Art. 87 alin. 1 din oug 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice - conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

1.Art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice - conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Cuprins pe materii: Drept penal,  infracţiuni prevăzute de legi speciale- OUG 195/2002 privind  circulaţia pe drumurile publice-, schimbarea încadrării juridice dintr-o faptă prevăzută de OUG 195/2002 într-o faptă prevăzută de Noul Cod Penal. Renunţarea la aplicarea pedepsei .

Index alfabetic:  Codul Penal

OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Schimbarea încadrării juridice din fapta prev. de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 în fapta prevăzută de art. 336 Codul penal

 Art. 396 din Codul Penal- renunţarea la aplicarea pedepsei

Având în vedere valoarea concretă a alcoolemiei cu care a fost depistat inculpatul, dar şi faptul că acesta a circulat pe drumurile publice pe o distanţă relativ mică şi la o oră la care traficul nu era aglomerat (împrejurări care în cauză se impun a fi reţinute ca şi circumstanţe atenuante, în sensul art. 75 alin. 2 lit. b din noul Cod penal), Curtea a  considerat că pedeapsa amenzii penale în cuantum de 900 lei (orientat înspre minimul special prevăzut de lege, determinat – în baza art. 79 alin. 1 din noul Cod penal – ca urmare a aplicării succesive a dispoziţiilor art. 76 alin. 1 din noul Cod penal – reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, respectiv a dispoziţiilor art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedură penală – reducerea cu încă o treime a limitelor de pedeapsă deja reduse ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 76 alin. 1 din noul Cod penal) reflectă în mod corespunzător atât gravitatea concretă a infracţiunii deduse judecăţii, astfel cum aceasta a fost mai sus descrisă, cât şi periculozitatea inculpatului.

Sentinţa penală nr. 876/18.04.2014 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin Decizia penală nr. 905/A/23.10.2014 a Curţii de Apel Galaţi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Prin rechizitoriul nr. 2682/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul C. D. M., pentru săvârşirea infracţiunii de ”conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.

Prin actul de sesizare, s-a reţinut în sarcina inculpatului că, la data de 12.04.2013, inculpatul a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare - - , pe bd. Dunărea din mun. Galaţi, având în sânge o alcoolemie de 1,00 g/l.

Inculpatul C D M a declarat că înțelege să se prevaleze de dispoziţiile art. 374 alin. 4 Noul Cod de procedură penală, arătând că recunoaște în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare şi solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște şi le însuşește, și a înscrisurilor prezentate de părți. Instanţa a procedat la ascultarea inculpatului în acest sens, potrivit art. 375 Noul Cod de procedură penală şi, luând concluziile procurorului și ale părţilor, a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea procedurii în cazul recunoașterii vinovăției.

În aceeași ședință de judecată, instanța a pus în discuție, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, având în vedere intrarea în vigoare la data de 01.02.2014 a Noului Cod penal, părțile punând concluzii, urmând ca instanța să se pronunțe prin prezenta hotărâre.

Prin sentinţa penală nr 876/18.04.2014 a Judecătoriei Galaţi,  instanţa de fond a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului C D  M, din infracţiunea de ”conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbiba?ie alcoolică peste limita legală”, prevăzută şi pedepsită de art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 republicată, în infracţiunea de ”conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe”, prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. 1 Noul Cod penal, motivat de faptul  că  la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, la aceeaşi dată fiind abrogat Codul Penal din 1969, conform art. 250 din legea 187/2012 privind punerea în aplicare a legii 286/2009 privind Codul Penal.

Pentru soluţionarea conflictului temporal de legi penale, instanţa a avut  în vedere principiul constituţional al aplicării legii penale mai favorabile, principiu prevăzut şi de dispoziţiile art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, potrivit cărora în cazul în care până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În Noul Cod penal, infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice este reglementată de dispozițiile art. 336 alin. 1, ce prezintă în mare aceleași elemente constitutive, singura diferență fiind reprezentată de momentul la care este necesar să existe îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. Astfel, potrivit Codului penal din 1969, concentrația alcoolică se stabilea pentru momentul opririi în trafic a făptuitorului, în timp ce Noul Cod penal prevede că aceasta trebuie să existe la momentul prelevării mostrelor biologice, devenind irelevantă concentrația de alcool în sânge la momentul în care făptuitorul a fost oprit în trafic.

Instanța  a mai  reținut că în speță, inculpatul nu a contestat concentrația alcoolică rezultată atât în urma utilizării aparatului Drager, la momentul opririi în trafic, cât și cea stabilită ca urmare a luării probelor de sânge, astfel încât sunt întrunite condițiile prevăzute în ambele reglementări.

De asemenea, instanța a  constatat că existenţa elementului material, respectiv conducerea autovehiculului pe drumurile publice de către inculpatul C D M având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală rezultă din probele administrate pe parcursul urmăririi penale. În cauza de faţă, depăşirea limitei legale a fost dovedită cu buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie (fila 8 dosar u.p.),  buletinul de examinare clinică (filele 6-7 dosar u.p.).

Instanța a reținut, astfel cum a arătat, că sub aspectul conținutului constitutiv, reglementarea anterioară și cea a Noului Cod penal sunt similare, însă sub aspectul sancționator, noua reglementare prevede posibilitatea aplicării pedepsei amenzii, alternativ cu pedeapsa închisorii (în aceleași limite ca și Codul penal din 1969), astfel încât Noul Cod penal este legea mai favorabilă.

Astfel, având în vedere dispozițiile art. 5 din Noul Cod penal, instanța în baza art. 386 Noul Cod de procedură penală, a reținut că s-a impus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis inculpatul în judecată, respectiv din infracţiunea de ”conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală”, prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 republicată, în infracțiunea de ”conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, prevăzută și pedepsită de art. 336 alin. 1 Noul Cod penal.

 Mai departe, în temeiul art. 396 alin. 3 Noul Cod de procedură penală, raportat la art. 80 Noul Cod penal,  instanţa a renunţat la aplicarea pedepsei faţă de inculpatul C D M, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ”conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe”, prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. 1 Noul Cod penal (faptă din 12.04.2013)  motivat de faptul că infracţiunea dedusă judecăţii prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă (inculpatul are cunoştinţele necesare şi îndemânarea de a conduce un autovehicul pe drumurile publice, această împrejurare – dovedită prin însăşi conducerea autovehiculului fără încălcarea vreunei reguli de circulaţie, valoarea redusă a alcoolemiei, aproape de limita legală), motivul şi scopul urmărit şi apreciază că în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii (fără antecedente penale, integrat în societate – angajat în funcția de marinar la S.C. Navrom S.A., pe nava MERCUR 2020), de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare. Aşadar,  aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

În urma apelului declarat în cauză de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi împotriva sentinţei penale nr. 876/18.04.2014 a Judecătoriei Galaţi, s-a desfiinţat  în parte sentinţa penală nr. 876/18.04.2014 a Judecătoriei Galaţi şi, în rejudecare, prin decizia penală nr. 905/A/23.10.2014:

S-a înlăturat din sentinţa penală apelată dispoziţiile privind renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de inculpatul C D M. iar în baza art. 336 alin 1 din C.pen. cu aplicarea art. 61 alin. 2 şi 4 lit. c C.pen., art. 75 alin. 2 lit. b în referire la art. 76 alin. 1 C.pen. şi art. 396 alin. 10 C.proc.pen.,  l-a condamnat pe inculpatul la 900 lei amendă penală (reprezentând 90 de zile-amendă a 10 lei fiecare), pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

De asemenea, a pus  în vedere inculpatului că în cazul neexecutării în tot sau în parte, cu rea-credinţă, a pedepsei amenzii, numărul zilelor-amendă neexecutate se va înlocui cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, menţinând  restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate.

Astfel, în opinia Curţii, în cauză în privinţa inculpatului C MD nu sunt incidente dispoziţiile art. 80 şi urm. din noul Cod penal, referitoare la renunţarea la aplicarea pedepsei, având în vedere împrejurările comiterii faptei (deşi era pe deplin conştient de faptul că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a luat totuşi hotărârea de a urca la volanul autoturismului proprietate personală într-un context în care acest lucru nu era absolut necesar, inculpatul dovedind astfel un vădit dispreţ faţă de valorile sociale protejate de dispoziţiile legale încălcate, astfel cum au fost mai sus menţionate), dar mai ales constatarea că, anterior, sub imperiul vechiului Cod penal, faţă de inculpat s-au mai dispus două soluţii de netrimitere în judecată pentru comiterea unor fapte de natură penală, pe considerentul că faptele săvârşite nu întruneau gradul de pericol social al unor infracţiuni, ceea ce demonstrează o oarecare persistenţă a inculpatului în reiterarea unor comportamente sancţionate de legea penală, dar şi o nesocotire de către acesta a clemenţei de care au dat dovadă anterior organele judiciare.

Efectuând propria analiză a materialului probator administrat, Curtea a apreciat  că în cauză a fost dovedit, dincolo de orice îndoială, comportamentul infracţional al inculpatului CMD şi că faţă de acesta se impune aplicarea unei pedepse.

Totuşi, având în vedere valoarea concretă a alcoolemiei cu care a fost depistat inculpatul, dar şi faptul că acesta a circulat pe drumurile publice pe o distanţă relativ mică şi la o oră la care traficul nu era aglomerat (împrejurări care în cauză se impun a fi reţinute ca şi circumstanţe atenuante, în sensul art. 75 alin. 2 lit. b din noul Cod penal), Curtea a  considerat că pedeapsa amenzii penale în cuantum de 900 lei (orientat înspre minimul special prevăzut de lege, determinat – în baza art. 79 alin. 1 din noul Cod penal – ca urmare a aplicării succesive a dispoziţiilor art. 76 alin. 1 din noul Cod penal – reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, respectiv a dispoziţiilor art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedură penală – reducerea cu încă o treime a limitelor de pedeapsă deja reduse ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 76 alin. 1 din noul Cod penal) reflectă în mod corespunzător atât gravitatea concretă a infracţiunii deduse judecăţii, astfel cum aceasta a fost mai sus descrisă, cât şi periculozitatea inculpatului.

În altă ordine de idei, Curtea a  considerat că în cazul renunţării la aplicarea pedepsei,instanţa de fond ar fi trebuit să aplice inculpatului un avertisment chiar prin dispozitivul sentinţei penale pronunţate, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 81 alin. 1 din noul Cod penal.

Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 421 pct. 2 lit. a din noul Cod de procedură penală, Curtea a admis  apelul în cauză.

Domenii speta

Spete similare