Divorţ

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 11260/2013

Şedinţa publică de la ……… 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE ………

Grefier ……………

Pe rol judecarea cauzei minori şi familie privind pe reclamanta ……. şi pe pârâtul ………….., având ca obiect divorţ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă  care învederează că prin Serviciul Registratură  s-au depus din partea părţilor concluzii scrise,  după care,

Se constată că,  dezbaterile pe fond au avut loc în şedinţa publică din data de 30 septembrie 2013  fiind consemnate în aceea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 02 octombrie2013, respectiv 09 octombrie 2013, când în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând,

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de …...2012, legal timbrată, reclamanta …… a chemat în judecată pe pârâtul ...

S-a solicitat  instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună desfacerea căsătoriei părţilor din vina exclusivă a pârâtului; reluarea de către reclamantă a numelui purtat anterior căsătoriei, acela de „……..”; exercitarea exclusiv de către reclamantă a autorităţii părinteşti asupra minorelor ……, născută la data de 12.04.2002 şi …..alia, născută la …...2004, ambele  în loc. Oradea, jud. Bihor; stabilirea domiciliului copiilor la mamă cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea acestora, în procent de 33% lei lunar din venitul minim lunar, revenind minorei ….. 17% lei lunar, iar minorei …. 16% lei lunar,  începând cu data de ……...2012 până la majoratul beneficiarelor sau alte dispoziţii legale.

Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii sale, reclamanta învederează instanţei că relaţiile de familie sunt grav şi iremediabil vătămate din cauza comportamentului pârâtului, care exercită violenţe verbale şi fizice asupra sa, înjosind-o atât pe ea, cât şi pe cele două minore, insuflându-le o stare continuă de teamă reală. Se arată că de mai multe ori pârâtul le-a alungat din domiciliul conjugal, ultima acţiune de acest fel producându-se la data de …...2012 de când locuiesc la fratele reclamantei, respectiv unchiul minorelor.

 Se invocă în drept dispoziţiile art. 373 lit. (b), 383, 397, 400, 529 din Codul Civil.

Pârâtul este de acord cu admiterea în parte a cererii principale, iar pe cale de acţiune reconvenţională, legal timbrată, cere ca instanţa să desfacă această căsătorie din culpă comună, autoritatea părintească să fie exercitată în comun, obligaţia de plată a pensiei de întreţinere să fie stabilită începând cu data pronunţării hotărârii. Se opune evacuării sale din locuinţa comună arătând că el este cel căruia i-a fost cesionat terenul pe care a construit casa ce reprezintă domiciliul conjugal, reclamanta „venind la totul gata”, construcţia fiind finalizată la data căsătoriei părţilor, aşa încât măsura solicitată a fi luată împotriva sa  este nelegală şi imorală. Reclamantul-reconvenţional relevă, pe de o parte, că şi pârâta-reconvenţională se face vinovată pentru deteriorarea relaţiilor familiale întrucât are o legătură extraconjugală, iar pe de altă parte, precizează că îşi iubeşte fiicele de care s-a îngrijit tot timpul, inclusiv din punct de vedere material, şi de aceea doreşte ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun şi plata pensiei de întreţinere să se stabilească de la data pronunţării sentinţei.

Nu se invocă în drept vreo dispoziţie legală.

Pârâta-reconvenţională se opune admiterii cererii – reconvenţionale considerând-o nefondată.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele :

Conform certificatului de căsătorie, părţile  s-au căsătorit la data de …..2007, în com. ……….., jud. Bihor. 

Sub durata căsătoriei lor s-au născut minorele ..2004, ambele  în loc. Oradea, jud. Bihor.

Potrivit dispoziţiilor art. 259 alin. 6 Cod civil căsătoria poate fi desfăcută prin divorţ, în condiţiile legii.

Coroborând ansamblul probelor administrate în cauză, inclusiv declaraţiile martorilor audiaţi, minuta Sentinţei Penale nr. …….2013 pronunţată de Judecătoria Oradea în Dosar Penal nr. ……/2013, ordinul de protecţie emis în de aceeaşi instanţă în Dosar nr. ../2013, dovada trimiterii în judecată a pârâtului în calitate de inculpat în Dosar nr. ……..271/2013 aflat pe rolul Judecătoria Oradea pentru încălcarea  ordinului de protecţie, actele medicale ale reclamantei, Raportul de audiere efectuat de psihologul de pe lângă Cutea de Apel Oradea în Dosar nr. ……./2013, instanţa constată că pârâtul este culpabil de crearea stării de fapt care a dus la deteriorarea accentuată a relaţiilor de familie, aşa încât având în vedere faptul că, în speţă, sunt îndeplinite dispoziţiile prevăzute de art. 379 alin. 1 Cod civil, instanţa va desface căsătoria părţilor din vina pârâtului.

