Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată

Decizie 51/R din 04.02.2010


Dosar nr. 4512/333/2009 – plângere împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

 SECTIA PENALA

DECIZIA PENALA Nr. 51/R

Sedinta publica de la 04 Februarie 2010

Instanta constituita din:

PRESEDINTE: NICULACHE LUMINITA

Judecator: PARPALEA-FILIP NICOLAE

Judecator: SIMIONESCU ELENA

Grefier: HOTOLEANU CRISTINA

Cu participarea procurorului: ACSINTE GHEORGHE

Pe rol, la ordine se afla spre solutionare recursul penal declarat de petentul SSM, prin procurist CG,  împotriva sentintei penale nr. 1475 din 2.12.2009 a Judecatoriei Vaslui.

Obiectul cauzei: plângere împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata (art.278 ind.1 C.p.p.).

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta persoana cercetata intimata SM, reprezentantul legal SC, lipsind recurentul SSM pentru care se prezinta procuristul CG .

S-a facut referatul cauzei de catre grefier care învedereaza ca procedura de citare este legal îndeplinita, recursul este declarat de procuristul CG în numele petentului SSM, în termen legal motivat în scris. 

S-au verificat actele si lucrarile dosarului, dupa care:

Instanta ridica din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale în vederea declararii recursului în prezenta cauza si da cuvântul cu privire la acest aspect.

Procuristul CG, având cuvântul, mentioneaza ca proprietarul autoturismului ce face obiectul prezentei cauze este ginerele sau care l-a împuternicit sa-l reprezinte în instanta, întrucât locuieste în mun. Iasi si nu se poate prezenta la termenele de judecata. Apreciaza ca procura sa este valabila.

Pe fondul cauzei, solicita admiterea recursului, casarea hotarârii atacate pentru urmatoarele motive:

- lipseste opisul din dosarul de urmarire penala;

- actele premergatoare cum ar fi: procesul-verbal de cercetare la fata locului, raportul prin care organul de cercetare a cerut mandatul de perchezitie domiciliara în vederea recuperarii bunurilor, procesul-verbal de sanctionare a parintelui, raportul Serviciului IPJ Vaslui de constatare a faptuitorului si a pagubei produse.

Apreciaza  ca, lipsind aceste acte, nu se poate gasi nici un vinovat care sa raspunda pentru savârsirea faptelor reclamate în cauza.

Reprezentantul legal SC, având cuvântul, arata ca are o situatie materiala precara si  este singurul parinte al minorului.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicita admiterea exceptiei invocate si respingerea recursului ca fiind inadmisibil , având în vedere ca la dosar nu s-a adus o procura speciala din partea lui CG.

Daca instanta va trece peste aceasta exceptie, apreciaza hotarârea instantei de fond ca fiind temeinica si legala. Având în vedere întreg probatoriul administrat în cauza, în mod corect si legal, Parchetul de pe lânga Judecatoria Vaslui a dispus neînceperea urmaririi penale fata de persoana cercetata SM, în vârsta de 12 ani pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 208, 209 lit. i Cod penal. De asemenea, considera ca în mod corect si legal prima instanta respinge plângerea petentului si mentine solutia data de parchet. Conform art. 99 alin. 1 Cod penal  minorul sub 14 ani nu raspunde penal. Sa se mentina hotarârea primei instante.

S-au declarat dezbaterile închise, iar cauza a ramas în pronuntare.

Ulterior deliberarii;

TRIBUNALUL

Asupra recursului declarat de procurist CG, în numele petentului SSM, tribunalul constata :

Prin sentinta penala nr. 1475 din data 03 decembrie 2009 pronuntata în dosarul nr.  4512/333/2009 al Judecatoriei Vaslui,  în baza art. 2781 alin. 8 lit. a din Codul procedura penala, a fost  respinsa, ca nefondata, plângerea formulata de petentul SSM, prin mandatar CG, împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale data de Parchetul de pe lânga Judecatoria Vaslui, în dosarul nr. 3530/P/2008, fata de minorul SM.

În temeiul art. 192 alin. 3 cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de catre stat, ramân în sarcina acestuia.

Pentru a pronunta aceasta sentinta s-au retinut urmatoarele :

La data de 05.11.2008, petentul SSM a sesizat organele de politie cu privire la faptul ca, în ziua de 10.10.2008, pe raza comunei Miclesti, autoturismul sau marca Ford Fusion cu nr. de înmatriculare IS  a fost vandalizat, respectiv a fost spart geamul stânga fata, au fost distruse oglinzile, lampa de semnalizare dreapta fata a fost sustrasa, a fost zgâriata cupola si portiera stânga fata.

În declaratia data în fata organelor de politie, petentul a aratat ca la data de 09.10.2008, din cauza faptului ca drumul comunal catre localitatea Chircesti era impracticabil, a fost nevoit sa lase masina la o distanta de aproximativ 1 km de intrarea în sat. A doua zi, în jurul orei 1700, nepotul sau NA i-a comunicat ca autoturismul avea un geam spart iar interiorul este ravasit. 

În urma cercetarilor efectuate personal, a aflat ca autorul acestei fapte este minorul SM de la care a si recupera o oglinda. Petentul a formulat  plângere penala pentru furt si distrugere împotriva minorului SM.

Audiat de catre politie în prezenta tatalui sau, minorul a recunoscut ca a sustras oglinda, lanternele, modulatorul FM si lampa de semnalizare si ca a spart geamul de la masina cu o piatra si oglinda din partea stânga cu piciorul. În cauza au fost audiati si martorii NA,  NM si BD, s-a efectuat ancheta sociala la domiciliul minorului si s-a depus în copie foaia matricola a acestuia.

Pe baza acestor date, Parchetul de pe lânga Judecatoria Vaslui a dispus neînceperea urmaririi penala în cauza, constatând ca fata de vârsta de 12 ani a minorului, în cauza sunt incidente dispozitiile art. 10 lit. e din Codul de procedura penala.

Instanta a apreciat plângerea formulata de petent prin mandatar împotriva acestei solutii ca fiind  neîntemeiata motivat de împrejurarea ca legiuitorul român a statuat prin dispozitiile art. 99 din Codul penal, ca raspunderea penala a minorilor poate fi angajata doar dupa împlinirea vârstei de 14 ani, prezumându-se de drept si în mod absolut ca pâna la împlinirea acestei vârste copii actioneaza fara discernamânt.

Asa cum reiese din dosarul cauzei, la data savârsirii faptei minorul avea vârsta de 12 ani, astfel încât în mod corect Parchetul de pe lânga Judecatoria Vaslui a dispus neînceperea urmaririi penale constatând incidente în cauza dispozitiile art. 10 lit. e din Codul de procedura penala.

Atât prin plângerea formulata în fata prin procurorului cât si prin concluziile pe fond sustinute la ultimul termen, petentul a sustinut ca organele de ancheta nu ar fi facut cercetari si sub aspectul savârsirii infractiunii de distrugere, desi a formulat plângere în acest sens.

Din ansamblul probelor administrate în cauza, instanta a retinut, în mod corect Parchetul de pe lânga Judecatoria Vaslui a apreciat ca faptele pentru care a fost cercetat minorul îmbraca forma infractiunii de furt calificat în forma incriminata la art. 209 alin. 1 lit. i C.p., respectiv prin efractie.

Se retine în acest sens ca ruperea oglinzii din sistemul de prindere, smulgerea lampii de semnalizare si spargerea geamului din partea stânga au avut drept scop însusirea pe nedrept a unor bunuri (oglinda, lampa de semnalizare, lanternele si modulatorul FM), fiind deci activitati mijloc fara autonomie sub aspectul încadrarii juridice.

