sus, aprecierea globala a similaritatii vizuale, auditive sau conceptuale a marcilor trebuie sa se bazeze pe impresia de ansamblu creata de marci care pastreaza în memorie în special componentele distinctive si dominante.

 Constatând astfel ca nu sunt îndeplinite conditiile cumulativ prevazute de art. 6 lit. c din Legea nr. 84/1998, Curtea, în temeiul art. 296 Cod procedura civila, va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare