Ordonanţă preşedinţială

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ………./2011

SENTINŢA CIVILĂ NR. …/2011

Şedinţa publică din data de ………..  2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE – …………

GREFIER – ……….

Pe rol judecarea cauzei de minori şi familie privind pe reclamanta JE şi pe pârâtul SM, având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamanta, reprezentantul reclamantei – av. BS, pârâtul şi martorele JM şi BE.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Se procedează la ascultarea martorelor JM şi BE conform prevederilor art.196 C.pr.civ., sub prestare de jurământ în forma prevăzută de art.193 al.1 C.pr.civ., consemnarea făcându-se conform art.198 C.pr.civ., potrivit căruia acestea semnează declaraţia.

Reprezentantul reclamantei depune la dosar înscrisuri şi planşe foto.

Instanţa pune în discuţie revenirea cu adresă către Inspectoratul de Poliţie al judeţului Bihor.

Reprezentantul reclamantei ?i pârâtul arată că lasă la aprecierea instanţei.

Instanţa, faţă de con?inutul înscrisului depus la fila 40 din dosar, ce detaliază evenimetele petrecute la data de …. între păr?i, apreciază că nu mai este necesară revenirea cu adresă către Inspectoratul de Poliţie al judeţului Bihor.

Pârâtul arată că nu mai are alte cereri de formulat. Indică instanţei că doreşte să aibă relaţii personale cu minora însă fără prezenţa mamei.

Reprezentantul reclamantei arată că problema în această cauză este legată de dozajul programului de  vizitare.

Întrebată fiind de către instanţă reclamanta arată că minora este la grădiniţă între orele 08:00-13:00.

Reclamanta mai arată că la un moment dat pârâtul a renunţat la minoră, nu le-a căutat 3 luni. Indică instanţei că pârâtul are un comportament agresiv în prezenţa minorei.

Reprezentantul reclamantei arată că atunci când minora este bolnavă, nu are unde să se întâlnească cu pârâtul. Apreciază că în orice situaţie, ambii părinţi trebuie să dea prioritate la ceea ce se întâmplă cu copilul.

Pârâtul, cu privire la scandalul cu părinţii reclamantei, arată că acesta s-a declanşat ca urmare a faptului că minora era alături de mama sa pe un site de socializare. Mai arată că nimeni nu a fost lovit.

Reclamanta arată că locuieşte împreună cu părinţii ei şi îşi petrece fiecare minut cu minora. Mai arată că aceasta suferă atunci când vine pârâtul cu executorul judecătoresc.

Pârâtul arată că totdeauna reclamanta a fost somată de către executorul judecătoresc. Mai arată că se întâlneşte cu minora o dată pe săptămână.

Reprezentantul reclamantei şi pârâtul arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa, constată cauza în stare de judecată, în baza art.150 C.pr.civ. socoteşte cauza lămurită, declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul pe fond.

 Reprezentantul reclamantei solicită admiterea cererii aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorar avocaţial.  Solicită să se constate că sunt întrunite condiţiile pentru admiterea ordonanţei preşedinţiale. Solicită să se stabilească concret un program de vizitare, sub forma menţionată în capătul principal sau în capătul subsidiar de cerere.  Apreciază că singura modalitate de rezolvare a problemei este ca pârâtul să îşi viziteze copilul în timpul programului de la grădiniţă.

Pârâtul solicită respingerea cererii. Indică instanţei că nu poate avea relaţii personale reale cu minora în timpul programului de la grădiniţă. Arată că doreşte să aibă o relaţie normală cu minora.

INSTAN?A

 Deliberând asupra cauzei  civile de faţă,

 Constată că, prin cererea înregistrata pe rolul instanţei la data de  ………,  reclamanta JE a chemat în judecată pe pârâtul SM solicitând să se dispună modificarea provizorie până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. …….. al Judecătoriei Oradea, a programului de vizitare al minorei SFV, născută la data de …….., după cum urmează: în principal – păstrarea relaţiilor personale ale pârâtului cu minora sub forma furnizării oricăror informaţii cu privire la copil; în subsidiar – păstrarea relaţiilor personale ale pârâtului cu minora sub forma întâlnirii acestuia sub supravegherea cadrelor didactice/personal auxiliar din cadrul unităţii de învăţământ preşcolar, cu respectarea programului unităţii de învăţământ; cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

