Sub nr. 4912/180/2010 din 26.03.2010 s-a înregistrat la Judecătoria Bacău propunerea de arestare preventivă a inculpatului ID pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat faptă prev de art .20 Cp rap.la art.208 nalin.1- 209 alin.1 lit.i Cp cu aplicarea art.37 lit.a Cp. şi constând în aceea că :în ziua de 25.03.2010 a pus în executare hotărârea infracţională de a sustrage bunuri din locuinţa părţii vătămate Fodor Ionuţ Iulian, pătrunzând prin efracţie în locuinţa acestuia, unde a luat mai multe bunuri ( patru pachete conţinând pături noi, un DVD şi cantitatea de 7 kg carne), pe care însă nu a reuşit să le însuşească, activitatea infracţională fiind întreruptă de intervenţia martorilor IF, DB şi DP .
Prin rezoluţia nr.2255/P/2010 din data de 26.03.2010 procurorul a confirmat procesul verbal de începere a urmăririi penale .
Prin ordonanţa din data de 25.03.2010 s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat.
La data de 26.03.2010, ora 16.00 s-a dispus măsura reţinerii pentru o durată de 24 ore.
Din analiza materialului probator , existent în cauză instanţa consideră că există motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis infracţiunea pentru care este cercetat.
Astfel, coroborând declaraţiile părţii vătămate, cu declaraţia martorilor şi cu cea a inculpatului prin care acesta recunoaşte săvârşirea faptei descriind în mod amănunţit împrejurările comiterii acesteia
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, detenţia este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează unul dintre următoarele pericole, care trebuie apreciate „in concreto” pentru fiecare caz în parte: pericolul de săvârşire a unor noi infracţiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariţie a inculpatului sau pericolul de a fi tulburată ordinea publică.
În acelaşi sens s-a pronunţat şi Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei care prin Recomandarea nr. R (80) 11 care la pct. 3 prevede că detenţia provizorie nu poate fi ordonată decât dacă persoana în cauză este bănuită că a săvârşit o infracţiune şi sunt motive serioase de a se crede că există unul sau mai multe dintre următoarele pericole: pericolul de fugă, cel de obstrucţionare a cursului justiţiei, ori acela ca acuzatul să nu comită o nouă infracţiune gravă.
Punctul 4 al Recomandării specifică în plus că , dacă existenţa nici unuia dintre pericolele enunţate nu a putut fi stabilită , detenţia provizorie s-ar putea, totuşi, justifica , în mod excepţional , în anumite cazuri în care se comite o infracţiune deosebit de gravă.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată că nu există dovezi privind existenţa vreunuia dintre pericolele apreciate, atât de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cât şi de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, ca fiind justificative pentru luare măsurii arestului preventiv.
Astfel, inculpatul ID nu a premeditat comiterea faptei , infracţiunea pentru care este cercetat nu este o infracţiune „deosebit de gravă” în sensul Recomandării nr.R (80) 11 pct.4 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, nu a încercat obstrucţionarea cursului justiţie , ba dimpotrivă a colaborat cu organele judiciare , nu există indicii cu privire la faptul că acesta va săvârşi o nouă infracţiune , ori că se va sustrage cercetării , sau că ordinea publică va fi afectată .
Propunerea parchetului de arestare preventivă a inculpatului se întemeiază doar pe o stare de fapt, respectiv, existenţa unei condamnări anterioare dovedită prin anexarea cazierului judiciar , fapte pentru care inculpatul a fost condamnat şi executat , mai mult peste 10 luni se împlinea termenul de reabilitare de drept , aspecte ce nu dovedeşte o perseverenţă infracţională .
Nefiind dovedită existenţa vreunui pericol care să ameninţe buna desfăşurare a procesului penal în curs, fapt care apare ca o nesocotire a însăşi scopului măsurilor preventive, acesta vizând tocmai asigurarea bunei desfăşurări a procesului( art. 136 Cprpen).
Neexistând vreo cauză care ar putea periclita desfăşurarea procesului penal , caracterul excepţional al măsurii arestului preventiv , pentru considerentele expuse anterior , instanţa va respinge propunerea de arestare preventivă a inculpatului
Judecătoria Filiasi
Viol - art. 218 alin. 1 C.p. şi Violare de domiciliu - art. 224 alin. 1 şi 2 C.p. - condamnare în regim de detenţie
Curtea de Apel Galați
Arestare preventivă. Faptul că inculpatul datorită stării nefavorabilea vremii şi de sănătate nu a fost prezent la unul dintre termenele de judecată, anunţănd instanţa despre această împiedicare, nu echivalează cu sustragerea de la judecată şi nu înd...
Judecătoria Iași
Propunere de arestare preventiva. Lipsa indiciilor temeinice în ceea ce priveşte infracţiunea de ucidere din culpă
Tribunalul Olt
Arestare preventiva, revocare. Recurs inadmisibil
Tribunalul Teleorman
VERIFICAREA MĂSURII ARESTĂRII PREVENTIVE A INCULPATULUI ÎN CURSUL JUDECĂŢII. TERMENUL REZONABIL AL DURATEI ARESTĂRII PREVENTIVE