Executarea contractui de comodat . Calitate procesuala activa. Calitate procesuala pasiva.

Prin sentinta civila nr. 12750 din 5 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a respins actiunea formulata, pe calea ordoantei presedintiale, de catre reclamanta CMI VEG in contradictoriu cu parata Primaria com. Probota prin Primar, ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fara capacitate procesuala de folosinta.

Pentru a decide astfel, instanta  s-a pronuntat prioritar asupra exceptiilor invocate in speta - lipsa calitatii procesuale active a reclamantei si lipsa calitatii procesuale pasive a paratei, respingand-o pe prima si admitand-o pe ultima.

In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, instanta a retinut ca presupune calitatea procesuala activa existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat, in raportul juridic de drept substantial. In prezenta cauza contractul nr. 6448/29.11.2007 a fost incheiat intre reclamanta din prezenta cauza si parata Primaria Comunei Probota prin primar, reclamanta solicitand prin cererea formulata sa se dispuna obligarea paratei la respectarea contractului de comodat incheiat. Intrucat reclamanta are calitate de parte in contractul de comodat, iar prin cererea formulata aceasta urmareste obligarea paratei la respectarea clauzelor contractului, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei invocata de catre parata prin intampinare.

In ceea ce priveste exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei, invocata din oficiu, instanta a retinut ca, potrivit art.41 C.pr.civ, orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.

Capacitatea procesuala de folosinta este acea parte a capacitatii juridice civile care consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual. Asadar capacitatea este un atribut ce apartine in exclusivitate subiectelor de drept, persoane fizice sau juridice.

Potrivit art.42 C.pr.civ, lipsa capacitatii poate fi invocata in orice stare a pricinii.

Potrivit dispozitiilor art. 28 si art.29 din Decretul nr. 31/1954, persoana juridica ia fiinta, dupa caz: prin actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei de stat, prin actul de infiintare al celor care o constituie, cu prealabila autorizare  sau  printr-un alt mod reglementat de lege; institutiile de stat, ca persoane juridice, pot fi infiintate, prin lege, decret .

Pentru a tinde la dovedirea capacitatii juridice a primariei singura dovada admisibila era, fata de dispozitiile art. 28 din Decretul 31/1954 indicarea actului de infiintarea a acesteia prin care sa i se fi acordat personalitate juridica. Or, o astfel de dovada nu s-a realizat, in cauza.

Conform art. 77 din Legea 215/2001 „Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale." In sensul dispozitiilor legale, primaria reprezinta doar o structura functionala, un aparat tehnic-administrativ aflat in subordonarea primarului, ca organ administrativ executiv, aparat creat pentru transpunerea in practica a atributiilor executive in cadrul unitatii administrativ teritoriale. Legea 215/2001 nu enumera primariile intre autoritatile administrative si nici o dispozitiei legala nu confera primariei personalitate juridica, nerecunoscand-o ca persoana juridica distincta. In sensul Legii 215/2001 autoritate administrativa distincta este doar primarul si nu primaria, fata de care s-a formulat prezenta actiune.

Intrucat niciun text de lege nu confera primariei personalitate juridica, aceasta neintrunind conditiile legale pentru a dobandi acest statut (neavand patrimoniu propriu), fiind definita de lege exclusiv ca o structura functionala, lipsindu-i capacitatea de folosinta si implicit de exercitiu, instanta apreciaza exceptia ridicata din oficiu ca intemeiata.

Din interpretarea per a contrario a art. 41 alin.1 C.proc.civ, reiese ca orice persoana care nu are folosinta drepturilor civile, nu poate sa fie parte in judecata, astfel, in temeiul acestei dispozitii legale, instanta urmeaza sa admita exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei Primaria comunei Probota si, in consecinta, a respins actiunea ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fara capacitate procesuala de folosinta.

Domenii speta

Spete similare