Plângere contravenţională. Respingere plângere contravenţională netemeinicie.

Plângere contravenţională. Respingere plângere contravenţională netemeinicie.

 Prin plângerea contravenţională înregistrată la data de 19.01.2009 sub nr.492/236/2009 pe rolul Judecătoriei Giurgiu, contestatoarea S.C. I.R. SRL a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie încheiat la data de 19.12.2008 de către intimatul O.J.P.C. şi restituirea amenzii contravenţionale în cuantum de 1.500 lei deja achitată.

 În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că prin procesul verbal de contravenţie menţionat a fost sancţionată cu 3.000 lei pentru încălcarea prevederilor art.7 lit. c liniuţa a 2-a din OG nr.21/1992, găsind întemeiate o serie de reclamaţii referitoare la serviciile de citire şi calcul prestate de către S.C. I.R. SRL precum şi la modalitatea de înregistrare a consumurilor de unele repartitoare de costuri montate şi exploatate de aceasta.

 Contestatoarea a menţionat că la întocmirea procesului verbal nu au fost respectate toate dispoziţiile imperative prev. de art.17 şi art.16 alin.6 din OG nr.2/2001, respectiv nu s-a menţionat adresa punctului de lucru la care s-a efectuat controlul, ceea ce constituie motiv de nulitate absolută a procesului verbal.

 De asemenea a arătat contestatoarea că datele necesare calculului au fost comunicate de asociaţia de proprietari din care face parte persoana ce a făcut reclamaţia, asociaţia considerând totodată că apartamentele debranşate trebuie să plătească o cotă comună mai mare decât apartamentele branşate, având în vede transferul termic între cele două categorii de apartamente.

 În dovedirea plângerii, contestatoarea a depus la dosarul cauzei procesul verbal de constatare a contravenţiei nr.0174355/19.12.2008, anexă la procesul verbal menţionat.

 Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenţionale ca neîntemeiată, având în vedere că petenta în calitate de prestator de servicii a calculat şi repartizat în mod greşit energia termică pentru apartamentele debranşate  şi cele branşate.

 În drept, sunt invocate prevederile art. 7 lit. c a 2-a liniuţă şi art.50 lit. a din OG nr.21/1992, ale OG nr.2/2001 şi ale art.115 – 118 C.pr.civ.

 În apărare, intimatul a solicitat şi administrat proba cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei o seria de înscrisuri (filele 22-42).

 Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa a reţinut că prin procesul verbal nr.0174355 înregistrat sub nr.366/436/19.12.2008 O.J.P.C. a sancţionat-o contravenţional pe contestatoarea S.C. I.R. SRL cu amendă în cuantum de 3.000 lei pentru încălcarea dispoziţiilor art. 7 lit. c a 2-a liniuţă din OG nr.21/1992.

 Agentul constatator a menţionat faptul că, urmare a multiplelor reclamaţii primite în legătură cu activitatea desfăşurată de S.C. cu sediul în mun. Bucureşti dar care deserveşte şi mun. Giurgiu în privinţa citirii şi calculului de repartizare a energiei termice consumate de utilizatori din raza acestei localităţi, a efectuat un control pe baza actelor ce i-au fost furnizate şi s-a constatat faptul că, în calitate de prestator de servicii, contestatoarea a calculat şi a repartizat în mod greşit cota comună de energie termică pentru apartamentele debranşate.

Verificând actul atacat şi prin prisma motivelor de nelegalitate care se pot invoca şi din oficiu, instanţa a constatat că agentul de poliţie a respectat dispoziţiile art.17 din OG nr.2/2001, astfel că nu există nici o cauză de natură să atragă nulitatea absolută a procesului-verbal.

Motivul de nelegalitate invocat de către contestatoare nu poate fi reţinut din moment ce în cuprinsul procesului verbal se menţionează sediul persoanei juridice sancţionată, conform art.17 din OG nr.2/2001 şi a cărei răspundere este atrasă şi se desprinde cu uşurinţă că, controlul efectuat a vizat activitatea desfăşurată de S.C. I.R. SRL cu sediul în mun. Bucureşti, pe raza mun. Giurgiu, nefiind făcută dovada unui punct de lucru al societăţii pe raza mun. Giurgiu.

 Contestatoarea nu a administrat probe, conform art.1169 C.civ., din care să rezulte o altă situaţie de fapt decât cea menţionată de agentul constatator, astfel că procesul verbal de contravenţie beneficiază de prezumţia de veridicitate, fiind considerat conform realităţii.

 Prin dispoziţiile legale cuprinse în art.7 lit. c a 2-a liniuţă din OG nr.21/1992, s-a prevăzut în sarcina prestatorilor de servicii obligaţia de a presta doar servicii care să nu afecteze viaţa, sănătatea, sau securitatea consumatorilor sau interesele economice ale acestora, încălcarea acestei dispoziţii constituind contravenţie şi fiind  sancţionată de art.50 alin. 1 lit. a din ordonanţă.

 Or, este evident că prin modalitatea de repartizare a cotei comune de energie termică în mod diferenţiat între apartamentele debranşate cu aceeaşi suprafaţă, contestatoarea a prestat un serviciu defectuos apt de a aduce atingere intereselor economice ale persoanelor respective.

 Aspectul invocat de contestatoare în sensul că datele necesare calculului au fost comunicate de asociaţia de proprietari din care face parte persoana ce a făcut reclamaţia, pe lângă faptul că nu s-a demonstrat acest fapt, nu este de natură a exonera de răspundere societatea contestatoare, din moment ce calculul final al repartizării energiei termice este atribuţia acesteia, atribuţie ce trebuie exercitată cu respectarea cerinţelor art.7 lit. c a 2-a liniuţă.

Faţă de dispoziţiile art.21 alin.3 din O.G nr.2/2001 aprobată şi modificată prin Legea nr.180/2002 care stabilesc criteriile în funcţie de care se stabileşte sancţiunea contravenţională, instanţa a apreciat că, faţă de împrejurările comiterii faptei, de gravitatea faptei şi de circumstanţele contestatoarei, agentul constatator a aplicat minimul special al amenzii contravenţionale, amendă care se impune a fi menţinută în vederea realizării scopului educativ şi preventiv al actului normativ privind protecţia consumatorilor.

 Pentru toate considerentele expuse, instanţa a respins plângerea contravenţională, ca neîntemeiată.

1

Domenii speta

Spete similare