Ordonanţa preşedinţială. Condiţii de admisibilitate. Reclamantul nu se poate sustrage obligaţiei asumate prin contract pe calea ordonanţei preşedinţiale

Ordonanţa preşedinţială. Condiţii de admisibilitate. Adoptarea unei astfel de dispoziţii care prevede regula unanimităţii pentru adoptarea hotărârilor în AGA este rodul voinţei acţionarilor care, la data inserării unei clauze statutare cu acest conţinut, puteau prevedea dificultăţile generate în activitatea societăţii prin instituirea unei condiţii calificate de cvorum şi vot. Riscul acestui blocaj în activitate generat de dificultatea adoptării hotărârilor AGA, nu doar că a fost previzibil, dar a fost şi consimţit de părţi şi reprezintă conduita asumată de către aceştia în ce priveşte exprimarea voinţelor lor individuale ca expresie a voinţei societare. Or, prejudiciul afirmat de reclamant, în sensul conturat de art. 581 Cod procedură civilă, nu poate fi pus în relaţie cu însăşi conduita acestei părţi şi nu poate fi conceput ca reclamantul  să fie astfel protejat atunci când tinde prin acest mijloc să evite îndeplinirea unei obligaţii pe care şi-a asumat-o prin încheierea unei convenţii.

(Decizia comerciala nr.451R/21.03.2007, - irevocabilă, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VI a Comercială)

Prin sentinta 1081/25.01.2007 pronuntata de Tribunalul Bucureşti, Sectia a VI a Comerciala in dosarul 43216/3/2006, instanta a respins exceptia inadmisibilitatii invocate impotriva cererii reclamantului si a respins actiunea ca nefondata, actiune avand ca obiect ordonanta presedintiala.

Pentru a hotari in acest fel instanta de fond a retinut ca, desi in cauza este indeplinita cerinta vremelniciei masurii solicitate de catre reclamant, conditia neprejudecarii fondului, nu este realizata. Astfel, instanta a aratat ca in aceasta procedura, nu se poate realiza analiza modului in care partile au inteles sa respecte continutul unei conventii de vanzare cumparare de actiuni.

A aratat instanta ca NT a devenit actionar al SC RRC detanand 50% din capitalul social al acestei societati ca urmare a incheierii contractului de vanzare cumparare de actiuni din 31.03.2006, calitatea de cedent apartinand reclamantului. Intrucat prin cererea promovata reclamantul solicita suspendarea unor prevederi din actul constitutiv al societatii referitoare la modul de adoptare a hotararilor in SC RRC, iar aceste prevederi se integreaza conventiei si sunt supuse dipozitiilor art. 969 cod civil, Tribunalul a  constatat ca nu se poate substitui vointei partilor contractante, actul constitutiv putand fi modificat simetric, doar prin vointa actionarilor.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul, solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii atacate si prin rejudecare, admiterea cererii de ordonanta presedintiala, conform art. 304 pct. 9 si art. 3041 Cod procedură civilă.

S-a aratat ca in fapt, la 02.04.2006 a fost modificat actul constitutiv al SC RRC SA, modificare prin care se stipuleza in conditiile art. 13 ca hotararile adunarii generale ale actionarilor pot fi adoptate numai daca la dezbaterile sedintei sunt prezenti actionarii reprezentand intreg capitalul social, hotararile putand fi adoptate numai cu unanimitate.

Aceste prevederi au creat o situatie de blocaj la nivelul activitatii societatii care, astfel, se afla in imposibilitate de a adopta decizii importante pentru desfasurarea activitatii societare. Situatia creeaza un impediment major in derularea relatiilor de afaceri, respectiv un contract de concesiune incheiat cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in valoare de 1 miliard Euro, datorita faptului ca in sociatate nu pot fi adoptate decizii legate de dezvoltarea acestui proiect, in conditii de unanimitate.

Mai arata recurenta ca aceasta situatie a fost generata de incheierea, la 01.03.2006 a unui contract de cesiune de actiuni intre recurrent, in calitate de cedent si TN, cesionar, prin care cel din urma a devenit actionarul SC RRC SA, situatie care a determinat modificarea actului constitutiv in ce priveste modalitatea de adoptare a hotararilor adunarii generale. Intrucat pana in prezent cesionarul a refuzat sa-si indeplineasca obligatiile asumate in contractul de vanzare cumparare de actiuni, activitatea societatii fiind blocata, recurenta arata ca a formulat o cerere de arbitrare in fata Curtii Internationale de Arbitraj de le langa Camera de Comert si Industrie a  Romaniei al carei obiect il constituie rezilierea contractului de cesiune de actiuni. De asemenea, recurentul a sustinut in cuprinsul motivelor de recurs ca urmare a executarii gajului constituit asupra actiunilor care au facut obiectul cesiunii contestate, detine in SC RRC SA actiuni reprezentand 91% din capitalul social al acestei societati.

S-a apreciat ca in cauza sunt indeplinite cerintele impuse de art. 581 Cod procedură civilă, vremelnicia fiind justificata de imprejurarea ca se urmareste in cauza suspendarea unor efecte ale actului constitutiv de natura a prejudicia in mod grav activitatea societatii si rezultatele economice ale acesteia, iar urgenta se justifica pe iminenta prejudiciului determinat de imposibilitatea adoptarii in cadrul adunarii generale a unor hotarari importante pentru societate. De asemenea, recurenta a aratat ca nu se pune problema prejudecarii fondului, intrucat nu se pune in discutie analiza cererii contractului de cesiune de actiuni, acesta facand obiectul unui dosar arbitral.

Impotriva acestui recurs a formulat intampinare SC RRC SA solicitand respingerea recursului si obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata.

Prezentand succesiunea operatiunilor judicice dintre parti, intimata arata ca, in fapt, motivele de recurs nu se erijeaza intr-o critica de nelegalitate sau netemeinicie indreptate impotriva hotararii primei instante. Imprejurarea ca activitatea art. 13 alin. 2 si 3 din actul constitutiv al societatii ar putea genera o situatie de blocaj nu este intemeiata, de vreme ce aceasta situatia este o manifestare de voine a actionarilor care au convenit aduptarea unei astfel de masuri sttutare. Astfel, reclamantul recurent tinde la o modificare implicita a continutului conventiei si incalcarea fortei obligatorii a acesteia intre semnatari. S-a aratat ca in fapt, situatia conflictula intre parti a fost generata de efectele hotararii AGA din 15.01.2007 prin care reclamantul recurrent a fost revocat din functia de administrator  si membru al consiliului de administratie.

La termenul de judecata din 07.03.2007 intimata a invocat exceptia nulitatii recursului pentru nemotivarea sa in termen, Curtea luand masura amanarii cauzei pentru adminsitrarea probelor de natura a sustine exceptia intimatei.

Analizand prioritar exceptia procedurala peremptorie invocata de catre intimata, in conformitate cu dipozitiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea arata ca, potrivit art. 303 alin. 1 si 2 Cod procedură civilă, recursul se motiveaza prin insasi cererea de declarare a recursului sau prin memoriu separat in termenul legal de recurs, termen care, in conditiile art. 101 si urmatoarele Cod procedură civilă se calculeaza de la comunicarea actului de procedura, hotararea judecarorasca atacata. Potrivit art. 306 Cod procedură civilă, nemotivarea recursului in termenul legal si peremptoriu stabilit in conditiile de mai sus sanctioneaza actul cu nulitatea, nulitate absoluta, expresa si neconditionata de vatamare.

In contextul acestor reglementari, Curtea afirma ca data actului de procedura, a carei stabilire este necesara pentru verificarea realizarii sale in termen, este data inregistrarii sale la instanta de fond in conditiile art. 302 Cod procedură civilă, rezultata din rezolutia de primire aplicata in conditiile art. 114 Cod procedură civilă.

Din verificarile realizate asupra acestor elemente, se deduc urmatoarele concluzii: la 31.01.2007 la registratura Tribunalul Bucureşti a fost aplicata rezolutia de inregistrare a declaratiei de recurs, inauntrul termenului legal pentru efectuarea acestui act de procedura, in cuprinsul cererii partea declarand ca motivarea recursului urmeaza a fi facut prin memoriu separat. Acest memoriu, desi nu poarta o rezolutie separata de inregistrare care sa ateste data primirii sale, se afla atasat imediat urmator declaratiei de recurs, justificand prezumtia simpla ca aceste doua acte au fost inaintate simultan in fata primei instante. Mai mult, avand in vedere ca potrivit dispozitiilor legale  numai motivele recursului se inainteaza in numar de exemplare multiplu pentru comunicare catre intimati si ca potrivit adresei de inaintare a dosarului se atesta ca la 31.01.2007 motivele de recurs au fost depuse in 2 exemplare spre inaintare Curtii de Apel, coroborand prezumtia simpla anterioara cu acest inscris, Curtea apreciaza justificata concluzia potrivit careia motivele de recurs, regasite intr-un memoriu separat au fost inregistrate in aceeasi data cu cererea de declarare a recursului.

Fata de aceste considerente Curtea apreciaza exceptia nulitatii recursului pentru nemotivarea in termen nefondata, urmand sa o respinga astfel.

In ce priveste temeinicia recursului, Curtea subliniaza ca, din expunerea de motive a recursului, nu rezulta care este critica de nelegalitate adusa sentintei atacate, recurentul aratand doar, prin reluarea descrierii situatiei de fapt care sunt faptele care justifica luarea unor masuri pe calea ordonantei presedintiale, prin indeplinirea conditiilor acestei proceduri, conditii reglementate de art. 581 Cod procedură civilă. Astfel, Curtea considera ca reclamantul, invocand in aratarea temeiurilor de drept ale cererii sale art. 304 pct. 9 si art. 3041 Cod procedură civilă, recursul sau vizeaza netemeinicia primei hotarari, rezultate din gresita apreciere a neideplinirii conditiilor cererii de ordonata presedintiale promovata in cauza.

Curtea va pleca in expunerea considerentelor sale de la dispozitiile art. 581 Cod procedură civilă care arata ca instanta poate lua in cazuri grabnice, masuri vremelnice daca acestea se impun pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, sau pentru preintampinarea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara, sau a carei reparatie ar fi nefacila sau disproportionata in raport cu paguba.

Doctrina si jurispundenta constanta in aceasta materie subliniaza, pe langa caracterul preventiv al ordonantei presedintiale, aceasta dispozitie judecatoreasca trebuie sa fie justificata de  urgenta interventiei raportata la iminenta pagubei si caracterul sau nereparabil sau reparatia sa excesiva si sa excluda de plano cercetarea in aceasta procedura a unor aspecte de profunzime, de natura a transa litigiul prin evaluari de fapt si considerente in drept care sa impuna realizari de drepturi sau obligatii ale partilor implicate.

Cercetarea acestor circumstante care impun luarea unor masuri in aceasta procedura accelerate se realizeaza cazual.

Astfel, Curtea arata ca justificarea principala a recurentului in solicitarea adresata instantei se intemeiaza pe imprejurarea ca, prin modificarea actului constitutiv al SC RRC SA si adoptarea art. 13 care impune regula unanimitatii in adoptarea hotararilor AGA genreaza un blocaj al activitatii normale a societatii, de natura a perturba desfasurarea normala a unor contracte, perturbare generata de pozitia actionarului majoritar, TN, care a dobandit aceasta calitate prin efectul contractului de cesiune de actiuni incheiat cu reclamantul- recurrent la 31.03.2006.

Or, Curtea subliniaza urmatoarele: desigur, este previzibila situatia de blocaj in activitatea societatii SC RRC SA de natura a genera prejudiciul in activitatea curenta a acesteia, atunci cand actul constitutiv prevede, prin inserarea art. 13 ca adunarea generala este legal constituita numai prin prezenta actionarilor reprezentand intreg capitalul social si ca hotararile se iau cu unanimitate. In egala masura, adoptarea unei astfel de dispozitii este rodul vointei actionarilor care, la data inserarii unei clauze statutare cu acest continut, puteau prevedea dificultatile generate in activitatea societatii prin instituirea unei conditii calificate de cvorum si vot. Asadar, riscul acestui blocaj in activitate generat de dificultatea adoptarii hotararilor AGA, nu doar ca a fost previzibil, dar a fost si consimtit de parti si reprezinta conduita asumata de catre acestia in ce priveste exprimarea vointelor lor individuale ca expresie a vointei societare. Or, prejudiciul afirmat de reclamant, in sensul conturat de art. 581 Cod procedură civilă, nu poate fi pus in relatie cu insasi conduita acestei parti si nu poate fi conceput ca reclamantul  sa fie astfel protejat atunci cand tinde prin acest mijloc sa evite indeplinirea unei obligatii pe care si-a asumat-o prin incheierea unei conventii. Curtea subliniaza caracterul conventional al actului constitutiv, or, conventia obliga partile cu putere de lege, potrivit principiului pacta sunt servanda, statuat prin art. 969 cod civil.

A recunoaste unei parti obligate contractual dreptul de a suspenda efectele conventiei liber asumate pe calea ordonantei presedintiale, situatie relevata de analiza de suprafata  raportului juridic dedus in litigiu, inseamna nu doar a lipsi de orice securitate puterea conventiei, dar si a permite reclamantului o speculare a legii intr-un scop pe care legiuitorul nu l-a avut in vedere.

A depasi aceasta aparenta si a cerceta daca, in fapt, conduita unuia dintre actionari este abuziva si de natura a impiedica cu rea-credinta bunul mers al activitatii societare pentru un scop care sa nu corespunda cauzei initiale a asocierii, sau a aprecia asupra legitimarii calitatii acestuia de a manifesta o anumita pozitie prin efectul unei conventii de cesiune de actiuni a carei viabilitate face obiectul unui alt litigiu, presupune depasirea analizei aparente premise judecatorului in aceasta procedura si analiza de fond, incompatibile acestei proceduri.

De asemenea, Curtea apreciaza ca nici conditia urgentei reclamata de parte nu este indeplinita in cauza.

Subliniaza astfel ca actul constitutiv in forma modificata a art. 13 a carui activitate este solicitata a fi suspendata prin ordonanta presedintiala, a fost astfel adoptat la 02.04.2006, reclamantul nesesizand nicio problema legata de functionarea societatii pana la 11.01.2007, data sesizarii instantei cu cererea ce face obiectul acestui litigiu. Circumstantele spetei arata ca aceasta cerere in justitie intervine de fapt in contextul unor diferende intre actionari, de aceea, este greu de conceput justificarea data de reclamant aspectul urgentei de natura a justifica actiunea promovata.

In masura in care reclamantul face referire la un contract de concesiune incheiat in anul 2003, ale carui efecte se aflau in plina desfasurare la atat la momentul cesiunii de actiuni, cat si la cel al modificarii de substanta aduse art. 13 al actului constitutiv al societatii parate referitor la modul de adoptare al hotararilor societare, este greu de inteles de ce reclamantul observa atat de tarziu ca aceasta modificare genereaza impedimente in activitatea societatii in relatie cu acest contract si astfel considera ca urgenta afirmata de parte nu este caracterizata.

In ce priveste vremelnicia masurii solicitate, Curtea subliniaza ca, independent de faptul ca reclamantul prefigureaza limita de timp a masurii solicitate pe calea ordonantei presedintiale, vremelnicia impusa de procedura ordonantei predesintiala trebuie, in mod necesar, sa presupuna ca masurile luate de judecator sa fie, prin natura lor, reversibile.

Or, reversibilitatea masurilor solicitate este greu de conceput de vreme ce se cere suspendarea unor clauze ale actului constitutiv care tin de chiar functionarea societatii SC RRC SA, astfel ca functionarea societatii in conditii care sa nu corespunda statutului hotarat de catre actionari, chiar si pentru o anumita perioada de timp, presupune consecinte ce nu mai pot fi inlaturate prin revenirea simpla la situatia anterioara.

De aceea, pentru toate considerentele prezentate, Curtea aperciaza ca hotararea primei instante este dincolo de criticile formulate de catre recurent, fiind intemeiata in raport cu circumstantele retinute ale cauzei, astfel ca, in conformitate cu dipozitiile art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare