ARESTARE PREVENTIVĂ. MANDAT DE ARESTARE. MODIFICAREA DURATEI ARESTĂRII PREVENTIVE ÎN RECURS.
Prin încheierea nr. 50/26.10.2009 pronunţată de Tribunalul Gorj s-a dispus respingerea recursului declarat de recurentul inculpat Z. Şt. împotriva încheierii nr. 21 din Camera de Consiliu din 25.10.2009 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. 2070/267/2009. A fost obligat recurentul inculpat la 110 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei onorariu apărător oficiu se va avansa din fondurile M.J.
Potrivit art. 149/1 C. pr. pen. măsura arestării preventive a inculpatului se dispune atunci când sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 C. pr. pen. şi există vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 C. pr. pen. iar în conformitate cu disp. art. 10 ale aceluiaşi articol durata arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi 30 zile.
Totodată, potrivit art. 149/1 alin. 13 C. pr. pen., împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă se poate declara recurs în termen de 24 ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.
În recurs instanţa poate majora sau reduce durata arestării preventive a inculpatului atunci când aceasta a fost luată pe o perioadă de 30 zile sau mai mică.
S-a pus problema dacă, după modificarea în recurs a duratei arestării preventive a inculpatului, se va anula sau nu vechiul mandat de executare şi se va emite sau nu altul nou, corespunzător duratei arestării preventive stabilită în calea de atac.
Într-o primă opinie s-a considerat că este necesar să se anuleze vechiul mandat şi să se emită unul nou, invocând practica judiciară în cazul modificării pedepsei, urmare a aplicării disp. art. 449 C. pr. pen. şi art. 36 alin. 1 C. pen.
S-a motivat şi în sensul că ar fi greu de conceput punerea în executare a unui mandat de arestare preventivă care a fost modificat cu privire la durata arestării în calea de atac, cunoscut fiind că potrivit art. 418 alin.4 C. pr. pen. hotărârile privind măsurile preventive se pun în executare de instanţa care le-a dispus.
S-a exprimat şi opinia că nu se poate emite un alt mandat de arestare preventivă în cazul dat, rămânând valabil mandatul instanţei de fond, întrucât dispoziţiile care reglementează instituţia arestării preventive, şi, în general, măsurile preventive sunt de strictă interpretare, reprezentând posibilitatea anulării măsurilor preventive sau a mandatului de arestare preventivă în caz de revocare sau încetare a lor.
Măsura preventivă odată luată, chiar dacă ulterior a fost modificată durata acestuia, se va pune în executare de instanţa care a dispus-o, respectiv prima instanţă, neputându-se susţine că prin modificarea duratei arestării preventive s-a schimbat şi instanţa care a dispus-o.
Mai mult, anularea unui mandat de arestare preventivă, atunci când se modifică doar durata arestării, ar conduce la ideea că măsura luată iniţial ar fi fost nelegală.
PREŞEDINTE SECŢIE PENALĂ
Gheorghe Gârcu
Judecătoria Lehliu-Gara
Arestare preventivă inculpat
Tribunalul Brăila
Arestare preventivă. Condiţii. Dovedirea stării de pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică, la care se referă art.148 alin.1 lit. f c.pr.pen. nu trebuie probat prin administrarea unor dovezi, ci poate rezult...
Judecătoria Iași
Înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă pentru nerespectarea obligaţiilor stabilite
Tribunalul Galați
Arestare preventivă. Menținere. Pericol pentru ordinea publică prezentat de lăsarea în libertate a inculpatului.
Curtea de Apel Pitești
Revocarea măsurilor preventive. Indicarea datelor sau raţionamentelor care să conducă la concluzia că ar fi încetat temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive.