Divort

Sentinţă civilă 1347 din 22.11.2011


Dosar nr. 1281/216/2011divort

R O M Â N I A

JUDECATORIA CURTEA DE ARGES

COMPLET MINORI SI FAMILIE

SENTINTA CIVILA  Nr. 1347/2011

Sedinta publica de la 22 Noiembrie 2011

Completul compus din:

PRESEDINTE  G.P.

Grefier F.B.

Pe rol fiind spre solutionare cauza minori si familie privind pe reclamanta L.A. si pe pârâtul L.D., având ca obiect divort.

La apelul nominal facut în sedinta publica au raspuns partile.

Procedura legal îndeplinita.

Actiunea timbrata cu 39 lei taxa judiciara de timbru si 1 leu timbru judiciar.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier care învedereaza ca s-au depus note scrise din partea reclamantei, dupa care:

Partile arata ca nu mai au cereri de formulat.

Instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul în dezbateri de fond.

Reclamanta solicita admiterea actiunii conform notelor scrise depuse la dosar, fara cheltuieli de judecata.

Pârâtul solicita respingerea actiunii ca nedovedita, iar în subsidiar solicita respingerea cererii reclamantei de încredintare a minorei si sa se admita cererea sa prin care solicita stabilirea domiciliului minorei la mama. Depune la dosar concluzii scrise.

INSTANTA

Asupra actiunii civile de fata, constata:

Prin cererea înregistrata sub nr. 1281/216/2011 din 13.05.2011, reclamanta L.A. a chemat în judecata pe pârâtul  L.D. pentru desfacerea casatoriei din vina exclusiva a acestuia, încredintarea spre crestere si educare a minorei L.A.I., nascuta la 12.01.2004, obligarea pârâtului la plata pensiei de întretinere pentru minora si revenirea reclamantei la numele purtat anterior casatoriei: „F.”.

În motivarea actiunii s-a aratat, în esenta, ca înca de la începutul relatiei au aparut neîntelegeri, pârâtul lovind-o si jignind-o pe reclamanta fara nici un motiv. Pârâtul a mai fost casatorit, unul dintre copii i-a fost încredintat la divort acestuia, iar reclamanta s-a ocupat de cresterea si educarea fiicei rezultate din casatorie, cât si de cresterea si educarea fiului sotului sau, în acelasi timp lucrând împreuna cu pârâtul la confectionarea sobelor din teracota desi acesta avea în permanenta un comportament violent si agresiv. Din anul 2004 si pâna în anul 2010 pârâtul a batut-o pe reclamanta de 4 ori, dupa fiecare agresiune trebuia sa se refugieze la tatal sau, însa revenea în domiciliul comun pentru ca aveau un copil de crescut. A mai sustinut reclamanta ca pârâtul a jignea si o lovea în fata fetitei care uneori intervenea între ei, ca în concediul din august 2010 în timp ce se aflau la mare pârâtul a batut-o în fata prietenilor, iar momentul culminant al relatiilor tensionate a fost acela când pârâtul a agresat-o din nou pe reclamanta napustindu-se asupra sa si lovind-o pâna a cazut în strada.

Apreciind ca relatiile de familie sunt grav vatamate, iar continuarea casatoriei nu mai este posibila, reclamanta a promovat cererea de divort întemeiata în drept pe dispozitiile art. 36, 38, 40 si 42 din Codul familiei în vigoare la data introducerii actiunii.

S-au prezentat în instanta partile, s-au depus copii ale actelor de stare civila (f. 5-9), s-a întocmit raportul de ancheta psiho-sociala la domiciliul partilor (f. 13-14), a fost interogat pârâtul (f. 20-21), a fost interogata reclamanta (f. 35-37) si s-au audiat martorii Florescu Iosif (f. 19), Florescu Gheorghe (f. 29), Lupu Elena (f. 38).

În data de 22.11.20911 a fost audiata în camera de consiliu minora L.A.I.Examinând actele si lucrarile dosarului, instanta în fapt retine:

Partile s-au casatorit în data de 18.04.2004 iar din relatia de concubinaj a acestora s-a nascut la 12.01.2004 minora L.A.I..

Din declaratiile martorilor audiati în cauza coroborate cu raspunsurile partilor la interogatoriu si cu mentiunile raportului de ancheta psiho-sociala rezulta ca relatiile de familie dintre soti sunt grav vatamate, iar continuarea casatoriei nu mai este posibila din vina amândurora.

Astfel, martorul F.I.(f. 19), tatal reclamantei, a declarat ca sotii s-au separat în fapt de circa un an de zile, ca reclamanta a parasit domiciliul comun ca urmare a agresiunilor exercitate de pârât asupra sa, chiar în prezenta fetitei, iar relatiile dintre cei doi nu sunt cele specifice unei familii, de vreme ce pârâtul nu are afectiune si nici respect fata de reclamanta. Martorul F.G.(f. 29), unchiul reclamantei, a relatat ca sotii au fost separati în fapt de 3-4 ori, iar pe parcursul convietuirii pârâtul a agresat-o pe reclamanta desi nu avea nici un motiv sa se manifeste în aceasta modalitate. Martora L.E.(f. 38), mama pârâtului, a aratat ca sotii s-au înteles bine câta vreme au fost bani în familie, iar când banii nu au mai ajuns au aparut neîntelegerile, reclamanta parasind domiciliul conjugal de circa un an de zile si stabilindu-se la tatal sau într-o localitate învecinata. Relatiile dintre soti au fost, într-adevar, tensionate, însa acestia se certau deoarece reclamanta venea noaptea acasa, avea manifestari violente atât fata de sot, cât si fata de fetita careia îi adresa expresii jignitoare. Sotii au locuit în aceeasi gospodarie cu mama pârâtului, aceasta relatând despre situatii în care reclamanta a spart mai multe bunuri si l-a lovit pe pârât cu o vaza în cap fiind nevoie sa i se puna 3 copci. În final, martora a relatat ca cei doi soti ajunsesera sa se bata în parte, se certau, iar în urma acestor scandaluri reclamanta pleca din casa cu fetita în brate, dupa care, chiar la doua sau trei ore, îl suna pe pârât sa o ia înapoi. În cei 10 ani cât au stat împreuna, reclamanta a fost plecata din domiciliu de cel putin 10 ori, însa de la ultima separare în fapt nu a mai revenit. În aceste conditii, instanta apreciaza ca relatiile de familie s-au deteriorat din vina ambilor soti facând imposibila continuarea casatoriei, astfel încât în baza art. 373 lit. b Cod civil raportat la art. 379 alin. 1 Cod civila, se va admite cererea de divort formulata de reclamanta si se va desface casatoria din culpa comuna a sotilor.

În baza art. 383 alin. 3 Cod  civil, reclamanta va relua numele purtat anterior casatoriei: „F”.

În baza art. 396 si 397 Cod civil instanta va hotarî ca autoritatea parinteasca asupra copilului sa revina în comun ambilor parinti având în vedere ca nu exista nici un motiv întemeiat ca aceasta sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti, rezultând din probele administrate în cauza ca este în interesul superior al copilului ca ambii parinti sa exercite autoritatea asupra acestuia.

În ceea ce priveste locuinta copilului dupa divort, potrivit dispozitiilor art. 400 din Codul civil, în lipsa întelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste odata cu pronuntarea divortului locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste în mod statornic. În speta, parintele cu care locuieste în mod statornic este mama reclamanta, iar din continutul raportului de ancheta psiho-sociala coroborat cu declaratiile martorilor audiati în cauza reiese ca este în interesul superior al minorei sa i se stabileasca locuinta la mama.

În baza art. 402 Cod civil si a art. 525 Cod civil si 529-530 Cod civil, instanta va stabili în sarcina ambilor parinti obligatia de a contribui la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala ale minorei LA.I. si îl va obliga pe pârât la plata pensiei lunare de întretinere pentru minora în suma de 165 lei lunar având în vedere cuantumul salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata deoarece nu este încadrat în munca si nevoile minorei, începând cu data introducerii actiunii si pâna la majoratul copilului.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite cererea formulata de reclamanta  L.A., împotriva pârâtului L.D.

Desface casatoria încheiata în data de 18.04.2004 si trecuta în Registrul starii civile al PC.C. sub nr. 11 din aceeasi data, din culpa comuna a sotilor.

Reclamanta reia numele purtat anterior casatoriei: „F”.

Hotaraste ca autoritatea parinteasca asupra minorei L.A.I., nascuta la sa revina în comun ambilor parinti.

Stabileste locuinta copilului minor la mama, respectiv la reclamanta L.A. Stabileste în sarcina ambilor parinti obligatia de a contribui la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a minorei si obliga pârâtul la plata pensiei lunare de întretinere pentru minora în suma de 165 lei lunar, începând cu data introducerii actiunii, 13.05.2011 si pâna la majoratul copilului.

Fara cheltuieli de judecata.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica de la 22 Noiembrie 2011

PRESEDINTEGREFIER

G.P. F.B.