Fond funciar

Dosar nr.713/244/2009  - fond funciar -

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA HUŞI – JUDETUL VASLUI

Sentinţa civilă Nr. 707

Şedinţa publică de la  5 octombrie 2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE xx

Grefier yy

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta XX în contradictoriu cu pârâţii YY şi COMISIA LOCALĂ HUŞI DE FOND FUNCIAR HUŞI şi COMISIA JUDEŢEANĂ VASLUI DE FOND FUNCIAR, având ca obiect fond funciar-nulitate absolută parţială contract vânzare-cumpărare (rejudecare).

La apelul nominal făcut în ziua pronunţării lipsesc părţile.

Procedura este  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei faptul că, dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de  septembrie 2011, dezbaterile fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi. La cererea formulată de reclamantă şi apărătorul pârâţilor şi în temeiul dispoziţiilor art. 146 Cod pr. civilă pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar note de concluzii scrise, instanţa a amânat pronunţarea la  septembrie  2011 şi apoi  pentru azi, Octombrie 2011.

După studiu şi deliberare instanţa dă sentinţa de faţă.

I N S T A N Ţ A

Asupra acţiunii civile de faţă;

Prin decizia civilă nr.R/.2009 pronunţată de Tribunalul Vaslui a fost casată sentinţa civilă nr…. pronunţată la data de …. de Judecătoria Huşi, cauza civilă privind pe reclamanta XX şi pe pârâţii YY, fiind trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …/244/2009 la data de ……..

În rejudecare, având în vedere comandamentele instanţei de control judiciar, instanţa de fond a solicitat reclamantei să-şi precizeze acţiunea.

Reclamanta XX i-a chemat în judecată pe pârâţii YY şi COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR HUŞI, COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR VASLUI şi a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună :

1). - constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr… eliberat la … de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Vaslui, pe numele defunctei //- moştenitoare //, cu privire la suprafaţa de 500 mp.teren situat în mun. Huşi;

2). - constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de vânzare-cumpărare nr. …, încheiat între // în calitate de vânzătoare şi pârâţii YY în calitate de cumpărători, cu privire la suprafaţa de 500 mp. teren situat în mun. Huşi;

3). - constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de vânzare-cumpărare nr. … încheiat între pârâţii YY în calitate de vânzători şi YY, în calitate de cumpărătoare, cu privire la suprafaţa de aproximativ 500 mp. situat în mun. Huşi;

4). -  obligarea pârâţilor să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 500 mp. situată în mun. Huşi;

Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii precizate, reclamanta a arătat că este proprietara imobilului teren în suprafaţă de 4.000 mp. situat în Huşi, tarlaua …, parcela 1/1, conform certificatului de legatar nr…. eliberat în dosarul succesoral … de către BNP Măndoiu Rodica din Bucureşti.

Autoarea reclamantei este // care a dobândit acest teren în baza titlului de proprietate  nr. ….. din …., emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vaslui şi care a fost transcris la Judecătoria Huşi.

Profitând de faptul că reclamanta locuieşte în Bucureşti, pârâţii au mutat linia de hotar şi au ocupat nelegal aproximativ 500 mp. din terenul proprietatea reclamantei. A mai arătat reclamanta că, până în anul 2005 nu a avut cunoştinţă de faptul că // îi ocupă suprafaţa de 500 mp. şi nici că acest teren a fost vândut succesiv pârâţilor YY şi apoi soţilor //. Din investigaţiile pe care le-a făcut, a aflat că // era îndreptăţită să primească doar suprafaţa de 2.500 mp. teren situat în Huşi, şi nu 4500 mp. cum a fost înscris în titlul de proprietate …..

Ulterior // vinde prin mandatar întreaga suprafaţă de 4.500 mp. soţilor YY, iar aceştia vând şi ei o suprafaţă de 1.274,57 mp. pârâtei YY.

Reclamanta solicită ca instanţa, procedând la compararea titlurilor, să constate că titlul reclamantei este preferabil fiind mai vechi şi îndeplinind toate condiţiile unui titlu autentic.

