Desfacerea casatoriei partilor din culpa paratului

INSTANTA

Asupra cauzei de fata.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei TB, sub nr. 08.02.2010 reclamanta RM a chemat in judecata pe paratul R CG, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna desfacerea casatoriei partilor din culpa paratului; incredintarea minorei R A, obligarea paratului la plata pensiei de intretinere pentru minor; pastrarea de catre reclamanta a numelui dobandit prin casatorie, daca paratul va fi de acord sau, in caz contrar, revenirea reclamantei la numele anterior casatoriei.

In motivarea in fapt a cererii se arata ca relatiile dintre soti s-au deteriorat datorita comportamentului violent al paratului fata de reclamanta si a scandalurilor provocate, pe fondul consumului mare de alcool. Reclamanta a precizat ca paratul nu s-a implicat afectiv si material in cresterea si educarea copilului lor, intre parti nu exista comunicare, datorita paratului, iar in prezent este despartita in fapt de parat din luna mai 2009, desi locuiesc in domiciliul comun.

Cererea  a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art.37, ale art.40 si 42 din Codul familiei.

In dovedirea cererii reclamanta a propus proba cu inscrisuri si martori si a  atasat la dosar certificatul de casatorie in original, copie de pe certificatul de nastere al minorei.

Paratul a formulat intampinare si cerere reconventionala, aratand ca nu este de acord cu divortul, iar motivele invocate de reclamante nu sunt reale, in sensul ca nu este adevarat ca el nu s-a preocupat de familie. Dimpotriva, a trimis bani familiei (4000 euro), cand a lucrat in Italia, in timp ce reclamanta nu a lucrat decat razlet, el intretinand practic familia. A mai aratat ca, de fapt reclamanta are o relatie extraconjugala, barbatul respectiv instalandu-se in casa partilor, in lipsa paratului. Reconventional, a solicitat desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a reclamantei si exercitarea drepturilor parintesti de catre parat  fata de minorul R A, propunand in cerere un anumit program de vizitare.

In cauza s-a dispus citarea Autoritatii Tutelare din cadrul Primariei mun. TB.

Instanta a incuviintat si au fost administrate urmatoarele probe : inscrisuri, martori si ancheta sociala.

Analizand materialul probator administrat in cauza, Judecatoria retine urmatoarele:

I. Asupra cererii principale. 

Partile s-au casatorit la data de 13.05.2001, casatoria lor fiind inregistrata sub nr. 112/13.05.2001 in Registrul de Stare Civila al  Primariei mun. TB, jud, V, conform certificatului de casatorie aflat la fila 6 in dosar.

 Din casatoria partilor s-a nascut minora R Andreea, nascuta la data de 22.11.2006.

Sotii au domiciliul comun in loc. TB, jud. Vaslui. Initial au locuit in casa parintilor paratului, apoi si-au achizitionat o casa in care locuiesc si in prezent.

Din declaratiile martorilor C M si C M (filele 19 si 43) rezulta ca intre parti au existat probleme din anul 2009 cand paratul, fiind in stare de ebrietate, a provocat in cateva randuri scandal, amenintand-o si gonind-o pe reclamanta, care s-a refugiat la locuinta parintilor sai, in aceeasi localitate. Au precizat ca paratul obisnuia sa consume alcool deseori, chiar si in Italia, unde a fost si reclamanta o perioada.

Se mai retine ca reclamanta a lucrat o perioada, inainte de nasterea minorei, apoi, datorita nevoilor financiare, a lucrat si in perioada concediului de crestere a copilului in varsta de pana la doi ani, dar fara contract de munca. Paratul a fost plecat la munca in Italia in anul 2009. Intors in tara, a amenintat-o din nou pe reclamanta ca daca nu pleaca din casa, va da foc casei, determinand-o pe reclamanta sa plece din nou la parinti, care locuiesc pe aceeasi strada (Arhimede).

Desi martorii D Gh. Si R N au declarat ca nu l-au vazut pe parat in stare de ebrietate, aceasta nu inseamna ca nu a fost niciodata in aceasta stare, ei nelocuind cu acesta.

Desi paratul a acuzat-o pe reclamanta ca are relatii extraconjugale, din probele administrate, inclusiv din declaratiile martorilor D G (care, desi a recunoscut ca a avut unele divergente cu tatal reclamantei, declaratia sa este plauzibila, fiind confirmata in privinta aspectelor importante) si R N, nu rezulta ca reclamanta a avut relatii intime cu alti barbati.

Martorii precizati, ale caror declaratii se afla la filele 40 si 42, au declarat doar ca in luna februarie 2010, cand s-a stricat centrala termica din locuinta partilor, aceasta a fost reparata de un instalator in luna februarie 2010, dupa care nu l-a mai vazut pe strada respectiva, nici masina acestuia, o Skoda de culoare visinie. Dupa ce martorul D Gh. a a declarat ca nu stie cum se cheama instalatorul, dar ca a fost insotit de inca un meserias, a revenit asupra declaratiei si a aratat ca a vazut o hartie imprimata la calculator, in care aparea numele H I si a dedus ca este instalatorul respectiv, dar aceasta deductie a fost una fortata, determinata de ordinea intrebarilor puse de aparatorul paratului, determinandu-l pe martor sa faca unele legaturi. Totusi, mama reclamantei, CL, a precizat ca un instalator pe nume CM i-a reparat atat ei, cat si celor doi soti instalatia de apa, dar la cei doi soti acesta a lucrat cand paratul era acasa.

Aceste amanunte pot fi neconcordante in declaratiile martorilor, motivat de importanta mai mica acordata de acestia, situarea perioadei ce intereseaza la distanta mica de timp de data venirii paratului acasa, in luna martie 2010, cat si posibilitatii reale a martorilor de a retine unele amanunte.  Cert este ca nu se poate retine o culpa a reclamantei in deteriorarea relatiilor de casnicie, deoarece, acestea erau deteriorate deja, reclamanta introducand inca din august 2009 o prima actiune de divort, dar aceasta a renuntat la primul termen, pentru ca intervenise o impacare. Totusi, atunci cand intervin probleme grave in casnicie, de genul celor existente in speta - scandal, amenintari cu fapte grave la adresa reclamantei, jigniri de tipul (reclamanta),,este proasta” - greu se mai refac relatiile, nu mai exista ,,magia” de la inceputul casniciei, intervine raceala intre soti, mai ales atunci cand aceste fapte se repeta.

Referitor la discutiile purtate pe messenger intre numitul ,,H” si persoana cu indicativul ,,J” care, la inceput este o discutie prietenoasa, reliefand si o autocompatimire, o plangere  fata de problemele din casnicie, apoi devine un flirt, instanta retine, in principiu, ca nu pot fi atribuite reclamantei si asa-zisului ,,amant” (cum s-a exprimat paratul in intampinare), intrucat  indicativul ,,J” poate fi al oricarei persoane cu unul dintre numele combinate. Dar, chiar daca, in subsidiar, s-ar ajunge la concluzia ca, intr-adevar,  reclamanta este cea care a purtat discutia respectiva cu un alt barbat, considerand ca indicativul se poate descompune in numele celor trei membri ai familiei – M (reclamanta), C (paratul) si A (fiica lor) – precum si faptul ca paratul a putut sa intre pe site, ceea ce inseamna ca este o adresa comuna de internet a sotilor, ambii cunoscand parola (ceea ce ar permite paratului sa o foloseasca drept dovada, altfel ar reprezenta o violare a vietii intime a altei persoane si nu ar putea fi luata in considerare de instanta), totusi nu rezulta ca o asemenea discutie poate conduce automat la o relatie intima. Pe de alta parte, dupa o perioada neagra din viata sa, reclamanta are o atitudine (limitata la vorbe, potrivit probelor administrate) justificata de insusi comportamentul anterior al paratului.

In ceea ce priveste declaratia martorului R N, referitor la autoturismul parcat in zona casei sotilor, nici aceasta nu confirma motivele invocate de parat, ci confirma doar faptul ca instalatorul a fost la locuinta partilor in perioada mentionata de ceilalti  martori audiati, luna februarie, cand s-a stricat centrala termica. Iar faptul ca masina a fost vazuta dimineata nu indica in mod cert decat ca instalatorul a fost la orele diminetii sa repare centrala, ceea ce este normal, nicidecum nu dovedeste faptul ca acesta ar fi ramas peste noapte in locuinta partilor, asa cum sustine paratul, iar martorul nu a indicat la ce ora a plecat el insusi la serviciu.

Din probele analizate instanta retine ca relatiile de casnicie sunt iremediabil vatamate, de aceasta facandu-se vinovat paratul. Astfel, sunt intrunite conditiile art. 38 alin. 1 Cod familie, iar in baza acestui text de lege va admite capatul principal de cerere si va dispune desfacerea casatoriei din culpa sotului parat.

II. Asupra cererilor accesorii.

1. Referitor la cererea de incredintare a minorei R A, nascuta la data de 9, din probele administrate in cauza – declaratii de martori si ancheta sociala – rezulta ca aceasta se afla in grija reclamantei, atat in perioada cat paratul a fost plecat in strainatate, cat si in prezent, fiind ajutata de parintii sai, precum si de bunic, uneori. Din concluziile anchetei sociale rezulta ca minora este bine ingrijita, iar reclamanta ii ofera conditii materiale si morale normale. Paratul a sustinut ca a contribuit la cresterea si intretinerea fetei. Din inscrisurile depuse si declaratiile martorilor rezulta ca ambii soti au contribuit la cresterea si educarea minorei. Totodata, se retine ca minora, stand mai mult cu mama sa, este mai apropiata de aceasta, este obisnuita cu ea.

De asemenea, paratul a fost de acord cu incredintarea minorei catre reclamanta, fiind constient probabil ca reclamanta este mai potrivita sa-i fie incredintata fetita.

Date fiind cele aratate, varsta frageda a copilului, de numai trei ani, nevoia sa de siguranta, protectie si de stabilitate, intr-un mediu cunoscut de minora, precum si pozitia procesuala a paratului, instanta apreciaza ca este in interesul superior al copilului ca acesta sa fie incredintat reclamantei, spre crestere si educare.

Pentru aceste motive, avand in vedere prevederile art.2 alin 3 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, in temeiul art. 42 si 43 C. fam., al art. 31 si 32 din Legea nr. 272/2004, va admite cererea reclamantei si va incredinta reclamantei, spre crestere si educare, pe minora R Andreea , nascuta la data de 22.11.2006.

Totodata, instanta va admite si celelalte cereri accesorii, apreciate ca temeinice.

2. In temeiul dispozitiilor art.93 si 94 Cod familie va obliga paratul sa contribuie la intretinerea minorei prin plata unei pensii de intretinere calculata la nivelul venitului minim net pe economie, intrucat nu s-a facut dovada veniturilor realizate regulat de catre parat, respectiv o pensie in cuantum de 115 lei lunar, de la data introducerii cererii, 12.02.2010, pana la majoratul minorului sau pana la intervenirea altei cauze legale de modificare sau stingere a acestei obligatii.

3.  Reclamanta a solicitat sa-si pastreze numele dobandit prin casatorie, in conditiile in care paratul este de acord. Instanta constata ca, cu privire la aceasta cerere, paratul nu s-a opus. In aceste conditii, in temeiul art.40 alin.1 si 2 Cod familie, instanta va incuviinta ca reclamanta sa pastreza numele dobandit prin casatorie - R.

III. Referitor la cererea paratului pentru legaturi personale cu minorul, instanta retine ca este intemeiata, paratul-reclamant, desi nu a excelat in acest domeniu, are totusi dreptul de a mentine legaturi cu fetita, dar si obligatia de a se preocupa de cresterea, educatia, pregatirea scolara si profesionala viitoare a acesteia, de a dezvolta afectiunea acesteia fata de ambii parinti. In ceea ce priveste programul de vizitare, instanta va avea in vedere datele concrete ale cauzei, conduita paratului-reclamant, asa cum este in prezent. Astfel, sunt relevante varsta foarte mica a minorei, necesitatea de a asigura acesteia un program adecvat varstei si nevoilor sale, obiceiurile vicioase ale paratului-reclamant (consumul de alcool).

Instanta, in temeiul  prevederilor art.16 din Legea nr.272, luand in considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea dreptului paratului, daca exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului. 

Prin urmare, fatta de argumentele de fapt si de drept precizate, apreciaza ca programul este potrivit in parte, respectiv va stabili deocamdata un program mai redus de vizitare a minorei, pana la schimbarea situatiei concrete.

Pentru aceste motive, va admite in parte cererea si va stabili pentru paratul – reclamant legaturi personale cu minora R Andreea in a doua si a patra duminica din luna, timp de 2 ore, de la ora 16,00 pana la ora 18,00;  5 zile in luna iulie, 3 zile in luna decembrie, incepand din a doua zi de Craciun, prin luarea minorei de la domiciliul reclamantei si readucerea ei la acelasi domiciliu, la sfarsitul programului de vizitare; prin vizitarea minorei la domiciliul reclamantei in prima si a treia sambata din luna, de la ora 16,00 pana la ora 18,00. 

IV. in temeiul art.276 Cod procedura civila, admitand in parte cererea reconventionala, va compensa partial cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces (taxe judiciare de timbru si onorariu de avocat) si dovedite de parti cu chitantele depuse la dosar. Va obliga pe paratul– reclamant sa plateasca reclamantei – parate suma de 209 lei cu acest titlu.

Actiunea principala si cererea reconventionala au fost legal timbrate.

3

Domenii speta

Spete similare