Pentru argumentarea acestei decizii se reţine că pârâtul a adoptat un comportament necorespunzător, obişnuind să o agreseze pe reclamantă (de multe ori în prezenţa minorelor), să o alunge din locuinţa conjugală, motiv pentru care în luna noiembrie 2012 aceasta şi cele două fiice ale părţilor s-au refugiat la martorul …….., unde locuiesc şi în prezent.

Presiunea psihologică pe care pârâtul a continuat să o exercite asupra reclamantei rezultă din hotărârea penală prin care acesta a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 8 luni închisoare cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere şi stabilirea unui termen de încercare de 3 ani şi 8 luni pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare în formă continuată, infracţiune prevăzută şi pedepsită prin art. 193 alin, 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, precum şi pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 Cod penal, în ce priveşte autoturismul condus de reclamantă, în care se afla şi martora Toc Carmen.

În considerentele Sentinţei Penale nr. ……..2013 se reţine că reclamanta a fost în mod repetat ameninţată cu moartea folosindu-se şi metode cel puţin ciudate, de tipul aşezării unei coroane funerare în faţa porţii imobilului unde era aceasta. Pentru a-i insufla reclamantei o temere  accentuată, pârâtul a recurs la gesturi extreme intrând frontal în maşina condusă de aceasta când se întorcea de la serviciu tura de noapte. Instanţa care a soluţionat cauza penală  arată că pârâtul a recunoscut faptele imputate.

Totodată, în Sentinţa Civilă nr. …….2013 Ordin de protecţie) dată de Judecătoria Oradea în Dosar nr. …../2013, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 3…………/2013 a Tribunalului Bihor, se consemnează că relaţiile dintre soţi au degenerat, că mediul conflictual face imposibilă convieţuirea, instanţa apreciind că integritatea fizică şi psihică a reclamantei şi a minorelor sunt puse în pericol, aşa încât se impune ca aceste violenţe să înceteze pentru a nu se perpetua o stare conflictuală aptă de a genera consecinţe mult mai grave. Pârâtul nu a respectat măsurile dispuse prin ordinul de protecţie, ci l-a încălcat, fapt care a determinat-o pe reclamantă să acţioneze în consecinţă, ceea ce a dus la constituirea Dosarului penal nr. ……..2013 la Judecătoria Oradea pentru încălcarea ordinului de protecţie.

Potrivit art. 383 alin. 3 din Cod civil, instanţa va încuviinţa ca reclamanta să-şi reia numele avut anterior căsătoriei, acela de „………”.

Autoritatea părintească este definită la art. 483 Cod civil ca fiind  ansamblul de drepturi şi obligaţii care priveşte atât persoana, cât şi bunurile copilului. Legea conferă ambilor părinţi dreptul de a-şi exercita autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului cu respectul datorat persoanei acestuia. Ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori.

Părinţii, în acord cu prevederile art. 487, art. 488 alin. 1, art. 493  Cod civil au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, de a-l supraveghea îngrijind de sănătatea, de dezvoltarea lui psihică şi intelectuală,  educaţia, învăţătura, pregătirea sa profesională.

Privitor la modul de exercitare a autorităţii părinteşti, la art. 503 alin. 1 Cod civil se stipulează că părinţii exercită împreună şi în mod egal autoritatea părintească, iar conform art. 504 Cod civil, dacă părinţii sunt divorţaţi, aceasta se exercită conform dispoziţiilor referitoare la efectele divorţului în raporturile dintre părinţi şi copii. Cu încuviinţarea instanţei de tutelă, părinţii se pot înţelege cu privire la exercitarea autorităţii părinteşti sau cu privire la luarea unei măsuri de protecţie a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia (art. 506 Cod civil).