În drept, reclamanta a invocat art.480 cod civ., art.1 din Protocolul nr.1 al CEDO precum şi orice alte dispoziţii legale în materie.

Pârâta YY, deşi legal citată, nu s-a prezentat în instanţă şi nici nu a formulat apărări scrise.

În rejudecare pârâţii YY, nu au mai formulat întâmpinare, însă prin întâmpinarea depusă în dosarul nr. …(f.40-42) au solicitat respingerea acţiunii. Astfel, ei au arătat că în anul 1999 au cumpărat de la // prin act autentic de vânzare cumpărare suprafaţa de 4500 mp. teren cu vie combinat cu arabil, situat în Huşi. Au mai arătat că nu este adevărat că au mutat linia de hotar, cele două proprietăţi fiind delimitate printr-un gard vechi de zeci de ani. La reconstituirea dreptului de proprietate pe numele // a fost avut în vedere actul dotal din ….transcris la Tribunalul Ilfov.

În drept, pârâţii YY au invocat art.115-118 cod pr.civ. şi art.1898 cod civ.

De asemenea, pârâta YY, prin întâmpinarea depusă în dosarul nr. … (f.37-39) a solicitat respingerea acţiunii. A arătat că a dobândit de la socrii ei, YY, în baza unui act autentic de vânzare-cumpărare suprafaţa de 1.274,57 mp. teren în intravilanul mun. Huşi. A cumpărat acest teren cu intenţia de a ridica cu soţul ei o casă de locuit. În prezent casa este deja finalizată şi este formată din parter şi mansardă. Nu recunoaşte că ocupă vreo suprafaţă din terenul reclamantei, cele două proprietăţi fiind delimitate printr-un gard vechi de zeci de ani.

În rejudecare părţile au arătat că înţeleg să îşi însuşească probele care au fost administrate în dosarul iniţial. În completarea probelor administrate anterior rejudecării în dosarul de fond …, reclamanta a solicitat proba cu proba cu acte, 2 martori (XX şi YY, la audierea acestuia din urmă renunţând la termenul din…., aşa cum rezultă din cuprinsul încheierii de şedinţă), interogatoriul civil al pârâtei YY şi a celor două comisii, o expertiză topocadastrală.

Pârâţii YY însă au solicitat proba cu acte, 2 martori, interogatoriul civil al reclamantei şi a celor două comisii, o expertiză topocadastrală,

Raportul întocmit şi suplimentul au fost depuse la filele 365-384 şi 462-465 de către expertul Bîcă Mihail-Iulian.

Din analiza întregului material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea stare de fapt şi de drept:

•La data de 28.06.1996, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vaslui a emis T.P. nr. …., prin care a reconstituit numitei // din Bucureşti, suprafaţa de 4.000 mp. vie în intravilanul mun. Huşi. Se prevede în acest titlu de proprietate că această suprafaţă de teren se învecinează pe latura de est şi sud cu str. Drum C.Florescu, la nord cu moştenitorii lui Ungureanu Ion iar la vest cu moştenitorii lui Mihail Aurora. Acest teren a fost moştenit de către reclamantă, în calitate de legatară universală a defunctei //, decedată la 27.02.1999.

•La data de …, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vaslui a emis T.P. nr. …., prin care a constituit numitei // din Bucureşti, suprafaţa de 4.500 mp. teren cu vie situat în intravilanul mun. Huşi.

La data de 6 aprilie 1999, pârâta YY, prin mandatar //, vinde pârâşilor YY (care sunt soţi) întreaga suprafaţă de 4.500 mp. înscrisă în T.P. …din….

La data de …., pârâţii …. vând nurorii lor – pârâta YY pentru a fi bun comun cu soţul acesteia, suprafaţa de 1.274,57 mp. teren din suprafaţa de 4500 mp. dobândiţi de vânzători de la //.

Din înscrisurile existente la dosar rezultă că // a decedat la data de ….

1). În conformitate cu art.III din Legea nr.169/1997, sunt lovite de nulitate acele titluri de proprietate prin care s-au reconstituit/constituit drepturi unor persoane ce nu sunt îndreptăţite.

Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, instanţa fiind datoare a verifica dacă prin emiterea titlului de proprietate au fost respectate dispoziţiile speciale de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate.

Prin urmare, condiţiile de valabilitate ale unui titlu de proprietate eliberat în baza Legii nr. 18/1991 sunt cele prevăzute de legea în vigoare la data emiterii. Modificarea ulterioară a acestora nu face ca valabilitatea actului să fie apreciată faţă de normele în vigoare la data verificării. Nulitatea reprezintă sancţiunea pentru încălcarea normelor legale edictate pentru încheierea valabilă a unui act, în vigoare la data emiterii acestuia.

Analizând T.P. nr…,  prin care s-a reconstituit numitei //-autoarea reclamantei, suprafaţa de 4.000 mp. vie în intravilanul mun. Huşi,  instanţa reţine că acesta a fost emis cu respectarea normelor  legale în vigoare la momentul respectiv.

// era îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa din intravilan. Astfel, în mod corect a fost pusă în posesie în urma măsurătorilor efectuate de comisia locală de fond funciar Huşi, aşa cum rezultă din procesul-verbal încheiat la data de …. (fila 164 din dosarul nr….). Potrivit procesului-verbal de punere în posesie, vecinătăţile terenului autoarei reclamantei au fost stabiliţi ca fiind Savin Isidor, Ungureanu Ioan, Aleea Dobrina şi Drum C. Florescu.

În ceea ce priveşte T.P. nr. …, prin care s-a constituit numitei // din Bucureşti, suprafaţa de 4.500 mp. teren cu vie situat în intravilanul mun. Huşi, instanţa reţine că acesta a fost eliberat cu încălcarea legii de către cele două comisii de Fond Funciar. Din documentaţia care a stat la baza emiterii acestui titlul rezultă că // a formulat la data de 15.03.1991 cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren cu vie în suprafaţă de 4.500 mp. şi o cramă situată pe …. Aceasta a susţinut că acest teren a fost primit cu titlul de dotă de la părinţii săi // cu ocazia căsătoriei sale în anul 1932.

La momentul punerii în posesie şi eliberării titlului de proprietate contestat s-au făcut erori de către cele două comisii care au condus la emiterea titlului cu încălcarea vădită a legilor.

Cu toate că reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate emis pe numele // pentru încălcarea interdicţiei temporare de vânzare prevăzută de art.23 din legea 18/1991, instanţa va analiza mai întâi valabilitatea acestuia pe baza legii dar şi din perspectiva erorilor comise la eliberarea lui şi care au fost perpetuate.

Din înscrisurile existente rezultă că // a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 4500 mp. teren cu vie pe care se află o cramă. Potrivit actului dotal din 1932 rezultă că acest teren se afla în zona ocolului Saca, aşa cum era situat şi terenul autorilor lui //. Practic cele două terenuri erau învecinate acest lucru reieşind din :

- înscrisul depus la fila 165 din dosarul …, reprezentând copie de pe actul de vânzare transcris în anul 1935 în registrul de transcripţiuni nr.1 al Tribunalului Fălciu; //dobândeşte un teren cu vie de la // şi // în suprafaţă de 5000 mp. situat în Huşi, între vecinii...

Reclamanta a susţinut că // este autoarea lui //. La rândul ei // este fiica lui//.

- din actul dotal încheiat în anul 1932 (fila 132 din dosarul nr…) şi tabelul descriptiv de expertiză (fila 135 din dos….) rezultă că terenul primit de //de la părinţii săi este situat în raza oraşului la 100 metri de linia ferată şi circa 500 de metri de gară, şi se învecinează la vest cu ….

În aceste condiţii, rezultă că // era îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate însă numai pentru terenul pentru care putea făcea dovada fără echivoc a dreptului de proprietate şi totodată a continuităţii acestuia. Singur actul dotal fără a fi cercetate registrele agricole nu fac dovada deplină în sensul prevăzut de lege.

Actul dotal trebuia coroborat de comisia locală de fond funciar cu procesul-verbal din …. de predare a suprafeţei de 0,25 ha teren cu vie în punctul S.

Potrivit art. 6 pct. 1 indice 2 din L1/2000, consemnările efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producţie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor neînsoţite  de titluri de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate. Astfel că, în mod corect era ca lui // să i se reconstituie dreptul de proprietate doar pentru această suprafaţă. În anexa 19  la punctul 32 s-a stabilit pentru // suprafaţa de 0,25 ha teren (fila 140 din dos…).

Martorii audiaţi rezultă că terenul în suprafaţă de 2500 mp. a fost dat ca lot în folosinţă lui //, pentru ca mai apoi să fie preluat de YY în anul 1997.

Prin urmare, comisia locală de fond funciar nu a efectuat măsurători la momentul punerii în posesie pentru numita //, neexistând un proces-verbal aşa cum s-a efectuat pentru autoarea reclamantei. Această lipsă de interes din partea comisiei locale a dus în realitate la emiterea unui titlul pentru o suprafaţă mult mai mare decât în realitate.

O măsurătoare corectă a fost efectuată de pârâţii YY în anul 2007, când aceştia au dezmembrat corpul lor de proprietate în trei numere cadastrale -2655, 2654 şi 2656, pentru ca lotul corespunzător NC.2656 în suprafaţă de 1274,57 mp. să fie înstrăinat pârâtei YY, nora lor. Cu această ocazie pârâţii au constatat că de fapt au o suprafaţă de 3.822 mp. faţă de 4.500 mp. cât au cumpărat cu acte.

De altfel, pârâtul YY, la interogatoriu, la întrebarea nr.34 şi 35 a arătat că a participat la punerea în posesie a numitei // (având în vedere că aceasta era învârstă de peste 85 de ani şi locuia la Bucureşti) însă nu a sesizat comisia de faptul că terenul nu corespundea cu cel din titlul deoarece au intervenit copii. Conform raportului de expertiză efectuat în cauză rezultă că pârâţii YY actual au 3.822 mp. din care au înstrăinat pârâtei YY suprafaţa de 1274,57 mp.

Având în vedere aceste aspecte şi văzând şi prevederile art.III lit.a din legea nr.169/1997, instanţa constată că titlul de proprietate al lui // a fost eliberat cu încălcarea prevederilor legale, urmând a fi admisă acţiunea în constatarea nulităţii absolute parţiale a TP. nr…. emis la data de Pe numele defunctei // de Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în ceea ce priveşte suprafaţa de 457 mp., conform dispozitivului sentinţei.

2). De regulă, nulitatea absolută a titlurilor de proprietate este invocată în cazul unei acţiuni în revendicare.

- Dacă una dintre părţi a invocat nulitatea absolută a titlului de proprietate a celeilalte părţi, atunci instanţa trebuie să se pronunţe cu prioritate asupra nulităţii absolute a titlului de proprietate invocat.

În cazul în care se admite nulitatea nu mai este necesar ca instanţa să procedeze la compararea titlurilor părţilor, întrucât compararea presupune existenţa unor titluri de proprietate necontestate.

Instanţa învestită cu soluţionarea unei cereri în revendicare se poate pronunţa şi asupra cererii prin care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate al uneia dintre părţi, întrucât cererea de constatare a nulităţii absolute nu reprezintă o chestiune prejudicială.

Cât priveşte acţiunea reclamantei având ca obiect revendicare, instanţa reţine următoarele:

În drept, acţiunea în revendicare este acţiunea reală prin care proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie un anumit bun.

Practica a stabilit în cazul acţiunii în revendicare în care părţile au titluri provenind de la autori diferiţi, instanţa va compara între ele drepturile autorilor de la care provin cele două titluri, având câştig de cauză cel care a dobândit de la autorul al cărui drept este preferabil. Este aplicaţia principiului „nemo plus juris ad alium transferre potest, quam ipse habet”.

În cauză, reclamanta posedă un titlu mai vechi din anul 1996, pârâţii având titlu din anul 1999 în cazul pârâţilor YY, iar în cazul pârâtei YY în anul 2007.

Suprafaţa reclamantei s-a diminuat ca urmare a acţiunilor pârâtului YY dar şi a celuilalt vecin //,

De altfel, pentru suprafaţa revendicată de reclamantă de la //, s-a pronunţat sentinţa civilă nr…. de Judecătoria Huşi, pentru suprafaţa de 757,30 mp.

Reclamanta a arătat că terenul pârâţilor a avut o formă dreptunghiulară, aşa cum rezultă din actele depuse la dosar (fila 193, 196 din dosarul …, iar actualmente are o formă neregulată.

Din răspunsurile la interogatoriu al pârâtului YY, coroborat cu înscrisurile dosarului şi raportul de expertiză rezultă că acesta a avut cunoştinţă despre faptul că deţinea o suprafaţă de teren mai mică decât cea înscrisă în titlul de proprietate al lui // ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare către aceşti.

Mergând mai departe şi analizând declaraţiile martorilor (fila 134 din dos. ) şi fila 276 din ac. dosar) rezultă cu claritate că pârâţii cunoşteau că deţin o suprafaţă de teren mult mai mică, iar cu ocazia dezmembrării, profitând de faptul că reclamanta locuieşte la Bucureşti şi că terenurile erau despărţite de un gard viu şi pomi, au tăiat câţiva pomi, după care au efectuat documentaţia cadastrală.

 Ulterior, au declarat pentru a putea fi intabulat terenul la cartea funciară, că sunt de acord cu suprafaţa de 3.822mp.

În speţă, reclamanta a făcut dovada că pârâţii i-au ocupat suprafaţa de teren 457 mp.

Expertul a delimitat în varianta nr.1 din anexa nr.1 la raportul de expertiză, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, suprafaţa de teren ce aparţine reclamantei conform titlului lui XX, astfel: în punctele de contur 4-18-19-20-211-22-23-24-9-11-25-4, suprafaţa este de 3960 mp.

A mai arătat expertul că această variantă are la bază aerofotograma intravilanului mun. Huşi, ediţia 1993 ce prezintă limitele imobilelor în perioada punerii în posesie.

Cum autoarea reclamantei a fost pusă în posesie în anul 1992, instanţa reţine că titlul acesteia este mai bine caracterizat, faţă de cel al pârâţilor, pentru care nu s-a putu stabili nici de expert şi nici cu vreun înscris, anul punerii în posesie.

Aşa fiind, instanţa va obliga pârâţii YY să lase reclamantei în deplină proprietate şi paşnică posesie terenul în suprafaţă de 76 mp., situat în Huşi, str…, delimitat în anexa 1 a raportului de expertiză topometrică întocmit de expert Bîcă Iulian-Mihail şi expert asistent Uliţă Ioan, ce face partea integrantă din dispozitivul sentinţei, de punctele de contur 5-6-7-8-9-25-5.

Va obliga pârâta YY să lase reclamantei în deplină proprietate şi paşnică posesie terenul în suprafaţă de 381 mp.  situat în Huşi, str. …, delimitat în anexa 1 a raportului de expertiză topometrică întocmit de expert Bîcă Iulian-Mihail şi expert asistent Uliţă Ioan, ce face partea integrantă din dispozitivul sentinţei, de punctele de contur 25-8-9-10-11-25.

3). Reclamanta a mai solicitat şi

- constatarea nulităţii parţiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …, încheiat între // şi pârâţii YY, pentru suprafaţa de 457 mp., situată în Huşi, str… ;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…. , încheiat între pârâţii YY şi pârâta YY pentru suprafaţa de 76 mp., situată în Huşi, str…..

Reclamanta şi-a fundamentat juridic acţiunea pe disp. art.948, ale art. 962 şi urm.C.civ.

Prin prisma disp. art. III al.2 din Legea nr.169/1997 cum a fost precizat prin Legea nr.247/2005, se reţine că înstrăinarea succesivă poate privi şi primul act translativ de proprietate, situaţie în care actul primului subdobânditor ar fi nul doar în situaţia dovedirii unei rele credinţe a cumpărătorilor subsecvenţi.

Chiar sediul materiei disp. art.966 C.Civ. impun, pentru sancţionarea cu nulitatea absolută parţială, verificarea îndeplinirii principiului „fraus omnia corrumpit”, dovada relei-credinţe.

În raport cu probele administrate în cauză, reaua-credinţă a celor care au vândut terenul, pe baza titlului constatat nul sau a subdobânditorilor – proprietarii actuali,  s-a făcut de către reclamantă (aşa cum au fost analizate de instanţă).

Conceptual, buna-credinţă este convingerea posesorului că are asupra lucrului posedat un drept de proprietate dobândit în baza unui titlu translativ de proprietate de a cărui nevalabilitate nu are cunoştinţă, dintr-o eroare de fapt ori de drept.

Din probe a rezultat că pârâţii au cunoscut faptul că suprafaţa de teren nu corespundea cu cea înscrisă în titlul lui //, încă din momentul în care au exercitat acte de posesie asupra terenului prin anul 1996-1997. Acest lucru a fost afirmat de pârât către martorii care ulterior au fost audiaţi şi au confirmat.

Martora //, a arătat că la atenţionat pe pârât să nu scoată copacii de pe linia de hotar, însă acesta i-a spus că nu este treaba ei.

Este greu de crezut că la rândul ei pârâta YY nu a avut cunoştinţă de faptul că pârâţii care-i erau socrii au sesizat că situaţia din teren nu era reflectată şi în actul de vânzare-cumpărare, cu atât mai mult cu cât 08.03.2007, în momentul în care doreau să încheie contractul de vânzare cumpărare pentru suprafaţa dezmembrată, cei doi au dat o declaraţie notarială pentru ca terenul să poată fi intabulat. Din documentaţia cadastrală nr.2656 (filele75-78 din dos… ) , reiese că expertul cadastrist a reţinut la punctul 8 din memoriul tehnic că suprafaţa terenului rezultată din măsurători şi determinată analitic pe conturul indicat pe planul de amplasament este de 1274,57 mp. faţă de 4.500 conform contractului de vânzare-cumpărare nr.762. Documentaţia cadastrală a fost întocmită cu mult înaintea încheierii actelor de vânzare-cumpărare, mai precis la data de 20.08.2006, în condiţiile în care apăruseră discuţiile cu martora //, asupra hotarului dintre cele două proprietăţi.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept, instanţa urmează să admită acţiunea reclamantei sub toate capetele de cerere, conform dispozitivului sentinţei.

În temeiul art.274 cod pr. civilă va obliga pârâţii YY ŞI Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, să achite reclamantei câte 482 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU  ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite acţiunea civilă formulată de reclamanta XX în contradictoriu cu pârâţii YY, COMISIA LOCALĂ HUŞI pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi COMISIA JUDEŢEANĂ VASLUI pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Constată nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr…. emis la data de … pe numele defunctei // de Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în ceea ce priveşte suprafaţa de 457 mp.

Constată nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…, încheiat între // şi pârâţii YY, pentru suprafaţa de 457 mp., situată în Huşi, str...

Pe cale de consecinţă constată nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…, încheiat între pârâţii YY şi pârâta YY pentru suprafaţa de 76 mp., situată în Huşi, str...

Obligă pârâţii YY să lase reclamantei în deplină proprietate şi paşnică posesie terenul în suprafaţă de 76 mp., situat în Huşi, str…, delimitat în anexa 1 a raportului de expertiză topometrică întocmit de expert Bîcă Iulian-Mihail şi expert asistent Uliţă Ioan, ce face partea integrantă din dispozitivul sentinţei, de punctele de contur 5-6-7-8-9-25-5.

Obligă pârâta YY să lase reclamantei în deplină proprietate şi paşnică posesie terenul în suprafaţă de 381 mp.  situat în Huşi, str…, delimitat în anexa 1 a raportului de expertiză topometrică întocmit de expert Bîcă Iulian-Mihail şi expert asistent Uliţă Ioan, ce face partea integrantă din dispozitivul sentinţei, de punctele de contur 25-8-9-10-11-25.

În baza art. 274 C. proc. civ. obligă pârâţii YY, Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, să achite reclamantei câte 482 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.10.2011.

PREŞEDINTE, GREFIER,

AA&BB.

EX.9/9.11.2011.

Domenii speta

Spete similare