Infracţiuni de lovire sau alte violenţe, prev. de art.180 alin. 2 Cod penal din 1969

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa penală nr. 383 /2014

Şedinţa publică din  28 martie 2014

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: …… 

GREFIER : …………

Ministerul Public este reprezentat de  procuror ……., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile  art. 369 Cod de procedură penală.

Pe rol, pronunţarea hotărârii în cauza penală privind pe inculpatul ……. trimis în judecată sub acuzaţia comiterii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art.180 alin. 2 Cod penal din 1969.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu se prezintă nimeni.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care :

Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în şedinţa publică din  21.03.2014 când procurorul şi părţile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când, în vederea deliberării şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, s-a amânat pronunţarea pentru  28.03.2014, dată la care s-a pronunţat hotărârea.

J U D E C Ă T O R I A

DELIBERÂND:

Constată că la data de 12.04.2013 s-a înregistrat la Judecătoria Oradea rechizitoriul din 09.04.2013 emis în dosarul nr. 8303/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiuni penale şi trimiterea în judecată a inculpatului .., sub acuzaţia comiterii infracţiunii de  lovire sau alte violenţe, prev. de art. 180 al. 2 Cod penal din 1969.

În esenţă, prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut în sarcina inculpatului ……… faptul că la data de 16.11.2012 l-a lovit cu pumnul în zona feţei pe persoana vătămată …., producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 15 zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul … a fost audiat în cursul cercetării judecătoreşti declarând, printre altele,  că în ziua incidentului, după ce a coborât din maşină, s-a apropiat de persoana vătămată iar în urma unor discuţii contradictorii s-au îmbrâncit şi  s-au tras de haine. Susţine că persoana vătămată l-a prins de gât, inculpatul precizând că este foarte sensibil întrucât are o operaţie la gât, că s-au prins de haine reciproc, s-au scuturat şi  s-au lovit de maşina acesteia. Inculpatul a mai arătat că nu  a lovit persoana vătămată cu pumnul în faţă şi că a declarat asta la poliţie întrucât i s-a dictat declaraţia, că nimeni nu a dat acolo cu pumnii şi cu picioarele şi că a fost doar o îmbrânceală. Nu are nicio explicaţie cu privire la fractura de piramidă nazală suferită de persoana vătămată, în condiţiile în care susţine că după incident persoana vătămată nu avea nimic, inculpatul observând doar puţin sânge în zona nasului (filele 40-41 dosar inst.).

 Examinând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, coroborate cu probele din cursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine în fapt următoarele:

La data de 19.11.2012 persoana vătămată ….. a depus la Poliţia mun. Oradea o plângere prealabilă împotriva inculpatului …….., solicitând tragerea acestuia la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, arătând că în data de 16.11.2012 acesta i-a aplicat lovituri cu pumnul şi picioarele, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 15 zile de îngrijiri medicale, anexând certificatul medico-legal nr. …/Ia/1321 din 17.11.2012 , din care rezultă că leziunile de la nivelul piramidei nazale s-au produs prin lovire repetată cu corp dur contondent.

Instanţa reţine că persoana vătămată …. 1-a cunoscut pe inculpat  în împrejurarea în care i-a efectuat acestuia o lucrare la instalaţia electrică de la casa personală din com. Sântandrei, jud. Bihor.

Întrucât au apărut nişte neînţelegeri privind lucrarea, părţile au stabilit telefonic o întâlnire pentru data de 16.11.2012, în staţia de carburanţi ….. pentru a lămuri aspecte legate de actele necesare branşamentului, fiecare deplasându-se la locul întâlnirii cu maşina. Când au coborât din maşini şi s-au apropiat unul de altul, persoana vătămată ….. având în mână o copie a contractului, inculpatul i-a  adresat cuvinte jignitoare şi 1-a înjurat, apoi 1-a lovit cu pumnul în zona feţei.

