Revocarea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.)

Decizie 228 din 01.07.2010


Dosar nr. 2521/109/2010

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGE?

SEC?IA PENAL?

ÎNCHEIERE NR. 228

?edin?a public? de la 01 Iulie 2010

Completul compus din:

PRE?EDINTE

Grefier

Ministerul Public – Parchetul de pe lâng? Înalta Curte de casa?ie ?i Justi?ie –

DIICOT – Serviciul Teritorial Pite?ti, reprezentet prin ptocuror G. S.

S-a luat în examinare, pentru solu?ionare în prim? instan , cererea de revocare

a m?surii arest?rii preventive , formulat? de inculpatul – petent S. N. , prin ap?r?torul

ales.

La apelul nominal f?cut în ?edin public?, a r?spuns petentul – inculpat, în

stare de arest preventiv, asistat de avoca?i T.  V. ?i P.  C. , în baza împuternicirii

avoca?iale depus? la dosar ?i interpretul de limba englez? M.A.I., potrivit autoriza?iei

nr. 14588/ 06.12.2005 .

Procedura legal îndeplinit?.

S-a f?cut referatul cauzei de c?tre grefierul de ?edin, dup? care :

S-a procedat la înregistrarea desfur?rii ?edin?ei de judecat? cu mijloace tehnice

audio, potrivit art. 304  Cod procedur? penal?.

Potrivit disp. art.327/6 Cod proc.penal?, interpretul de limba englez? depune

jur?mântul .

Fiind întrebat , inculpatul – petent arat? c? î?i însu?e?te cererea  de revocare a

m?surii arest?rii preventive  formulat? de ap?r?torul s?u .

Ap?r?torul ales al petentului-inculpat, avocat T.  V. , având cuvântul, arat? c?

m?sura arest?rii preventive a fost luat? cu înc?lcarea flagrant? a normelor procesuale,

întrucât faptele re?inute în sarcina  acestuia nu întrunesc  elementele constitutive ale

infrac?iunii de în?el?ciune , mai exact, faptele, a?a cum sunt descrise, nu reprezint?

infrac?iunea de în?el?ciune. Totodat?, arat? c? nu sunt îndeplinite disp. art.143 C.p.p.,

în sensul c? nu exist? indicii sau probe c? inculpatul a s?vâr?it  o fapt? prev?zut? de

legea penal? , faptele s-au s?vâr?it, dar nu constituie elementul material al infrac?iunii

de în?el?ciune.

În concret, s-a re?inut în sarcina inculpatului c? a  intermediat vânzarea  a dou?

societi  care înregistrau  datorii, c?tre inculpatul italian, prin acte întocmite la

notariat, în care exist? men?iunea c? acestea au datorii. Ori, vânzarea unei  firme cu

datorii  c?tre o alt? persoan?, nu reprezint? infrac?iune, mai ales c? datoriile  pe care le

înregistrau acele firme  sunt men?ionate în actele de cesiune, care au fost verificate ?i

de judec?torul delegat de la Registrul comer?ului . În aceast? spe, nu se cunoa?te nici

unde e paguba ?i nici cine e cel p?gubit, pentru c? statul nu poate fi  subiectul pasiv al

infrac?iunii de în?el?ciune.

De asemenea, precizeaz? faptul c? cele men?ionate în cererea scris?  nu-i

apar?in, acestea fiind preluate din Tratatul  lui Dongoroz, iar în ceea ce prive?te 

inten?ia, arat? c? infrac?iunea de în?el?ciune  se comite cu inten?ie direct? sau indirect?,

iar în cauza de fa,  nu rezult? cine a luat aceast? decizie de a în?ela , nu se ?tie  nici

cine e subiectul pasiv al infrac?iunii re?inute în sarcina lui S. N. , nu s-a precizat nici

care e cuantumul prejudiciului  ?i nu exist? nici inducerea în eroare .

În concluzie, solicit? admiterea cererii ?i revocarea m?surii arest?rii preventive

luat? fa de inculpatul S. N., având în vedere c? nu e îndeplinit? condi?ia  privind

s?vâr?irea unei fapte penale prev?zut? de art.143 Cod proc.penal?.

Ap?r?torul inculpatului, avocat P. C., arat? c?, în ceea  ce prive?te încadrarea

juridic? a faptei, s-a apelat la disp. art.8 din Legea 39/2003, pentru a atrage

competen?a material? a DIICOT, fiind la limit? acel atribut  în sensul asocierii în

vederea s?vâr?irii de infrac?iuni, întrucât nu exist?  roluri bine stabilite  în vederea

comiterii sau ader?rii la grup infrac?ional. De asemenea, precizeaz? c? întreg dosarul

este  construit pe baza depozi?iilor inculpatului italian C.  P. , a c?rui identitate nu e

cunoscut? în realitate nici la acest moment. Statul nu poate avea calitate de subisct

pasiv al acestei infrac?iuni.

Acela?i ap?r?tor, arat? c?, fa de ansamblul probator, la momentul arest?rii

preventive a inculpatului S. N., nu se putea lua aceast? m?sur? de preven?ie, deoarece

nu au fost îndeplinite condi?iile prev. de art. 143 C.p.p.

Criticând încheierea de arestare preventiv?, arat? c? a fost ignorat? prezum?ia de

nevinovie, prev. de art.6 paragraful 2 din CEDO, iar în motivarea acesteia pe disp.

art. 148 lit.f c.p.p., s-a anticipat cuantumul pedepsei.

Totodat?, invoc? jurispruden?a CEDO  ?i precizeaz? c? nu exist? nicio dat?  din

care s? rezulte c? inculpatul ar încerca  s? z?d?rniceasc? aflarea adev?rului.

În concluzie, solicit? admiterea cererii, în temeiul art.139 alin.2 tz.I C.p.p.,

deoarece m?sura arest?rii preventive a fost luat? cu înc?lcarea dispozi?iilor legale ,

respectiv art.143 ?i 148 lit.f c.p.p.Solicit? ca , la luarea unei hot?râri, s? fie avute în

vedere ?i  persoana inculpatului, care are responsabiliti fa de 400 de angaja?i la

societile pe care le administreaz?.

Reprezentantul DIICOT , având cuvântul, pune concluzii de respingere a

cererii de revocare, întrucât nu au fost înc?lcate  dispozi?iile legale la luarea m?surii

arest?rii preventive a inculpatului S. N., iar temeiurile avute în vedere la acel moment

subzist?.  Descriind pe scurt activitatea infrac?ional?, arat? c? inculpatul S. N. este

ac?ionar ?i administrator la SC L.D. ?i prin intermediul angaja?ilor, a înfiin?at societi

comerciale în numele lor, a executat lucr?ri de croitorie, iar produsele finite  erau

exportate în Anglia, la o firm? a inculpatului, unde se încasau sume  importante de

bani, iar inculpatul, prin intermediul inculpatei B.  M. , a s?vâr?it ?i infrac?iunea de

bancrut? frauduloas?, prin  acordarea unei procuri în baza c?reia retr?gea bani din

conturile firmei, bani pe care-i d?dea inculpatului S.. De asemenea, arat? c? inculpatul

avea cuno?tin  despre faptul c? inculpatul italian avea o alt? identitate , iar acesta din

urm? s-a temut ?i a preferat s? stea în arest ?i s? colaboreze cu organele de anchet?.

În replic?, ap?r?torii inculpatului –petent, arat? c?  nu exist? ac?iunea de

inducere în eroare a creditorilor  ?i nici infrac?iunea de  bancrut? frauduloas? .De

asemenea, se sus?ine c?  niste func?ionare au fost puse s? înfiin?eze firme, dar trebuie

subliniat faptul c? aceste func?ionare aveau calificarea necesar? , în spe M.  E.  ocupa

postul de director economic.

Petentul – inculpat, având ultimul cuvânt, arat? c? nu ?tie de ce este re?inut  ?i

c? nu a f?cut nimic împotriva legii.

T R I B U N A L U L

Constat? c?, prin cererea înregistrat? la data de 29 iunie 2010, inculpatul S. N. a

solicitat instan?ei revocarea m?surii arest?rii preventive luat? fa de el, în temeiul

disp.art.139 alin.2 teza I c.proc.pen.

În motivarea cererii s-a ar?tat c?, la luarea m?surii arest?rii preventive împotriva

inculpatului au fost înc?lcate dispozi?iile art.148 lit.”f” c.p. , respectiv fapta s?vâr?it? de

inculpat nu întrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii de în?el?ciune, prev. de

art. 215 alin.1 , 2 , 3 ?i 5 c.p.

De asemenea, se arat? c? persoana inculpatului nu prezint? gradul de pericol

social concret necesar lu?rii m?surii preventive a inculpatului, nefiind dovedit în cauz?

faptul c? l?sarea în libertate a inculpatului prezint? un pericol concret pentru ordinea

public?.

S-a dispus ata?area dosarului de urm?rire penal?.

Din actele ?i lucr?rile dosarului, instan?a re?ine urm?toarele:

Prin încheierea nr.54/CC/17.06.2010 a Tribunalului Arge? s-a dispus în temeiul

disp.art.148 lit.”f” c.proc.pen., arestarea preventiv? a inculpatului S. N. , pentru o

perioad? de 29 de zile, începând cu data de 17.06.2010 ?i pân? la 15.07.2010, inclusiv.

În considerentele încheierii s-a re?inut c? în luna martie 2009, inculpatul C.  P.

a plecat la Ploie?ti unde s-a întâlnit cu inculpatul S. N. ?i angajata acestuia M.  E.  în

biroul ceteanului cipriot, ?i au discutat în leg?tur? cu cesiunea SC ”A. „SRL fost? SC

” M.  „SRL, cu sediul în Ploie?ti.

La aceast? întâlnire s-a discutat preluarea prin cesiune  de c?tre inculpatul C.  P. 

a SC ”A. ”SRL inculpa?ii S. N. ?i M. E.  precizând c? societatea are datorii la creditori

în sum? de 120.000 RON, ?i c? este necesar, ca de urgen, s? se procedeze la

schimbarea sediului societii, urmând ca dup? circa o s?pt?mân? s? se perfecteze

actele de cesiune.

Tot atunci i s-a propus inculpatului C. P. s? preia prin cesiune  ?i SC ”V. D.

”SRL Ploie?ti, în acelea?i condi?ii, precizându-i-se c? aceasta are o datorie la creditori

de 70.000 RON.

Inculpatul  S. N. , prin intermediul lui M.  E.  i-a promis inculpatului C.  P.  c? îl

va recompensa pentru preluarea celor dou? societi, folosind identitatea fals? , cu

suma de 6.500 Euro.

Având în vedere interdic?ia de a fi asociat unic în mai multe societi

comerciale, inculpatul C. P. l-a contactat pe inculpatul R.G. , c?ruia i-a propus ca în

schimbul sumei de 1000 Euro s? preia împreun? cu el SC”A. ”SRL  ?i SC”V.D. ”SRL

propunere cu care acesta din urm? a fost de acord.

În jurul datei de 11 martie 2009 inculpatul C.  P.  împreun? cu inculpatul R.G.

s-au deplasat la Ploie?ti, la biroul inculpatului S. N. , au încheiat actele pentru cesiunea 

SC”A. ”SRL  în prezen?a inculpatei B. M. D., asociat unic ?i administrator la SC”M. 

P.  ”SRL; devenit? ulterior SC”A. ”SRL, cât ?i actele de cesiune pentru SC”V.D. 

„SRL în prezen?a inculpatei P. V. .

Dup? semnarea actelor de cesiune acestea au r?mas la avocata N. D., pentru a

le depune la Oficiul registrului Comer?ului, iar inculpatul C. P. a primit suma de 6.500

Euro, de la inculpatul S. N. .

S-a mai re?inut c? eviden?a contabil? pentru SC”A. ”SRL ?i SC”V.D. ”SRL  au

r?mas în societatea comercial?  „L. M. D.  ”SRL din Ploie?ti, acolo unde inculpatul S.

N. este asociat ?i administrator, iar din investiga?iile efectuate a rezultat c? ambele

societi comerciale controlate de inculpatul S. N. apar în eviden?ele ANAF cu datorii

la bugetul de stat în cuantum de 576.692 Euro.

De asemenea, s-a mai re?inut c? dup? preluarea prin cesiune a celor dou?

societi comerciale, inculpa?ii C. P. ?i R.G.  nu au mai desfurat nicio activitate

împreun? la nivelul celor dou? societi.

Tribunalul re?ine c?, a?a cum rezult? din înscrisurile aflate la filele 28 ?i

urm?toarele, din vol.IV al dosarului de urm?rire penal?, ?a data de 12.06.2009 s-a

formulat de c?tre ANAF – AFP a Municipiului Ploie?ti, cerere de deschidere a

procedurii insolven?ei împotriva debitorului SC ”M. P.” SRL, iar prin sentin?a nr.

1811/02.12.2009 a Tribunalului Prahova a fost admis? cererea ?i s-a dispus

deschiderea procedurii generale a insolven?ei, împotriva debitoarei SC ”M.  P. ”SRL,

pentru suma de 1.256.366 lei.

De asemenea, prin sentin?a penal? nr.705/27.03.2009 s-a dispus deschiderea 

procedurii generale de insolven, împotriva debitoarei SC ”V.D. ”SRL, pentru o

crean de 139.811 lei, la data respectiv?, crean majorat? ulterior la 543.299 lei.

Din declara?iile inculpatelor P. V. ?i B. M.  rezult? c? inculpatul S. N. le-a

propus acestora , anterior anului 2009, ca pe cheltuiala sa s? înfiin?eze dou? societi

comerciale în care s? figureze ca asociate unice cele dou? inculpate. Acestea, având

calitatea de angajate ale inculpatului într-o alt? societate au fost de acord, inculpatul S.

N. fiind cel care a suportat din punct de vedere financiar toate opera?iunile  privind

înfiin?area societilor comerciale SC”M.  P. ”SRL ?i SC”V.D. ”SRL.