Având în vedere probele despre care s-a făcut vorbire, precum şi anchetele sociale efectuate la domiciliul părţilor (filele 41,69), extrasul din rechizitoriul Parchetului de pe lângă  Judecătoria Oradea în Dosar nr. ……, înscrisurile medicale depuse la dosar, raportul întocmit de psihologul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, instanţa concluzionează că este în interesul celor două minore ca autoritatea părintească să fie exercitată doar de mamă.

În susţinerea acestei concluzii instanţa are în vedere faptul că atitudinea violentă adoptată de pârât are efecte grave şi asupra minorelor, care conform înscrisurilor medicale de la dosar, suferă de tulburări de anxietate, minora ….. a manifestat chiar tulburări cardiace urmare a unor incidente generate de pârât (în luna aprilie minorele fiind martore la tentativa de suicid a  tatălui lor, a se vedea depoziţia martorului …, fila 81 şi a martorei ….. fila 88), minora urmând şi în prezent un program de intervenţie psihoterapeutică cu întâlniri săptămânale la psiholog, alături de reclamantă.

Minora …… a fost ameninţată de tatăl său telefonic că „dacă nu merge de bună-voie cu el. o va lua cu forţa de la şcoală şi o va duce să locuiască cu el, fără mama lor”. Din acest motiv pârâtul a fost sancţionat cu amendă administrativă în cuantum de 800 lei, potrivit Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din Dosar nr. ……...

De asemenea, prin Raportul de audiere întocmit de psihologul de pe lângă Curtea de Apel Oradea se evidenţiază că stilul parental al tatălui are un nivel redus de empatie; că sancţionează comportamentele inadecvate ale copiilor prin certuri, bătăi, înjurături şi reproşuri; că manifestă o toleranţă scăzută la frustrare, este impulsiv şi imprevizibil, are un comportament violent care nu poate oferi un exemplu de siguranţă. Minorele afirmă că le este frică de tatăl lor şi că de mai multe ori au asistat la certuri şi loviri exercitate de tată asupra mamei. Se mai arată că tatăl are dificultăţi în a-şi gestiona furia, că reprezintă un real factor de risc asupra minorelor şi că i se recomandă acestuia consiliere psihologică individuală pentru a-şi dezvolta abilităţi cu privire la managementul furiei şi a toleranţei scăzute la frustrare.

Mai mult, în concluzii, se recomandă limitarea contactului minorelor cu tatăl pe o perioadă scurtă de timp, în care acesta să fie asistat de specialişti în rezolvarea propriilor sale probleme emoţionale şi abia, ulterior, după parcurgerea unui modul terapeutic se va pute stabili un program comun, adecvat pentru copii şi tatăl lor.

Doctrina şi practica judiciară s-a pronunţat în sensul că a considerat ca un motiv temeinic de exercitare a autorităţii părinteşti doar de către un singur părinte cazul în care între părinţii copilului există o stare conflictuală deschisă ce face imposibilă comunicarea între aceştia (G, C. …………).

La art. 456 alin. 1,2 şi 3 Cod civil se prevede că minorul locuieşte la părinţii săi, iar dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili de comun acord locuinţa copilului. În caz de neînţelegeri între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte asupra acestui aspect,  luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială, poziţia exprimată de părinţi şi de copil dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani.

Stabilirea domiciliului minorelor la mamă se impune (fără a mai face vorbire despre cele anterior relatate) deoarece minorele au fost tot timpul în grija acesteia, iar minora ………. şi-a manifestat această dorinţă, audiată fiind în camera de consiliu.

În art. 456 alin. 1,2 şi 3 Cod civil se prevede că minorul locuieşte la părinţii săi, iar dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili de comun acord locuinţa copilului. În caz de neînţelegeri între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte asupra acestui aspect,  luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială, poziţia exprimată de părinţi şi de copil dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani.

Aşa fiind, deoarece copiii au locuit în permanenţă cu mama lor, instanţa le va stabili domiciliul la reclamantă considerând că interesul superior al acestora impune luarea măsurii precizate.

Data de la care instanţa a instituit obligaţia de plată a pensiei de întreţinere în favoarea minorelor este justificată prin faptul că de la data separării soţilor, când a fost intentată prezenta acţiune în justiţie, pârâtul le-a dus acestora, sporadic, daruri nesemnificative, împrejurare confirmată de martorii ..