În motivarea în fapt a cererii, se arată că dosarul nr. ………..2010 înregistrat pe rolul JO reprezintă o acţiune de fond privind stabilirea unui program de vizitare al minorei, formulată de pârâtul din prezenta cauză. Învederează reclamanta că în dosarul respectiv  a formulat o acţiune reconvenţională care are petitul ce rezultă din această acţiune. Mai arată că programul stabilit în cadrul  dosarului nr. …../2008 prin Sentinţa Civilă nr. …..2009 a JO, irevocabilă, nu poate fi exercitat în condiţii normale, deoarece atât ea cât şi minora  sunt tracasate şi ameninţate de pârât. Apreciază că este admisibilă prezenta cerere, întrunind toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 581 C.pr.civ. Astfel, arată că vremelnicia şi neprejudecarea fondului rezultă din formularea petitului, respectiv că hotărârea va fi executorie provizoriu până la soluţionarea irevocabilă a dosarului de fond. Referitor la urgenţă, se arată că ori de câte ori reclamanta se află în imposibilitatea de se deplasa cu minora la locul stabilit de pârât pentru a se întâlni cu acesta, la uşa locuinţei sale se prezintă executorul  judecătoresc NE însoţit de pârât. Mai arată că anterior promovării prezentei cereri, reclamanta i-a sugerat pârâtului că poate să îşi viziteze fiica în imobilul  unde locuiesc împreună cu părinţii săi, însă ori de câte ori  acesta a venit, a creat scandaluri, i-a agresat fizic pe toţi, respectiv pe reclamantă şi părinţii acesteia. Arată că scandalurile au fost create în prezenţa minorei.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 581 C.pr.civ.În probaţiune sunt depuse, în xerocopie, înscrisuri, respectiv copie a întâmpinării şi cererii reconvenţionale formulate în dosarul nr. ……../2010.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.

În motivarea în fapt a întâmpinării se arată că reclamanta este de rea credinţă, luând măsuri represive  împotriva sa prin îngrădirea relaţiilor personale cu minora. Învederează pârâtul că reclamanta refuză drepturile acestuia la  vizite în mai multe rânduri.  Arată că în perioada concubinajului a avut mai multe dispute verbale, chiar şi mai violente cu reclamanta, însă solicită să se constate că certificatele medico – legale depuse la dosar  sunt eliberate înainte de perioada când JO a dispus stabilirea programului de vizitare prin Sentinţa Civilă nr. ……/2009. Indică pârâtul că reaua credinţă a reclamantei rezultă şi din faptul că în prezenta cauză  arată că este în imposibilitatea de a se deplasa  cu minora la locul stabilit chiar de către aceasta.

În susţinerea poziţiei procesuale pârâtul a depus la dosar înscrisuri, respectiv sentinţa civilă nr. …/2009 a JO (f. 13-15), declaraţia reclamantei dată în dosar ……/2009 al executorului judecătoresc NE (f. 16), plângere penală împotriva reclamantei (f. 17-19, ), somaţii şi procese verbale de vizitare minor întocmite de executor judecătoresc  NE în dosar nr. …./2010 (f. 20-23, 27-28), plângere penală împotriva reclamantei (f. 24-26) .

Proba cu înscrisuri a fost completată de păr?i, reclamanta depunând la dosar acte medicale cu privire la minoră, certificate medico-legale, solu?iile date în cadrul plângerilor penale formulate de către pârât, iar pârâtul a depus raportul de audiere al minorei de către psihologul CAO – raport întocmit în cadrul dosarului de fond având ca obiect program vizitare minor, ac?iunea înregistrată pe rolul JO sub nr. …./2010.

Sub aspectul probatoriului, în cauză au fost încuviin?ate ?i administrate proba cu înscrisuri ?i proba testimonială, fiind audia?i sub prestare de jurământ martorii, SE, DGV, BE şi  JM, declara?iile acestora fiind depuse la filele 38, 39, 120 şi 121 din dosar.