Tot prin concluziile pe fondul cauzei, petentul a mai aratat ca dosarul de urmarire penala nu este complet, în sensul ca lipseste procesul verbal întocmit cu ocazia efectuarii perchezitiei la domiciliul minorului. Din oficiu, instanta a dispus ca grefierul sef al instantei sa efectueze verificari în registrul de evidenta privind autorizarea efectuarii perchezitiilor, constatându-se ca Judecatoria Vaslui nu a fost sesizata cu privire la emiterea vreunei autorizatii de efectuare a perchezitiei la domiciliul numitului SM, mai ales ca în cauza nici nu a fost începuta urmarirea penala.

Împotriva hotarârii, în termen legal, a declarat recurs procurist CG, în numele petentului SSM, criticând hotarârea ca nelegala si netemeinica.

Instanta, din oficiu, având în vedere procura de reprezentare prezentata, a ridicat exceptia inadmisibilitatii recursului  formulat.

Tribunalul, examinând recursul formulat, prin prisma exceptiei formulate, constata ca acesta a fost formulat de o persoana fara calitate, fiind inadmisibil, motiv pentru care îl va respinge ca atare.

Potrivit art. 174 din Codul de procedura penala cu denumirea marginala ,,  Reprezentarea’’,,  În cursul judecatii învinuitul si inculpatul, precum si celelalte parti pot fi reprezentati, cu exceptia cazurilor în care prezenta învinuitului sau inculpatului este obligatorie’’.

Reprezentarea conventionala presupune un raport juridic ce implica împuternicirea pe care o da partea si acceptarea pe care o exprima reprezentantul. Reprezentarea conventionala judiciara are ca obiect împuternicirea data procuratorului de catre  mandant în scopul de a se prezenta la proces în numele si în interesul sau, exercitând drepturile procesuale si îndeplinind obligatiile care-i revin. Mandatul trebuie sa fie special, în sensul ca din cuprinsul lui sa rezulte împuternicirea de reprezentare în procesul în care partea întelege sa nu se prezinte.

Observând procura în baza careia numitul CG sustine a fost îndreptatit sa promoveze calea de atac în numele si pentru petentul SSM, aflata la pag 12 a dosarului de recurs, tribunalul constata ca, dincolo de denumirea pe care o poarta, respectiv ,,Procura speciala’’, aceasta nu reprezinta o procura conventionala  judiciara speciala.

Caracterul special al procurii autentificate de BIROUL NOTARULUI PUBLIC Alexandru Ochioros  este dat de faptul ca în baza acesteia numitul CG avea puterea de a efectua orice activitate pentru rezolvarea tuturor consecintelor ce decurg dintr-un eveniment determinat, respectiv din activitatea de devastare a masinii.

Privita din acest punct de vedere, procura este evident speciala, pentru ca se refera la o situatie de fapt determinata. Ea are însa caracter general în ceea ce priveste procesele ce urmeaza a fi declansate si sustinute pentru rezolvarea  consecintelor la care s-a facut referire. Pentru a fi speciala, împuternicirea judiciara, dupa cum s-a aratat deja în cuprinsul prezentei, trebuie sa indice exact procesul în care partea întelege sa-si sustina interesele prin reprezentare.

Pe cale de consecinta, în considerarea motivelor prezentate, tribunalul concluzioneaza ca recursul formulat este inadmisibil prin aceea ca a fost declarat de o persoana care nu are calitatea solicitata de lege, respectiv de parte sau de reprezentant, motiv pentru care, potrivit art. 38515 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul de procedura penala îl va respinge ca atare, obligând recurentul la cheltuieli judiciare catre stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil,  recursul declarat de procurist CG în numele petentului  SSM  împotriva sentintei penale nr. 1475 din 3.12.2009 a Judecatoriei Vaslui, pe care o mentine.

Obliga recurentul sa achite suma de 20 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare  catre  stat în recurs. 

Definitiva.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 04.02.2010.

Presedinte, Judecatori, Grefier,

N.L. P.F.N. S.E.  H.C.