Înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar

Decizie 15/CC din 10.03.2014


CURTEA DE APEL ORADEA

Secţia penală şi pentru cauze cu  minori

Înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar

În contestaţia formulată de inculpat s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată cu măsura controlului judiciar.

Pe timpul controlului, în baza art.215 alin.1 Cod procedură penală s-a impus inculpatului suspendarea mai multor obligaţii.

Spre deosebire de Codul de procedură penală din 1968 în sistemul noului Cod de procedură penală se regăsesc măsuri : reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

Curtea a apreciat că pericolul pentru ordinea publică este diminuat, inculpatul fiind arestat din septembrie 2013, depăşind termenul rezonabil, iar pentru a impune inculpatului adoptarea unui comportament şi pentru a oferi un instrument de verificare a conduitei viitoare a acestuia, s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 15/CC/10 martie 2014

Dosar nr.7434/111/2013/a6

Prin încheierea penală din data de 28.02.2014 pronunţată de Tribunalul B.,  s-a amânat judecarea cauzei pentru data de 19 martie  2014 sala 2 ora 10, dată la care s-au citat inculpaţii Ş. O. H. şi C. M. C. din Penitenciarul O. şi inculpata B. A. N., părţile civile având termen în cunoştinţă,

S-a dispus citarea martorilor lipsă  R. A., F. N. T., S. G. cu mandate de aducere,

S-au citat martorii Ţ. N. şi C. H..

1.În baza art 242 C.pr.pen., s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau cu măsura arestului la domiciliu, formulată de inculpatul C. M. C., fiul lui D. şi G.M., arestat preventiv în baza încheierii nr. xx/ 11.09.2013 a Tribunalului B. în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. xx/11.09.2013.

În baza art. 275 alin 2 C.pr.pen., l-a obligat pe inculpat să plătească statului 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

2.S-a respins cererea inculpatei B. A. N. de încuviinţare a schimbării locuinţei şi, în conformitate cu prev art. 215 alin 1 lit b C.pr.pen., s-a constatat că inculpata a informat de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinţei din O., xxxxxxxxxxxxxxxxx, jud B. în O., xxxxxxxxxxxxxx, jud B..

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Având în vedere motivele medicale, dovedite cu actele de la dosar, pentru care apărătorul inculpatului Ş. O. H. nu s-a putut prezenta la acest termen şi  având în vedere lipsa nejustificată a martorilor R. A., F. N. T. şi S. G. cu mandate de aducere şi în vederea citării următorilor doi martori, respectiv Ţ. N. şi C. H.; 

Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii preventive formulată de inculpatul C. M. C.:

Prin cererea înregistrată la instanţă la data de 26.02.2014, inculpatul  C. M. C. a solicitat înlocuirea măsurii preventive cu măsura controlului judiciar sau cu măsura arestului la domiciliu.

În motivarea cererii scrise, a invocat faptul că a uzat de procedura simplificată prevăzută de art. 320/1 vechiul C.p.p, nu a obţinut nici un beneficiu material de pe urma săvârşirii infracţiunii şi având în vedere că inculpata B. A. este judecată în stare de libertate, solicită aplicarea principiului  egalităţii de tratament juridic.

Audiat fiind în faţa instanţei cu privire la motivele care au determinat formularea cererii, inculpatul C. M. C. a arătat că este bolnav, fiind sub tratament şi că se consideră nevinovat.

Instanţa de fond a reţinut că inculpatul C. M. C. a formulat prezenta cerere la două zile de la data la care Curtea de Apel O., în baza articolului 206 C.pr.pen., a respins ca nefondate contestaţiile declarate, inclusiv de inculpat, împotriva încheierii penale din data de 17 februarie 2014 pronunţată de către Tribunalul B., încheiere prin care, între altele, s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului şi s-a respins cererea acestuia de înlocuirea măsurii preventive.

Motivele invocate de inculpat în această nouă cerere nu au reprezentat decât o reiterare a motivelor şi concluziilor expuse în cererea formulată anterior, cerere asupra căreia atât Tribunalul B. cât şi Curtea de Apel O. s-au pronunţat, aceasta din urmă la data de 24.02.2014.

Niciun motiv nou nu a fost învederat şi nici nu a intervenit, pentru ca instanţa să ajungă la o concluzie contrară celei la care a ajuns în încheierea din 17.02.2014.

Inclusiv starea de sănătate, invocată şi în cererea anterioară, a fost analizată de instanţă anterior, ajungându-se la concluzia că problemele sale de sănătate nu au putut înlătura starea de pericol pe care el o prezintă pentru ordinea publică.

Administraţia locului de detenţie este obligată să asigure tratament medical de specialitate pentru afecţiunile de care suferă orice persoană arestată preventiv, tratament care se aplică efectiv inculpatului C. M. C., potrivit chiar susţinerilor acestuia, în fiecare seară, de către personalul medical specializat din cadrul penitenciarului.

De altfel, conform art 240 C.pr.pen., în cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, administraţia locului de deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii. Motivele care au determinat luarea acestei măsuri sunt comunicate de îndată procurorului, în cursul urmăririi penale, judecătorului de cameră preliminară, în cursul acestei proceduri, sau instanţei de judecată, în cursul judecăţii.

Pe de altă parte, starea de sănătate a inculpatului nu s-a repercutat de o asemenea manieră asupra temeiurilor care au determinat arestarea şi menţinerea sa în arest preventiv încât să determine înlăturarea tuturor acestor temeiuri şi  încât să se ajungă la concluzia că măsura arestării preventive nu a mai fost necesară pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

Ori în privinţa acestor temeiuri, de la data de 24.02.2014 (când Curtea de Apel O. a apreciat la rândul ei că se impune menţinerea inculpatului în stare de arest preventiv, prin respingerea contestaţiei declarate de acesta împotrva încheierii din 17.02.2014 a Tribunalului B.), niciun element nou nu a intervenit.

Faţă de considerentele expuse, instanţa de fond a reţinut că problemele medicale ale inculpatului, conform legislaţiei procesual penale, s-au impus în a-şi găsi rezolvarea prin tratarea lor fie în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, fie sub pază permanentă în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii şi nu prin înlocuirea măsurii preventive, cât timp temeiurile care au determinat luarea acesteia se menţin.

Pentru aceste considerente, în baza art 242 C.pr.pen., instanţa de fond a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul C. M. C., cu obligarea sa la cheltuieli judiciare către stat, conform art 275 alin 2 C.pr.pen.

Cu privire la cererea inculpatei B. A. N. de încuviinţare a schimbării locuinţei:

Prin încheierea din 17.02.2014 a Tribunalului B., definitivă la data de 24.02.2014 , în baza art. 214 raportat la art. 211, art. 215 C.pr.pen., cu aplic art 16 alin 2 şi 3 din Legea nr 255/2013 s-a luat faţă de inculpata B. A. N. măsura controlului judiciar.

În baza art. 215 alin. 1 lit b C.pr.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, i s-a impus inculpatei să respecte obligaţia de a informa de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei.

Spre deosebire de anteriorul Cod de procedură penală care instituia, în baza art 145 alin 1 ind 1 lit c, obligaţia inculpatei de a nu-şi schimba locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura, în prezent inculpatei, conform art. 215 alin. 1 lit b C.pr.pen., îi revine doar obligaţia de a informa de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinţei, ceea ce inculpata a şi făcut.

Faţă de aceste considerente, s-a respins cererea inculpatei B. A. N. de încuviinţare a schimbării locuinţei şi, în conformitate cu prev art. 215 alin 1 lit b C.pr.pen., s-a constatat că inculpata a informat de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinţei din O., xxxxxxxxxxx, jud B. în O., xxxxxxxxxxx, jud B..

Examinând hotărârea apelată din oficiu şi prin prisma motivelor invocate, Curtea, în baza art. 425/1  cu referire la articolul 206 Cod procedură penală va reţine următoarele:

 Noul Cod de procedură penală al României, adoptat prin Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, regândeşte în bună măsură sistemul măsurilor preventive aplicabile persoanei fizice, în acord cu principiile rezultate din reglementările internaţionale relevante în materia drepturilor omului şi cu acumulările rezultate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului  şi din cea a instanţelor naţionale.

Spre deosebire de Codul de procedură penală din 1968, care instituia patru măsuri preventive (reţinerea, obligarea de a nu părăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi ţara şi arestarea preventivă), în sistemul noului C.pr.pen. regăsim cinci asemenea măsuri: reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

Măsura preventivă a controlului judiciar constă în supunerea inculpatului aflat în stare de libertate unui regim de supraveghere caracterizat printr-o serie de obligaţii pe care trebuie să le respecte. Regimul de supraveghere se compune din trei obligaţii ce se impun inculpatului şi alte unsprezece obligaţii ce îi pot fi impuse acestuia.

Potrivit 211 alin. 2 din Codul de procedură penală (…) instanţa de judecată, în cursul judecăţii poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile de la alin.1, care prevede ca măsura să fie necesară realizării scopului prevăzut la art.202 alin.1.

Potrivit art.202 Codul de procedură penală măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe  sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt  necesare în scopul asigurării bunei  desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

În speţă sunt întrunite condiţiile prevăzute de articolul 202 Codul de procedură penală existând motive şi indicii temeinice că inculpatul  ar fi comis faptele pentru care este  cercetat .

S-a reţinut în fapt că  în cursul anului 2013 inculpatul Ş. O. H. ar fi racolat-o şi găzduit-o pe minora U.A. de 17 ani, după care la începutul lunii iunie 2013 ar fi primit-o, găzduit-o şi cazat-o pe minora A.A. - 16 ani, persoană care ar fi fost racolată şi transportată din C. în O. şi mai apoi predată inculpatului Ş. O. H. în vederea cazării şi exploatării sexuale a acesteia de către inculpaţii C. M. C. şi B. A. N..

Curtea a apreciat că în prezenta cauză pericolul pentru ordinea publică  este diminuat având în vedere  că acesta este arestat din septembrie 2013, depăşind termenul rezonabil.

Ţinându-se seama de principiile penale ale gradualităţii normelor preventive şi ale subsidiarităţii acestora pentru a oferi o garanţie suplimentară asupra bunei desfăşurări a procesului penal şi pentru a impune inculpatului  adoptarea  unui comportament şi pentru a oferi un instrument de verificare a conduitei viitoare a acesteia, Curtea apreciază că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

Întrucât inculpatul Ş.O.H. şi-a retras contestaţia, s-a luat act de această manifestare de voinţă a inculpatului.

Pentru aceste considerente, curtea a admis contestaţia formulată de către inculpatul C. M. C., împotriva încheierii penale din data de 28.02.2014 pronunţată de Tribunalul B..

A admis cererea inculpatului şi a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată  faţă de inculpat prin încheierea nr. xx din data de 11.09.2013 pronunţată de Tribunalului B., cu măsura controlului judiciar.

În baza art. 215 alin. 1 Cod de procedură penală a impus inculpatului respectarea următoarelor obligaţii, pe durata măsurii:

a) să se prezinte instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată instanţa cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la Poliţia municipiului O., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

În baza art. 215 alin. 2 Cod procedură penală, pe timpul controlului judiciar, a impus inculpatului să respecte următoarele obligaţii:

a) să nu depăşească limita teritorială ¬¬¬¬¬¬a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar;

b) să comunice periodic, respectiv lunar informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;

c) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;

d) să nu se apropie de părţile civile U.A. şi A.A. sau de membrii familiei acesteia, respectiv de coinculpaţii Ş. O. H. şi B. A. N., de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martorii S. G., R. A., F. N. T.,  Ţ. N., C. H. şi B. C. M. şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;

În baza art. 215 alin. 3 Cod procedură penală a atras atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

A dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului  C. M. C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 53/11.09.2013 emis în baza încheierii din data de 11.09.2013.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul Ş. O. H. la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.