La data ….., prin serviciul Registratură s-a depus ancheta socială nr. ……. efectuată de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei MO ( filele 96-97), efectuată la domiciliul pârâtului.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa retine următoarele :

În fapt, din rela?ia de concubinaj a păr?ilor, la data de ………,  s-a născut minora SFV, potrivit certificatului de naştere depus la fila 43 din dosar.

Părţile au locuit împreună până la sfârşitul anului 2008, când în urma unui incident în care, potrivit celor menţionate în înscrisul emis de IPJ Bihor (f. 40),  pârâtul i-a adresat reclamantei, inclusiv în faţa organelor de poliţei, injurii şi ameninţări, lovind-o  cu pumnii în faţă, cei doi s-au separat în fapt. După o perioadă, părţile s-au împăcat, pentru ca la scurt timp reclamanta să părăsească definitiv locuinţa pârâtului. Acest aspect este confirmat de martorele BE şi JM, ce au menţionat şi că la prima plecare a reclamantei, fetiţa a rămas cu tatăl său, dar că la momentul separării definitive reclamanta s-a mutat împreună cu minora la domiciliul părinţilor săi.

Prin sentinţa civilă nr. …../2009, dată de JO în dosarul nr. …/2008 , minora JFV a fost încredinţată mamei spre creştere şi educare, stabilindu-se totodată în favoarea tatălui un program de vizitare a acesteia, astfel  - de patru ori pe lună calendaristică, respectiv o dată pe săptămână; în fiecare a doua zi a sărbătorilor religioase, respectiv a doua după Anul Nou , a doua zi de Crăciun şi de Paşti;- în cursul verii, în timpul vacanţei şcolare, timp de 2 săptămâni, cu începere de la o  data pe care părţile vor cădea de acord, în prezenţa mamei.

Întâlnirile dintre minoră şi tatăl ei se derulau cu prioritate la domiciliul părinţilor reclamantei, până la incidentul ce a avut loc în luna aprilie 2010, când, potrivit declaraţiilor martorelor SE (f. 38) şi JM (f. 121), pârâtul a avut o atitudine violentă fizică şi verbală,  atât la adresa reclamantei, cât şi la adresa mamei acesteia. Pentru a evita conflictele familiale, părţile au hotărât să se întâlnească în locuri publice, marea majoritate a întâlnirilor ulterioare desfăşurându-se la restaurantul ….

Conflictul dintre pârât, reclamantă şi bunica maternă, din data de ….., conflict ce a avut loc în prezen?a minorei, a fost resim?it puternic de către aceasta, martora SE arătând că fetiţa a suferit un distres emoţional, necesitând sprijinul unui psiholog. Feti?a nu putea dormi noaptea, era agitată, se zgâria pe faţă, se împiedica la fiecare pas, mai re?ine instan?a din declara?ia acestei martore. Acest aspect este confirmat şi de înscrisurile medicale depuse în probaţiune ce atestă faptul că minora a suferit o tulburare emoţională în perioada următoare incidentului, (f. 56), a căzut, s-a lovit, a avut o plagă contuză frontală (f. 57), respectiv o contuzie piramidală nazală (f. 58).

Martora SE a învederat ?i că minora şi-a revenit în perioada în care aceasta nu s-a întâlnit cu tatăl ei, pentru aproximativ 2-3 luni, în decursul anului ….. Potrivit declara?iei martorei JM, în prezent minora este liniştită, aceasta menţionând ?i că nu i s-a mai comunicat ca feti?a să fie afectată în vreun fel de relaţia pe care o păstrează cu tatăl său.

În afara celor 2-3 luni din anul …, în care minora nu s-a văzut cu tatăl ei, programul de vizitare stabilit prin sentin?a civilă nr. …./2009 a JO nu a fost respectat în totalitate, fie din cauză că minora a fost bolnavă, fie din alte motive. Martorul DGV, a arătat că l-a însoţit pe pârât la domiciliul reclamantei, în încercarea acestuia de a se întâlni cu fiica sa,  constatând personal că acestuia fie nu i s-a deschis uşa, fie că i se comunica telefonic că nu se pot întâlni pentru că minora este bolnavă. Martora BE a precizat că în cursul anului … de multe ori pârâtul venea de la întâlnirile ce trebuiau să aibă loc, dezamăgit, spunându-le că iar nu s-a întâlnit cu fetiţa , că aceasta nu a fost adusă la întâlnire.

