Comision de analiză. Plângere contravenţională.

Comision de analiză. Plângere contravenţională. Protecţia consumatorilor. Neconcludenţa încasării sau nu efective a comisionului de analiză. Stabilirea unor valori diferite ale comisionului de analiză, pentru contracte de acelaşi tip, constituie abatere de la prevederile art. 36 alin. 2 din OUG  nr. 50/2010 şi constituie contravenţie conform art. 86 alin. 2 din OUG nr. 50/2010

Sentinţa nr. 6834/23.06.2014 a Judecătoriei Galaţi

Judecătoria Galaţi a reţinut că  prin procesul-verbal seria ANPC nr. 0571162 întocmit la data de 02.04.2013 petenta a fost sancţionată în temeiul art. 50 alin. 1 lit. c din OG nr. 21/1992 cu amendă în cuantum de 2.000 lei şi în temeiul art. 86 alin. 2 din OUG nr. 50/2010 cu amendă în cuantum de 20.000 lei.

Potrivit celor consemnate în anexa la procesul verbal contestat, în ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 36 alin. 2 din OUG nr. 50/2010 s-a reţinut că deşi comisionul de analiză nu a fost încasat, deoarece creditul nu a fost acordat, stabilirea unor valori diferite ale acestui comision, pentru contracte de acelaşi tip, observată în urma analizei a şase documentaţii pentru acordarea de credite, dintre care numai trei au fost apreciate conforme conducând la încheierea contractelor de credit, constituie abatere de la prevederile legale amintite.

În conformitate cu prevederile art. 86 alin. 2 din OUG  nr. 50/2010 constituie contravenţie încălcare prevederilor art. 36 ce impun ca pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai comision de analiză dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensaţie în cazul rambursării anticipate, costuri aferente asigurărilor şi, după caz, dobânda penalizatoare, alte costuri percepute de terţi, precum şi un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor, comisionul de analiză dosar şi cel unic fiind stabilite în sumă fixă, aceeaşi sumă fiind percepută tuturor consumatorilor cu acelaşi tip de credit în cadrul aceleiaşi instituţii de credit.

În conformitate cu prevederile art. 50 alin. 1 lit. c din O.G.  nr. 21/1992 constituie contravenţie, dacă nu au fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune, încălcarea dispoziţiilor art. 10 lit. b ce stabilesc că printre drepturile consumatorilor la încheierea contractelor de credit se numără şi necesitatea de a beneficia de o redactare clară şi precisă a clauzelor contractuale, indicarea exactă a preţurilor şi tarifelor şi, după caz, a condiţiilor de garanţie.

Mai mult, din probele administrate, s-a dovedit o situaţie contrară celei reţinute în procesul-verbal de contravenţie numai în ceea ce priveşte nerespectarea dispoziţiilor art. 10 lit. b din OG  nr. 21/1992, instanţa apreciind că nu există vreun dubiu cu privire la existenţa faptei prin care au fost încălcate dispoziţiile art. 36 alin. 2 din OUG  nr. 50/2010.

În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 36 alin. 2 din OUG  nr. 50/2010, prin aceea că nu au fost respectate condiţiile privind perceperea comisionului de analiză dosar ce se impunea a fi stabilit în sumă fixă, aceeaşi sumă fiind percepută tuturor consumatorilor cu acelaşi tip de credit în cadrul aceleiaşi instituţii de credit, instanţa apreciază că fapta există şi a fost săvârşită cu vinovăţie de petentă.

În cauza de faţă, Y susţine că fapta nu există deoarece contractul nu a fost încheiat, între părţi nu s-au născut raporturi juridice, iar comisionul nu a fost încasat.

Sancţionarea petentei a avut în vedere conduita acesteia ce a reieşit din modul în care a încheiat cele 6 contracte supuse verificării prin aplicarea diferenţiată a prevederilor legale în funcţie de criterii non-specifice, potrivit normelor interne de creditare.

Legea nu sancţionează încasarea comisionului de analiză, ce este permis expres, ci aplicarea discreţionară a dispoziţiilor art. 36 din OUG nr. 50/2010, în procedura de acordare a creditelor, fără a fi probată existenţa situaţiilor particulare, conform pct. 1 din Normele Interne de Creditare, nefiind relevant momentul încasării comisionului din moment ce, în cazul acordării creditului se năştea obligaţia plăţii acestuia, în mod diferit.

Instanţa apreciază că este suficient pentru existenţa faptei includerea comisionului în costul contractului chiar dacă creditul nu a fost acordat din motive străine băncii, respectiv imposibilitatea de confirmare a adeverinţei de salariu a solicitantului (fila 30), în lipsa cărora creditul ar fi fost acordat şi comisionul încasat.

Domenii speta

Spete similare