Martorul ….., care se afla în maşina părţii vătămate, a declarat în cursul urmăririi penale că el a rămas în maşină când inculpatul şi persoana vătămată s-au apropiat unul de altul, fiind amândoi la circa un metru de maşină. A observat că în timp ce persoana vătămată i-a întins mâna, ca să-l salute, inculpatul 1-a lovit cu pumnul în zona feţei, că numitul …..1-a apucat de mâini pe inculpat, ca să-l oprească, dar acesta a continuat să dea cu picioarele. A mai arătat martorul că după incidentul care a durat 3-4 minute, persoana vătămată a revenit în maşină, iar martorul a observat că îi curgea sânge din zona feţei şi că, alertaţi de incident, au ieşit şi lucrătorii staţiei de carburanţi pentru a aplana conflictul.

În faţa instanţei de judecată, martorul …….. şi-a mai nuanţat declaraţia, arătând, printre altele, faptul că a observat că au fost îmbrânceli între cei doi, că s-au prins de haine, nu a observat lovituri concrete,  a confirmat că au fost discuţii contradictorii între părţi, care s-au înjurat, iar inculpatul …., voia să îl lovească pe …tot timpul iar D…..ş se apăra să nu îl lovească spunându-i să stea calm şi să discute,, -fila 48 dosar inst. Acest martor a mai declarat în faţa instanţei că, având în vedere urmele de sânge pe care le-a observat pe faţa părţii vătămate,  explicaţia martorului este că  numai inculpatul …putea să o lovească pe persoana vătămată …. pentru că între ei a fost altercaţia.

La rândul său martorul …, şef de staţie la SC E………SRL, care era de serviciu în ziua incidentului, a declarat că din biroul său a observat două persoane care se îmbrânceau. Până să ajungă să-i despartă, aceştia au fost despărţiţi de alte persoane, care se aflau în trecere. Martorul declară că nu a văzut pe nici unul din participanţii la altercaţie să aplice lovituri cu pumnii sau picioarele.

În faţa instanţei de judecată, martorul …… …… şi-a menţinut, în esenţă, declaraţia dată în faza urmăririi penale, susţinând că nu a văzut incidentul de la început, că a văzut cele două părţi îmbrâncindu-se  în staţia peco, că a mers să îi despartă iar persoana vătămată avea sânge în zona feţei, îi curgea sânge din nas sau din gură-fila 47 dos. inst.

De menţionat că în prezenţa acestuia martor au fost vizionate de către organul de cercetare penală înregistrările camerei de supraveghere din incinta staţiei. Pe înregistrare se vede cum nişte persoane s-au întâlnit în perimetrul staţiei, dar, din cauza unui stâlp de susţinere, nu se observă când acestea s-au îmbrâncit.

Martora ………, concubina inculpatului şi care se afla în maşina  acestuia la data incidentului, a declarat că persoana vătămată le-a făcut o lucrare de branşament la reţeaua electrică a locuinţei, dar nu le-a dat acte justificative nici pentru suma plătită şi nici pentru lucrare. În ziua incidentului inculpatul şi-a dat întâlnire cu persoana vătămată pentru a clarifica aceste aspecte, martora rămânând în maşină. A observat cum persoana vătămată i-a aruncat în faţă inculpatului o hârtie şi 1-a împins cu mâinile, inculpatul a ripostat, împingându-l şi el, apoi cei doi s-au apucat de haine şi s-au tras. Din locul în care era, martora susţine că nu a observat tot ce s-a întâmplat între cei doi, arătând că nu a văzut ca inculpatul să-l fi lovit cu pumnul în faţă pe …………

Declaraţia acestei martore, dată în faţa instanţei de judecată, este situată în aceleaşi coordonate, martora confirmând existenţa unei certe ,,mai aprinse,, între părţi, dar că nu s-au bătut, ci doar s-au prins reciproc de haine şi de gât.-fila 56 dosar inst.

Deşi în faţa instanţei de judecată nu a recunoscut lovirea efectivă a victimei cu pumnul în faţă, în cursul urmăririi penale inculpatul ….. a recunoscut că a lovit o singură dată cu pumnul în faţă persoana vătămată, însă arată că aceasta 1-ar fi provocat, în primul rând pentru că nu i-a făcut la timp lucrarea şi nu i-a dat documentele necesare la Electrica şi în al doilea rând acesta a pornit incidentul, vorbindu-i urât şi jignindu-l. Când au început să se îmbrâncească reciproc, persoana vătămată 1-a prins cu mâinile de gât, zonă în care a suferit în trecut o intervenţie chirurgicală, astfel că el s-a apărat, aplicându-i o lovitură cu pumnul în zona feţei.

Din probele administrate în cauză, instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul există, constituie infracţiunea de lovire sau alte violenţe, fiind săvârşită de inculpat în condiţiile descrise mai sus. 

Aceste aspecte rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate, ale martorilor .., concubina inculpatului, martori care deşi susţin că nu au văzut efectiv momentul loviturii, au observat îmbrânceala reciprocă dintre părţi, iar martorul ……. a constatat urmele de violenţă pe faţa persoanei vătămate imediat după ce a revenit la maşină, cu concluziile certificatului medico-legal nr. 3246/Ia/1321 din 17.11.2012 emis de SML Bihor, din care rezultă că leziunile de la nivelul piramidei nazale s-au produs prin lovire repetată cu corp dur contondent, leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 15 zile de îngrijiri medicale.

Faţă de împrejurările concrete în care s-a comis fapta de către inculpat şi urmările produse sau care s-ar fi putut produce, instanţa va înlătura apărările inculpatului, în principal că fapta nu ar prezenta în concret gradul de pericol social al unei infracţiuni, fiind aplicabile prev. art. 18/1 Cod penal  din 1968, respectiv că inculpatul ar fi acţionat în stare de provocare, sub acest ultim aspect nefiind îndeplinite condiţiile legale pentru a fi reţinută scuza provocării ca circumstanţă atenuantă legală.

Astfel, pentru a-şi justifica apărarea, inculpatul a depus la dosar un certificat medico-legal care atestă că în data de 16.11.2012 a suferit leziuni la nivelul frunţii şi supraclavicular (gât), produse prin zgâriere cu unghia, leziuni care însă nu necesită îngrijiri medicale, (fila 11  dosar u.p.). Cu toate acestea instanţa constată că nu s-a dovedit cu putere de certitudine că persoana vătămată l-ar fi lovit/agresat prima pe inculpat în cadrul altercaţiei dintre părţi, dimpotrivă probele demonstrează că inculpatul a lovit-o cu pumnul în zona feţei şi că, după ce a fost lovit, …… 1-a apucat de mâini pe inculpat, ca să-l oprească, cerându-i în mod repetat să se calmeze şi să discute.

Cu privire la  aplicabilitatea legii penale mai favorabile în cauză, instanţa constată că sub aspectul limitelor de pedeapsă, sunt mai favorabile dispoziţiile legii penale vechi, art. 180 al. 2 Cod penal din 1969, faţă de prev. art. 193 al. 2 Cod penal în vigoare.

În drept, fapta inculpatului ……, care  la data de 16.11.2012 l-a lovit cu pumnul în zona feţei pe persoana vătămată ……, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 15 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale  infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 180 al. 2 Cod penal din 1969.

Constatând vinovăţia inculpatului, …….., cunoscut cu antecedente penale faţă de care s-a împlinit termenul de reabilitare, instanţa, în baza art. 180 alin. 2  Cod penal din 1969, cu aplic. art. 5 Cod penal,  îl va condamna pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, la o pedeapsă de 7 luni  închisoare.

Infracţiunea reţinută în  cauza de faţă, comisă la data de 16.11.2012,  este concurentă cu infracţiunea prev. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002, republicată, pentru care inculpatul ……. a fost condamnat  prin s.p. nr. 1013/2013 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin dec. pen. nr. 797/R/29.10.2013 a Curţii de Apel Oradea -filele 60-67 dosar inst., la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conform art. 81-82 Cod penal din 1969.

Potrivit art. 15 din Legea nr. 187/2012 măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal  din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal iar regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia este cel prevăzut de Codul penal  din 1969.

În consecinţă, instanţa, în baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 85 Cod penal  din 1969, va anula suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare, aplicată prin s.pen. nr. 1013/2013 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin dec. pen. nr. 797/R/29.10.2013 a Curţii de Apel Oradea.

În baza art. 36 alin. 1 rap. la art. 34 al. 1 lit. b) Cod penal  din 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal (sunt mai favorabile dispoziţiile vechiului cod penal în ce priveşte tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni) instanţa va contopi pedeapsa de 7 luni închisoare, aplicată în cauză cu  pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 1013/2013 a Judecătoriei Oradea, va aplica pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 4 luni închisoare, la care va mai adăuga un spor de 2 luni închisoare, astfel că inculpatul ……… va executa pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare. 

În baza art.12 al. 1 din Legea nr. 187/2012 şi art. 71 alin. 2 C.pen. din 1969, instanţa va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. din 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului ……….. instanţa a avut în vedere criteriile generale  de individualizare, fapta comisă de inculpat şi pericolul social concret al acesteia, fiind vorba de o infracţiune îndreptată împotriva integrităţii corporale a persoanei, comisă cu violenţă, împrejurările în care a fost săvârşită, pe fondul unor discuţii contradictorii dintre părţi,  urmările produse sau care s-ar fi putut produce, respectiv 15 zile de îngrijiri medicale pentru persoana vătămată.  S-a mai avut în vedere persoana inculpatul, cunoscut cu antecedente penale faţă de care s-a împlinit termenul de reabilitare, atitudinea oscilantă a acestuia în cursul procesului penal.

În urma contopirii pedepselor instanţa apreciază că nu se impune executarea pedepsei rezultante în regim privativ de libertate, ci suspendarea condiţionată a executării pedepsei sub supraveghere, conform Codului penal  din 1969, aceste dispoziţii legale fiind mai favorabile decât cele ale art. 91 şi următ. Cod penal în vigoare, sub aspectul măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor ce pot fi impuse inculpatului.

Apreciind că nu se impune privarea de libertate a inculpatului, ci doar o supraveghere atentă a conduitei acestuia pe perioada termenului de încercare, instanţa, în baza art.86/1 Cod penal din 1969, art.71 alin. 5  Cod penal din 1969, cu aplic. art. 5 Cod penal, va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 4 ani şi 6 luni, stabilit conform art.86/2  Cod penal din 1969.

 În baza art.86/3 alin. 1 lit. a) Cod penal din 1969, instanţa va obliga inculpatul ….. ca pe durata termenului de încercare să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele ce vor fi fixate de acest serviciu, care va verifica respectarea de către inculpat a următoarelor măsuri de supraveghere prevăzute de art. 86/3 alin.1 lit. b)-d) Cod penal din 1969, pe care instanţa le impune inculpatului: să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 404 al. 2 Cod procedură penală, instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86/4, art. 83 şi 84 Cod penal din 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, în cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege sau în cazul neexecutării obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanţa constată faptul că la termenul din 10 mai 2013 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea a depus la dosar o precizare în sensul că nu se constituie parte civilă în cauză pe motivul că asistenţa medicală de care a beneficiat persoana vătămată …… a fost suportată din bugetul asigurărilor  de sănătate.

De asemenea, constată că la acelaşi termen s-a depus la dosar constituirea de parte civilă formulată de persoana vătămată ………., cu suma de 1500 RON daune materiale, respectiv  costuri investigaţii medicale şi alte cheltuieli şi suma de 5000 Euro daune morale-fila 8 dosar inst. Ulterior a depus la dosar înscrisuri-contracte încheiate de societatea comercială la care partea civilă este asociat, cu diferiţi beneficiari, privind lucrări pe care susţine că nu le-a putut onora din cauza agresiunii inculpatului-filele 31-37 dosar inst.

În ce priveşte suma de 1500 RON, solicitată cu titlu de  daune materiale, respectiv costuri investigaţii medicale şi alte cheltuieli, cuantificate la o medie de 100 lei/zi de îngrijiri medicale, instanţa reţine ca fiind dovedite doar cheltuielile cu taxa privind eliberarea certificatului medico-legal, în cuantum  de 39 lei, restul pretinselor cheltuieli neputând fi reţinute din declaraţiile martorilor audiaţi. Nu au fost dovedite nici pretinsele pierderi suferite prin ,,neonorarea contractelor,, în condiţiile în care declaraţia martorei …..  (care face referire la pierderi de cca. 10.000 euro) nu se coroborează pe deplin cu contractele depuse la dosar, contracte în care  nu apare trecută nicio sumă de bani la rubrica , ,,Preţul contractului,, făcându-se trimitere la facturile emise de executant şi care nu sunt depuse la dosar.

Cu privire la daunele morale, instanţa reţine că suferinţele fizice şi psihice ale părţii civile în urma agresiunii inculpatului, justifică acordarea sumei de 1500 lei cu titlu de daune morale, restul pretenţiilor fiind nejustificate în raport de circumstanţele concrete ale cauzei.

Astfel, în baza art. 19 şi 397  Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil, instanţa va obliga inculpatul ….. să plătească părţii civile ……. suma de 39  lei cu titlu de daune materiale şi suma de 1.500 lei daune morale şi va respinge ca nedovedite respectiv ca nejustificate restul despăgubirilor materiale şi  morale solicitate de  persoana civilă.

Va constată că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea nu se constituie parte civilă în cauză.

În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa va obliga inculpatul să plătească părţii civile ………. suma de 200  lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanţei de la fila 71 dosar inst.

 În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa va obliga inculpatul să plătească statului 1.000 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza  art. 180 alin. 2  Cod penal din 1969, cu aplic. art. 5 Cod penal,  condamnă pe inculpatul  …….., cu antecedente penale faţă de care s-a împlinit termenul de reabilitare, pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, la o pedeapsă de:

7 luni  închisoare

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 85 Cod penal  din 1969 anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare, aplicată prin s.p. nr. 1013/2013 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin dec. pen. nr. 797/R/29.10.2013 a Curţii de Apel Oradea.

În baza art. 36 al. 1 rap. la art. 34 al. 1 lit. b) Cod penal  din 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, contopeşte pedeapsa de 7 luni închisoare, aplicată în cauză cu  pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 1013/2013 a Judecătoriei Oradea, aplică pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 4 luni închisoare, la care adaugă un spor de 2 luni închisoare, astfel că inculpatul ……… execută pedeapsa rezultantă de:

2 ani şi 6 luni închisoare

În baza art.12 al. 1 din Legea nr. 187/2012 şi art. 71 alin. 2 C.pen. din 1969, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. din 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.

În baza art.86/1 Cod penal din 1969, art.71 alin. 5  Cod penal din 1969, cu aplic. art. 5 Cod penal, dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 4 ani şi 6 luni, stabilit conform art.86/2  Cod penal din 1969.

În baza art.86/3 alin. 1 lit. a) Cod penal din 1969 obligă inculpatul ……..…… ca pe durata termenului de încercare să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele ce vor fi fixate de acest serviciu, care va verifica respectarea de către inculpat a următoarelor măsuri de supraveghere prevăzute de art. 86/3 alin.1 lit. b)-d) Cod penal din 1969, pe care instanţa le impune inculpatului:

-să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

-să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 404 al. 2 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86/4, art. 83 şi 84 Cod penal din 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, în cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege sau în cazul neexecutării obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

În baza art. 19 şi 397  Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil, obligă inculpatul ….. să plătească părţii civile ……., dom. în com. …….. jud. Bihor,  suma de 39  lei cu titlu de daune materiale şi suma de 1.500 lei daune morale şi respinge ca nedovedite respectiv ca nejustificate restul despăgubirilor materiale şi  morale solicitate de  persoana civilă.

Constată că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea nu se constituie parte civilă în cauză.

În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească părţii civile ………..suma de 200  lei cheltuieli judiciare.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească statului 1.000 lei cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 28.03.2014.

Preşedinte, Grefier,

 . ………….

……

Domenii speta

Spete similare