Această stare de fapt, mai reţine instanţa, l-a determinat pe pârât, să recurgă la sprijinul executorului judecătoresc, pentru a putea pune în executare sentinţa menţionată, executare în cadrul căreia, pârâtul – însoţit de executorul judecătoresc- s-a prezentat la domiciliul reclamantei în anul 2010 de 3 ori, respectiv la data de …. ……….şi la data de …….

Totodată pârâtul a promovat pe rolul JO, acţiunea înregistrată sub nr. de dosar …/2010 (f. 85-86), cerere având a obiect stabilirea unui nou program de vizitare a minorei, cu ridicarea acesteia de la domiciliul mamei. În cadrul acelui dosar,  reclamanta din prezenta cauză, a formulat o cerere reconvenţională, având ca obiect modificarea programului de vizitare a minorei, cerere având un petit identic cu cel formulat în cadrul prezentei cereri de ordonanţă preşedinţială.

În drept, instanţa că potrivit prevederilor art. 581 Cod procedură civilă, “ instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Rezultă din interpretarea textului legal incident că pentru admisibilitatea ordonantei presedintiale se cer a fi întrunite cumulativ trei condiţii specifice şi anume : urgenţa, caracterul vremelnic al măsurii solicitate şi neprejudecarea fondului dreptului, această ultimă condiţie presupunând verificarea aparenţei dreptului, dispozi?iile legale permiţându-i instanţei doar să „pipăie fondul” pentru a vedea în favoarea cui înclină aparenţa dreptului.

În conformitate cu dispozitia legală precizată, urgenţă există atunci când măsura solicitată este necesară pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Instanţa constată că reclamanta a motivat urgenţa în luarea măsurii solicitate prin aceea că ori de câte ori este în imposibilitate de a se prezenta la locul stabilit pentru întâlniri, la uşa sa se prezintă executorul judecătoresc alături de pârât ce nu face decât să o ameninţe, să-i adreseze cuvinte urâte, jignitoare în prezenţa minorei, fără a ţine cont că de fiecare dată refuzul său a fost justificat. 

Analizând aceste susţineri ale reclamantei, instanţa constată că acestea sunt doar parţial confirmate de probele administrate, înscrisurile depuse în probaţiune relevând faptul că, în cursul anului 2010, executorul judecătoresc s-a prezentat alături de pârât, la domiciliul reclamantei, de trei ori, respectiv la data de ……, ….. şi la data de …... Instanţa reţine pe baza celor menţionate în cuprinsul proceselor verbale întocmite de executorul judecătoresc că reclamanta şi- a motivat refuzul în a permite tatălui să ia legătura cu minora, fie pe faptul că nu avea concediu de odihnă în perioada solicitată, fie că minora era bolnavă, la ultima întâlnire reclamanta menţionând că întrevederea  nu poate avea loc la imobilul unde domiciliază, întrucât este proprietatea părinţilor săi. Instanţa mai reţine că părţile s-au întâlnit cu minora la data de …….. la restaurantul ……., de faţă fiind şi martora SE ce a învederat că cu acea ocazie pârâtul a avut, în prezenţa minorei, o atitudine ostilă, obscenă, adresându-i reclamantei cuvinte degradante,.

Dar mai reţine instanţa că probele administrate reliefează că acesta a fost singurul eveniment recent în care pârâtul a avut o atitudine necorespunzătoare la adresa reclamantei, aceiaşi martoră declarând că a asistat şi la alte întâlniri dintre părţi în care pârâtul a avut o atitudine decentă, acesta stând deoparte şi jucându-se cu fetiţa .

Ori, în condiţiile în care este vorba despre un singur incident recent în care pârâtul a manifestat un comportament violent verbal la adresa reclamantei, instanţa consideră că nu este justificată în cauză măsura urgenţei, nu există niciun pericol iminent pentru minoră, ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să se modifice programul de vizitare, conform solicitării din petit. Totodată instan?a constată că martorii audiaţi au arătat în mod expres că minora nu a fost niciodată agresată de pârât, probele administrate relevând faptul tatăl s-a ocupat, s-a interesat de fiica sa, a încercat să păstreze o rela?ie firească cu aceasta. Pe de altă parte, instanţa apreciază că demararea procedurii de  executare silită de către pârât nu reprezintă altceva decât sprijinul solicitat statului în vederea respectării unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, neexecutate de bună voie.