De asemenea, rezult? c? cele dou? societi comerciale ?i-au desfurat

activitatea în spa?ii subînchiriate de la societatea „L. M. D.  ”SRL ?i cu ma?ini de cusut

subînchiriate tot de la aceast? societate comercial?, desfurând raporturi contractuale

cu o societate din Londra, al c?rei administrator urmeaz? a fi identificat.

Trebuie precizat faptul c? în baza acestor raporturi contractuale, cele dou?

societi comerciale prin personalul angajat efectuau opera?iuni de croitorie, pentru

aceast? societate comercial? din Londra, îns?, în contul celor dou? societi comerciale

nu intrau decât banii necesari plii salariilor, nu ?i cei necesari pentru plata datoriilor

c?tre stat, precum ?i a altor sume datorate c?tre alte persoane.

Prin urmare, societatea SC ”A.D.L. ”, administrat? de numitul Z. E. apare în

eviden?ele contabile ca fiind debitoare c?tre cele dou? societi cu sume mari de bani,

de subliniat fiind faptul c? de derularea activitii celor dou? societi comerciale se

ocupa în fapt inculpatul S. N. .

A?a fiind, tribunalul, fa de situa?ia de fapt re?inut?, apreciaz? c? la luarea

m?surii arest?rii preventive  fa de inculpat au fost respectate dispozi?iile prev. de art.

148 lit.”f” c.proc.pen., având în vedere faptul c? exist? indicii din care rezult? c?

inculpatul, a s?vâr?it o infrac?iune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai

mare de 4 ani.

Împrejurarea c? fapta s?vâr?it? de inculpat îmbrac? forma autoratului sau a

instig?rii,  sau c? fapta s?vâr?it? de acesta întrune?te elementele constitutive ale

infrac?iunii de în?el?ciune sau de bancrud? frauduloas?, ambele pedepsite de lege cu

închisoarea mai mare de 4 ani, are mai pu?in? relevan în aceast? faz? a procesului

penal, putându-se proceda ulterior, în baza probelor ce vor fi analizate în cauz?, la o

eventual? schimbare a încadr?rii juridice.

Tribunalul re?ine c? propunerea de arestare preventiv? a inculpa?ilor a intervenit

pentru a se evita s?vâr?irea unei fapte similare, probatoriul fiind departe de a fi

epuizat, urmând ca în func?ie de probele administrate s? se aprecieze dac? faptele

s?vâr?ite întrunesc elementele constitutive ale infrac?iuni de în?el?ciune, sau ale

infrac?iunii de bancrud? frauduloas?, prev. de art.143 din Legea nr.85/1996.

Curtea European? a Drepturilor Omului  a ar?tat în cauza Murray contra

Regatului Unit c? nu este necesar ca faptele care au dat na?tere la b?nuielile concrete

ce au justificat arestarea unei persoane s? fie de acela?i nivel ca cele necesare unei

condamn?ri sau chiar pentru fundamentarea unei anumite acuza?ii, absen?a inculp?rii

sau a trimiterii în judecat? nepresupunând în mod necesar ca privarea de libertate

pentru existen?a unor b?nuieli legitime de s?vâr?ire a unei infrac?iuni s? fie

neconform? scopului dispozi?iilor art.5 paragr.1 lit.”c”  care nu presupun obliga?ia de

a se fi adunat toate probele.

Având în vedere  modalitatea de s?vâr?ire a faptelor, cuantumul mare al

prejudiciului, atitudinea necooperant? a inculpatului ?i împrejur?rile în care au fost

s?vâr?ite faptele, precum ?i faptul c? urm?rirea penal? este departe de a fi epuizat?,

urmând a fi identificate o serie de alte persoane participante la s?vâr?irea faptelor,

tribunalul apreciaz? c? l?sarea în libertate a inculpatului prezint? un pericol concret

pentru ordinea public?, precum ?i pentru o bun? administrare a urm?ririi penale.

În consecin, pentru considerentele ar?tate mai sus, nefiind îndeplinite

dispozi?iile art. 139 alin.2 c.proc.pen., urmeaz? a fi respins? cererea.

V?zând ?i dispozi?iile art. 192 alin.2 c.proc.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E :

Respinge  cererea de revocare a m?surii arest?rii preventive luat? fa de

inculpatul S. N., ...  ?i pa?aportul britanic seria ... .

Oblig? pe inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare c?tre stat, iar cheltuielile

având ca obiect plata interpretului  M.A.I. , r?mân în sarcina statului.

Definitiv?. Pronun?at?  în ?edin public? ast?zi, 01.07.2010, la Tribunalul Arge?-

Sec?ia Penal?

Pre?edinte,

Patricia Lorela Soare

Grefier,

Camelia Voicescu

 

 

 

 

5