Faptul că mama minorei nu are în prezent locuinţă proprie şi nici venituri pentru a se putea ocupa de creşterea şi educarea minorei, nu reprezintă împrejurări excepţionale, pentru a se trece peste consimţământul acesteia şi a încuviinţa cererea privind deschiderea adopţiei interne
Direcţia Generală de Asistenta Sociala si Protecţia Copilului Dolj a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună deschiderea procedurii adopţiei interne pentru minora V.M., în vârstă de 4 ani, fiica lui V.S.
Trecând la soluţionarea cauzei, instanţa a luat o declaraţie mamei minorei, declaraţie prin care aceasta a arătat că nu este de acord cu adopţia fiicei sale.
Prin sentinţa civilă nr. 135/05.11.2009 a Tribunalului Dolj-Secţia pentru Minori şi Familie, a fost respinsă cererea petentei ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 23 din Legea 273/2004, încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne se face numai dacă părinţii copilului sau, după caz, tutorele îşi exprimă consimţământul la adopţie.
Ori, în speţa de faţă, tatăl este necunoscut, iar mama minorei a arătat că nu este de acord cu adopţia minorei.
Instanţa consideră că, în cauză, nu sunt întrunite nici condiţiile prev. de art. 13 din Legea 273/2004, întrucât, potrivit acestui articol, numai în mod excepţional şi numai dacă se dovedeşte că părinţii refuză în mod abuziv să-şi dea consimţământul la adopţie, instanţa poate trece peste refuzul acestora de a consimţi la adopţie.
Aspectele invocate de petentă, cum că mama minorei nu are în prezent locuinţă proprie şi nici venituri pentru a se putea ocupa de creşterea şi educarea minorei, nu reprezintă împrejurări excepţionale, pentru a se trece peste consimţământul acesteia, atâta vreme cât aceasta a relaţionat cu minora şi chiar a obţinut la un moment dat reintegrarea minorei în familie. Pe de altă parte, aceasta a declarat în faţa instanţei că intenţionează să plece în Spania pentru a lucra şi a putea cere din nou reintegrarea minorei în familia sa.
De asemenea, nici faptul că minora a fost supusă în trecut unor agresiuni fizice din partea soţului mamei, nu reprezintă o astfel de împrejurare excepţională, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că mama minorei ar fi fost de acord cu atitudinea soţului său, ci dimpotrivă, din actele depuse la dosar, rezultă că şi mama minorei a fost victima violenţelor exercitate de acesta. Mai mult, din declaraţia acesteia, din faţa instanţei, reiese că s-a despărţit în fapt de soţul său şi deci nu mai există riscul ca minora să fie agresată de acesta.
Astfel fiind, instanţa consideră că refuzul mamei la adopţie nu este unul abuziv, ci aceasta încearcă şi se străduieşte să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a duce un trai decent de acum încolo şi de a o lua pe minoră spre creştere şi educare.
Prin urmare, instanţa a respins cererea petentei ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Timișoara
Adopţie. Major. Desfacere. Interesul adoptatului. Legea aplicabilă adopţiei.
Curtea de Apel Constanța
Invalidarea hotărârii de respingere a plasamentului minorului. Aplicarea art. 8 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului. Inten?ia reclamantilor-intimati de eludare a prevederilor Legii nr. 273/2004 privind adoptia.
Tribunalul pentru minori și familie Brașov
Contestare nulitate absoluta adoptoe, lipsa recunoastere paternitate
Curtea de Apel Suceava
NULITATE ADOPTIE – NESOCOTIREA INTERESULUI ADOPTATULUI – OPINIE SEPARATA –
Tribunalul Dolj
Pentru autorizarea accesului la dosarul de adopţie este necesar să se facă dovada că petentul figurează printre persoanele adoptate.