Instanţa reţine că într-adevăr relaţiile dintre părţi, cât şi dintre pârât şi părinţii reclamantei sunt extrem de tensionate, reclamanta fiind victima unor violenţe fizice din partea pârâtului, în perioada în care părţile locuiau împreună, (…….) certificatele medicale depuse la dosar (f. 79-80) reliefând existenţa unor leziuni pe corpul acesteia ce au necesitat mai multe zile de îngrijiri medicale  (între 4 şi 6 zile), ceea ce i-a creat o stare de anxietate şi teamă. În prezent, conflictele dintre păr?i se manifestă prin violen?e verbale şi atitudini jignitoare la adresa reclamantei, fiind generate în principal de faptul că cei doi părinţi nu se înţeleg cu privire la modalitatea de gestionare a relaţiei cu fiica lor.

Dar reţine instanţa că aceste manifestări ale pârâtului nu au fost extinse şi la adresa minorei şi chiar dacă au avut loc în prezenţa fetiţei nu au provocat un dezechilibru emoţional al acesteia. Instanţa reţine pe baza  raportului de audiere a minorei, întocmit de psihologul CAO (f. 32-36) că minora preia stările mamei de anxietate şi devine neliniştită atunci când o vede şi pe aceasta comportându-se anxios. Ori, instanţa consideră că ambele părţi trebuie să înţeleagă şi să facă diferenţa între relaţia dintre ei doi ca şi fost cuplu - ce nu pot fi tot timpul dintre cele mai cordiale - şi cele dintre ei ca şi părinţi şi copilul lor. O legătură între tată şi fiica sa nu se poate realiza decât dacă se va baza pe încredere, afecţiune, consistenţă şi binenţeles, pe suportul şi confortul psihic pe care mama este necesar al asigura fiicei sale. Pârâtul nu s-a dovedit a fi un tată violent, un tată iresponsabil, a încercat să se implice în viaţa fiicei sale pe cât i s-a permis, martora JM, arătând că acesta s-a interesat de minoră, aproape zilnic, în cursul anului …, când îi erau interzise legăturile cu fiica sa, acesta îi cumpără cadouri şi alte lucruri necesare, situaţie faţă de care temerea reclamantei că pârâtul ar reprezenta un pericol pentru fiica sa, este nejustificată.

Instanţa constată totodată, pe baza raportului de audiere a minorei, întocmit de psihologul CAO (f. 32-36) că fetiţa nu a manifestat reţinere în relaţia cu tatăl său - căruia îi spune „nene” şi nu îl recunoaşte ca tată - s-a jucat cu acesta, dacă a fost chemată spre a fi îmbrăţişată, s-a dus şi l-a îmbrăţişat fără nici o reţinere. Mai reţine instanţa din raportul de audiere întocmit, că vizitarea fetiţei, în prezenţa mamei nu o ajută deloc pe aceasta în a lega o relaţie părintească firească cu tatăl său, iar pentru ca acest lucru să se realizeze este definitorie atitudinea mamei, care în prezent este una ostilă.

Instanţa reţine şi că atitudinea reclamantei de a nu comunica tatălui aspecte legate de sănătatea acesteia, de a-i permite acestuia să o vadă când fetiţa este bolnavă, (adeverinţele medicale arătând într-adevăr că minora s-a îmbolnăvit deseori în decursul anului ….), nu reprezintă o reacţie firească din partea unui părinte, ambii părinţi fiind obligaţi în a colabora şi a asigura copilului lor tot sprijinul necesar, material şi moral, în a depăşi astfel de momente. În acest sens, instanţa reţine şi dispoziţiile art. 97 din Codul Familiei, potrivit căruia „ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi obligaţii, cu privire la copii lor, fără a deosebi după cum aceştia sunt din căsătorie, din afara căsătoriei, ori înfiaţi”, părintele, căruia nu i s-a încredinţat copilul, păstrând dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum şi de a veghea la creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea lui profesională

Instanţa reţine că dreptul intern, prin dispoziţiile art. 14 din legea nr. 272/2004, consacră şi dreptul fundamental al minorului de a avea relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care acesta  a dezvoltat legături de ataşament, copilul având dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. Instanţa reţine totodată că toate drepturile reglementate de această lege nu trebuie privite numai ca drepturi litigioase, adică ca drept al copilului de a acţiona în instanţă în vederea protejării intereselor sale, dar şi ca drepturi subiective care trebuie să îi fie asigurate de familie, iar, la nevoie, şi de către stat,  ce are obligaţia de a asigura protecţia copilului şi garantarea respectării tuturor drepturilor sale (art. 5 teza finală din Legea nr. 272/2004).

Interzicerea sau restrângerea acestor drepturi poate fi dispusă de instan?ă, doar în condi?iile în care s-ar constata că  există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului

Dar, în prezenta cauză, instanţa constată că o astfel de măsură de interdicţie  sau restrângere nu este necesară, nu există nici un motiv pertinent, nici o nevoie imperioasă care să ducă la concluzia că se impune modificarea programului de vizitare a minorei stabilit prin sentin?a civilă nr…/2009 a JO, martorii audiaţi neînvederând că ar fi existat vreun alt eveniment actual, cu excepţia celui din … în care pârâtul să fi avut un comportament necorespunzător.

Pe de altă parte instan?a apreciază că modificarea programului de vizitarea ?i men?inerea unor rela?ii personale prin furnizarea unor informa?ii despre minoră,  nu este de natură a respecta dreptul părintelui căruia nu i-a fost încredin?at copilul de a păstra legătura cu acesta ?i nici interesul superior al copilului de a dezvolta o rela?ie firească cu acela?i părinte, nu este în măsură a contribui la consolidarea relaţiilor afective dintre părinte şi minoră ?i a?a fragile .

?i modalitatea subsidiară propusă de reclamantă este apreciată de către instan?ă ca fiind lipsită de con?inut, ca nefiind în măsură să-i dea posibilitatea efectivă pârâtului să dezvolte o legătură reală cu fiica sa, retragerea acesteia din programul zilnic de la grădini?ă, fiind doar de natură a perturba atât programul zilnic al minorei, cât ?i al celorlal?i copii, precum ?i a personalului didactic sau auxiliar. Pe de altă parte, instan?a re?ine pe baza aceluia?i raport de audiere întocmit de psihologul CAO, că „minora nu este obi?nuită cu tatăl său, iar dacă ar fi în situa?ia în care, fără o pregătire prealabilă să stea singură cu tatăl său răspunsul comportamental ar fi unul de refuz. Pentru ea, în prezent, tatăl său este un necunoscut”.

Faţă de cele de mai sus, văzând că dreptul de a avea legături personale cu tatăl este un drept fundamental al fiecărui copil ce nu poate fi restrâns decât în situa?iile limitativ prevăzute de lege, situaţii ce nu pot fi extinse la cauza de faţă şi reţinând că relaţiile conflictuale dintre părinţi nu trebuie să se răsfrângă asupra legăturilor pe care minora are dreptul şi interesul de a le dezvolta cu tatăl ei, instanţa apreciază că în cauza de faţă nici condi?ia referitoare la aparenţa dreptului nu este îndeplintă, modificarea programului de vizitare al minorei în forma propusă fiind de natură a prejudicia relaţia dintre minoră şi tatăl său.

În baza considerentelor expuse, ţinând cont de textele de lege invocate, instanţa consideră că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile, ca pe calea ordonanţei preşedintiale să se dispună modificarea programului de vizitare al minorei, astfel cum acesta a fost solicitat, motiv pentru care, în baza art. 581 Cod procedură civilă, instan?a va respinge cererea formulată ca neîntemeiată.

Fa?ă de solu?ia dispusă în cauză, re?inând culpa procesuală a reclamantei, instan?a , în baza art. 274 Cod proc civilă, va respinge cererea acesteia de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială de reclamanta JE domiciliată în ………, împotriva pârâtului SM domiciliat în …….ca neîntemeiată.

Fără cheltuieli de judecată .

Cu drept de  recurs în 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ………..

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare