Masura Arestarii Preventive

Sentinţă penală 4/ Cam Cons. din 23.06.2009


Dosar nr. 2796/223/2009 Propunere arestare preventivă

Operator de date cu caracter personal 5696

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRĂGĂŞANI, JUDEŢUL VÂLCEA

Î N C H E I E R E A nr. 4

Camera de consiliu din 23 iunie 2009

PREŞEDINTE: L.S. – vicepreşedinte Judecătorie

GREFIER  : D.S.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani, reprezentat prin procuror C-E B

Pe rol fiind  soluţionarea propunerii luării măsurii arestării preventive a inculpatului L.I.

S-a procedat la înregistrarea audio a cauzei potrivit art. 304 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu se prezintă inculpatul L.I., asistat de avocat E.R. în baza  împuternicirii avocaţiale nr. emisă de Baroul Vâlcea.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care :

S-au adus la cunoştinţa inculpatului prevederile art. 70 alin. 2 C.proc.pen, atrăgându-i-se atenţia că are dreptul de a nu da nici o declaraţie şi că tot ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lui, după care, văzând consimţământul exprimat de acesta, s-a audiat inculpatul conform dispoziţiilor procedurale, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgăşani declară că nu mai are cereri de formulat.

Avocat  E.R. pentru inculpat depune la dosar în copie următoarele înscrisuri: adeverinţă medicală, referat medical, două reţete, decizie asupra capacităţii de muncă, şi  declară că nu are cereri de formulat.

Instanţa constatând că cererea este în stare de judecată, acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită admiterea cererii de arestare astfel cum a fost formulată şi dispunerea arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 zile, având în vedere că sunt întrunite condiţiile  prev. de art. 136, 146  şi 148 al.1 lit.  f cod proc. pen., în sensul că: inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care  legea prevede pedeapsa  închisorii mai mare de 4 ani, şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Faptul că  lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un  pericol  concret pentru ordinea publică o demonstrează şi faptul că în acest dosar inculpatul mai este cercetat pentru infracţiunile prev. şi ped.de art. 180 alin. 2 cod pen.- parte vătămată S.N, art. 193, 205, 206 cod pen.- parte vătămată L.C. şi C.I, fapte săvârşite în perioada 11.06.2008- 08.08.2008.

De asemenea, din profilul moral al inculpatului rezultă că în anul 2002 a mai fost condamnat de Judecătoria Drăgăşani tot pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 180 alin. 2 şi 205 cod pen., iar prin sentinţa penală nr. 271/15.10.2007 a Judecătoriei Drăgăşani, rămasă definitivă, acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, tot pentru săvârşirea infr. prev. de art. 180 alin. 2, 192 alin. 2, 193 cod pen.- părţi vătămate  S.E., D.S., B.A., astfel că inculpatul se află în situaţia de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a cod pen. În sprijinul solicitării sale invocă practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauza Durmont ş.a. împotriva Franţei.

Avocat E.R. pentru inculpat, având cuvântul arată că potrivit legislaţiei penale, practicii CEDO şi  reglementările noului cod penal, nu se impune luarea măsurii arestării preventive a inculpatului aşa cum s-a solicitat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani. S-a mai arătat în cuprinsul  referatului de arestare preventivă că, inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care  legea prevede pedeapsa  detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, deşi, din probe nu rezultă cu certitudine săvârşirea infracţiunii de tâlhărire .

Din declaraţia martorei V.P. rezultă că, în jurul orelor 2200 inculpatul, partea vătămată şi S.R. au fost ultimii clienţi şi toţi erau în stare de ebrietate când au părăsit la solicitarea acesteia barul. Tot în declaraţia martorei se mai  reţine şi faptul că aceasta nu a auzit-o pe partea vătămată ţipând sau strigând  după ajutor deşi se afla în spatele inculpatului deoarece se îndrepta şi ea spre locuinţa sa. Prezumţia de nevinovăţie a inculpatului, nu a fost răsturnată de probele administrate în cauză.

Având în vedere că cercetarea penală  este finalizată, inculpatul nu a influenţat martorii, nu s-a sustras de la cercetare, de la judecată,  nu s-a sustras de la executarea pedepsei, a respectat condiţiile instanţei şi nu există nici o probă la dosar, din care să rezulte că acesta a săvârşit o altă infracţiune din vara anului 2008 până în prezent, motiv pentru care solicită respingerea cererii  de arestare preventivă a inculpatului, nefiind întrunite cerinţele prevăzute de art. 136 alin. 1 lit. d cod proc. pen.. Solicită ca în cauză să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 136 alin. 8 cod proc. pen..,potrivit cărora la alegerea măsurii preventive să se ţină cont de următoarele criterii: să se aibă în vedere că soţia inculpatului a decedat, copiii sunt plecaţi în străinătate, că are o mamă în vârstă de 76 ani, care este bolnavă şi se află în întreţinerea inculpatului. Faţă de cele precizate mai sus, solicită ca măsura preventivă ce va fi luată de către instanţă, să fie aceea prin care  să fie obligat inculpatul de a nu părăsi localitatea aşa cum prevede art. 136 alin. 1 lit.b cod proc. pen..

Inculpatul L.I., având ultimul cuvânt,declară că lasă la aprecierea instanţei cererea de arestare preventivă solicitată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

La data de 22.06.2009, pe rolul acestei judecătorii a fost înregistrat sub nr.  2796/223/2009, referatul nr.1002/P/2008 prin care Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani, a formulat propunere de arestare preventivă a inculpatului  L.I..

În fapt s-a reţinut că în noaptea de  14/15.07.2008 în jurul orelor 23 00 , partea vătămată C.N. a plecat spre domiciliul său  de la barul lui S.M. unde vânzătoare era V.P., însă după el s-a luat inculpatul L.I. urmat de martorul S.R. şi profitând de faptul că pe uliţa pe care mergea partea vătămată spre casa sa era întuneric, nu se afla nici o persoană iar partea vătămată se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul l-a prins pe C.M., l-a îmbrâncit, l-a forţat să-i dea sacoşa pe care acesta o avea în mâna stângă, dar întrucât partea vătămată nu a fost de acord, i-a tras de cămaşă rupându-i-o şi l-a muşcat de mâna stângă în care era sacoşa, deposedându-l astfel de aceasta şi a plecat spre casă. Partea vătămată a rămas jos şi deşi acesta a strigat şi ţipat după ajutor, nu l-a auzit nimeni. Martorul S.R., aflat la o distanţă de circa 20 m a văzut efectiv când inculpatul i-a luat cu forţa sacoşa părţii vătămate, a aruncat-o în căruţă şi a plecat spre casă, acesta neintervenind în nici un mod în conflictul dintre cei doi. În sacoşa respectivă partea vătămată  avea diferite bunuri în valoare de 45 lei.

În urma agresiunii, partea vătămată a prezentat leziuni care necesitau pentru îngrijire 7-8 zile îngrijiri medicale, leziuni care s-au putut produce prin mijloace proprii de agresiune umană - posibil muşcare -  aşa cum rezultă din  raportul de constatare medico – legală nr. 430/E/2009/07.05.2009.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 136,146 şi 148 al.1 lit. f cod proc. pen..

S- a ataşat dosarul de urmărire penală nr. 1002/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgăşani.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea soluţionării propunerii de arestare preventivă a inculpatului, instanţa reţine următoarele:

La data de 22 iunie 2009 faţă de învinuitul L.I., a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii  de  tâlhărie, prev. şi ped. de art. 211 alin. 1 şi 2 lit. b cod pen. , cu aplic. art. 37 lit. a cod pen..

S-a reţinut în sarcina inculpatului că în noaptea de  14/15.07.2008 în jurul orelor 23 00 , partea vătămată C.N. a plecat spre domiciliul său  de la barul lui S.M. unde vânzătoare era V.P., însă după el s-a luat inculpatul L.I. urmat de martorul S.R. şi profitând de faptul că pe uliţa pe care mergea partea vătămată spre casa sa era întuneric, nu se afla nici o persoană iar partea vătămată se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul l-a prins pe C.N., l-a îmbrâncit, l-a forţat să-i dea sacoşa pe care acesta o avea în mâna stângă, dar întrucât partea vătămată nu a fost de acord, i-a tras de cămaşă rupându-i-o şi l-a muşcat de mâna stângă în care era sacoşa, deposedându-l astfel de aceasta şi a plecat spre casă. Partea vătămată a rămas jos şi deşi acesta a strigat şi ţipat după ajutor, nu l-a auzit nimeni. Martorul S.R., aflat la o distanţă de circa 20 m a văzut efectiv când inculpatul i-a luat cu forţa sacoşa părţii vătămate, a aruncat-o în căruţă şi a plecat spre casă, acesta neintervenind în nici un mod în conflictul dintre cei doi. În sacoşa respectivă partea vătămată  avea diferite bunuri în valoare de 45 lei.

În acelaşi dosar, învinuitul mai este cercetat pentru infracţiunile prev. şi ped.de art. 180 alin. 2 cod pen.- parte vătămată S.N., art. 193, 205, 206 cod pen.- parte vătămată L.C. şi C.I., fapte săvârşite în perioada 11.06.2008- 08.08.2008.

Conform art. 149 1 alin. 1 şi 10 cod proc. pen., pentru a se putea dispune măsura arestării preventive a inculpatului trebuie să fie întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 cod proc.pen. şi să existe vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 c.p.p.

Din analiza şi lucrările dosarului se constată că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 146 c.p.p. referitoare la luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat,conform cărora, pentru a se putea dispune arestare preventivă a inculpatului trebuie să fie întrunite condiţiile prev. de art. 143 c.p.p. şi să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 c.p.p.

În ceea ce priveşte existenţa în speţă a probelor sau indicilor temeinice că, inculpatul a săvârşit infracţiunea, se reţine că potrivit art. 143 alin. final c.p.p., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală a comis fapta ce i se impută.

În cauză, există suficiente indicii temeinice în accepţiunea dată de lege acestei noţiuni că, inculpatul L.I., a comis faptele ce formează obiectul învinuirii, declaraţia martorului S.R. coroborându-se cu plângerile şi declaraţiile părţilor vătămate, cu menţiunile din procesele – verbale de cercetare la faţa locului, raportul de constatare medico - legală nr. 430/E/2009/07.05.2009.

Această împrejurare, însă nu este suficientă, prin ea însăşi, pentru a justifica arestarea preventivă a inculpatului, întrucât în speţă nu sunt întrunite condiţiile prev. de art. 148 c.p.p..

Deşi în propunerea de arestare preventivă se face vorbire de cazul prevăzut de 148 alin. 1 lit. f c.p.p., respectiv pedeapsa închisorii prevăzute de lege este mai mare de 4 ani, iar în speţă există date certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, totuşi din analiza actelor şi lucrărilor dosarului se constată existenţa doar a uneia dintre condiţiile prevăzute de textul legal menţionat, şi anume doar a aceleia privitoare la cuantumul pedepsei prevăzute de lege.

Nu se poate susţine însă că ar fi întrunită şi cea de a doua condiţie cumulativ prevăzută la lit. f , de vreme ce în speţă nu există probe certe că prin lăsarea în libertate a inculpatului L.I. s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publică.

Astfel, se constată că în intervalul celor 11 luni de la săvârşirea faptei, inculpatul nu a mai săvârşit fapte penale, ba mai mult aflat în executarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere acesta a executat cu conştiinciozitate planul de supraveghere stabilit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vâlcea, neexistând motive de revocare a măsurii.

Toate aceste elemente conduc la concluzia că în speţă nu se justifică luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat.

Pentru considerentele expuse anterior, apreciind că în cauză arestarea preventivă a inculpatului L.I., care constituie o excepţie în raport de starea de libertate, nu se impune pentru mai buna desfăşurarea a procesului penal, lăsarea în libertate a acestuia, nefiind de natură să creeze un pericol concret pentru ordinea publică, va respinge ca neîntemeiată propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgăşani de arestare preventivă a inculpatului.

PENTRU ACESTE MOTRIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Respinge ca neîntemeiată propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgăşani de arestare preventivă a inculpatului  L.I.

Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 23 iunie 2009, ora 1200 la sediul Judecătoriei Drăgăşani, judeţul Vâlcea.

PREŞEDINTE, GREFIER,

 L.S. D.S.