Ancheta socială aflată la fila 44 a dosarului confirmă faptul că reclamanta împreună cu minorele locuiesc în casa fratelui (unchiului) în condiţii improprii, că nu deţine în proprietate o altă locuinţă, în timp ce pârâtul, nerespectând cele dispuse pe cale de ordonanţă preşedinţială când a fost evacuat din locuinţa familială, a reocupat în mod nelegal şi abuziv imobilul.

Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, având în vedere dispoziţiile art. 499 alin. 1 Cod civil, să acorde întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională. Are dreptul la întreţinere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreţine din munca sau din bunurile sale, se precizează în art. 524 Cod civil. Se consideră, la art. 528 Cod civil că starea de nevoie, precum şi mijloacele celui care datorează întreţinerea pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.

În art. 527 din Cod civil se specifică faptul că poate fi obligat la întreţinere numai cel care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor  celui care datorează întreţinerea se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligaţii ale sale.

Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, se susţine în art. 529 alin. 1 Cod civil, iar la alin. 2 al aceluiaşi articol se menţionează că atunci când întreţinerea se datorează de către părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

Modalitatea de efectuare a plăţii pensiei de întreţinere este expusă la art. 533 Cod civil, unde se arată că aceasta se plăteşte în rate periodice, la termenele convenite de părţi sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.

Date fiind cele mai sus consemnate, instanţa  va dispune obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în cotă de 33% lei lunar din venitul minim pe economie (pentru că nu s-a dovedit că acesta are loc de muncă), revenind minorei … 18% lei lunar, iar minorei …. 15% lei lunar, începând cu data de …...2012 până la majoratul beneficiarelor sau alte dispoziţii legale.

Ţinând cont de considerentele expuse, precum şi de textele de lege la care s-a făcut referire coroborate cu prevederile art. 918 alin. 1 pct. (a) Cod civil, instanţa va admite cererea potrivit prezentei hotărâri urmând a dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în sat. T…..jud. Bihor şi reintegrarea reclamantei împreună cu cele două minore în imobilul menţionat.

Chiar dacă s-ar trece peste considerentele ce atestă imposibilitatea de convieţuire a părţilor în cadrul aceleiaşi locuinţe, cum invoca la un moment dat pârâtul, apărarea acestuia potrivit căreia el a construit casa ce reprezintă domiciliul conjugal al părţilor, fără vreo contribuţie din partea reclamantei, nu poate fi primită, în primul rând pentru că nu a fost dovedită şi, în al doilea rând pentru că, deşi căsătoria părţilor a avut loc la data de  ……….2007, minorele s-au născut în anul 2002, respectiv 2004, ceea ce instituie prezumţia de convieţuire a părţilor înainte de oficializarea relaţiei lor, aspect care, prin deducţie, pune la îndoială contribuţia exclusivă a acestuia la edificarea imobilului ce a reprezentat locuinţa conjugală şi care nu a fost înscris în cartea funciară.

Fiind în culpă procesuală, în acord cu prevederile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, pârâtul va fi obligat să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de ……………,30 lei reprezentând onorariu avocaţial şi taxă de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Admite cererea principală formulată şi precizată de  reclamanta  .., jud. Bihor şi cu domiciliul în sat. .. Criş, jud. Bihor împotriva pârâtului ….. cu domiciliul în sat. ……, jud. Bihor.

Respinge cererea-reconvenţională formulată de reclamantul-reconvenţional ……….. împotriva pârâtei-reconvenţionale ..

Desface căsătoria încheiată între părţi la data de ……..2007, în com. ……, jud. Bihor  din vina pârâtului.

Încuviinţează ca reclamanta să-şi reia numele avut anterior  căsătoriei, acela de „……..

Instituie exercitarea în exclusivitate de către reclamantă a autorităţii părinteşti asupra minorelor ……, născută la data de ….2002 şi .., ambele  în loc. Oradea, jud. Bihor şi  stabileşte  domiciliul acestora la mamă.

Obligă pe pârât la plata unei pensii de întreţinere în cotă de 33% lei lunar din venitul minim pe economie, revenind minorei …… 18% lei lunar, iar minorei ……… 15% lei lunar, începând cu data de ………..2012 până la majoratul beneficiarelor sau alte dispoziţii legale.

Dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în sat. ……..jud. Bihor şi reintegrarea

reclamantei împreună cu cele două minore în imobilul menţionat.

Obligă pe pârât la plata sumei de 1.039,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.

Cu  apel în 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din ……...2013.

 PREŞEDINTEGREFIER

………

Domenii speta

Spete similare