Conform art. 1093 C.proc.civ., termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicţie contencioasă sau necontencioasă ale instanţelor judecătoreşti, cele notariale sau ale oricăror autorităţi competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene

Sentinţă civilă 2949 din 27.08.2015


Conform art. 1093 C.proc.civ., termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicţie contencioasă sau necontencioasă ale instanţelor judecătoreşti, cele notariale sau ale oricăror autorităţi competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 2949/2015

Şedinţa publică de la 27 August 2015

Cuprins pe materii: hotărâre străină, hotărâre de divorţ pronunţată în SUA; recunoaşterea hotărârilor străine;

Index alfabetic:- hotărâre străină;

-recunoaşterea hotărârilor străine

În fapt, potrivit hotărârii de divorţ  pronunţate la data de …...1999 de Curtea Superioară din California – Districtul ….. – Statele Unite ale Americii, în cauza nr. …….. căsătoria soţilor DS şi LS  a fost desfăcută , la cererea comună a acestora.  Hotărârea a produs  efecte juridice începând cu data de 19.05.1999.

Conform certificatului de stare civilă emis de autorităţile Statului California – Districtul Riverside, numita DS s-a căsătorit la data de ……1999 cu numitul SI

În drept, potrivit art. 1094 C.proc.civ., hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetăţenilor statului unde au fost pronunţate sau dacă, fiind pronunţate într-un stat terţ, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi ori, în lipsă de recunoaştere, au fost pronunţate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internaţional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internaţional privat român şi a fost respectat dreptul la apărare.

În sensul art. 1095 alin. 1 C.proc.civ., hotărârile referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.094 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunţată;

b) instanţa care a pronunţat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competenţa să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezenţa pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicţii;

c) există reciprocitate în ceea ce priveşte efectele hotărârilor străine între România şi statul instanţei care a pronunţat hotărârea.

Potrivit art. 1099 alin. 1  C.proc.civ., cererea de recunoaştere a hotărârii străine se întocmeşte potrivit cerinţelor prevăzute de prezentul cod şi va fi însoţită de următoarele acte:

a) copia hotărârii străine;

b) dovada caracterului definitiv al acesteia;

c) copia dovezii de înmânare a citaţiei şi a actului de sesizare, comunicate părţii care a fost lipsă în instanţa străină sau orice alt act oficial care să ateste că citaţia şi actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunţat hotărârea;

d) orice alt act de natură să probeze, în completare, că hotărârea străină îndeplineşte celelalte condiţii prevăzute la art. 1.095.

Aşa cum rezultă din art. 1093 C.proc.civ., termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicţie contencioasă sau necontencioasă ale instanţelor judecătoreşti, cele notariale sau ale oricăror autorităţi competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.

Prin prisma dispoziţiilor mai sus citate, date fiind şi dispoziţiile art. 2600 şi art. 2601 C.civ., instanţa reţine că, în speţă, hotărârea de divorţ  pronunţată la data de …...1999 de Curtea Superioară din California – Districtul …….. – Statele Unite ale Americii, în cauza nr.  …… reprezintă o hotărâre străină în sensul legii, care a avut în vedere legea aplicabilă conform dreptului internaţional privat român şi care poate fi recunoscută pe teritoriul României neexistând motive de refuz al recunoaşterii  în sensul art. 1096 C.proc.civ..

În acelaşi context, reţine că, potrivit  art. 1099 alin. 2 C.proc.civ., actele prevăzute la alin. (1) vor fi însoţite de traduceri autorizate şi vor fi supralegalizate, cu respectarea dispoziţiilor art. 1.092 conform cărora supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmată de supralegalizarea efectuată, fie de către misiunea diplomatică română sau oficiul consular român din acest stat, fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular în România ale statului de origine şi, în continuare, în oricare dintre cele două situaţii, de către Ministerul Afacerilor Externe.

În fapt, hotărârea a cărei recunoaştere se solicită poartă Apostila emisă conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961, fiind respectate dispoziţiile art. 1092 C.proc.civ.