Ordonanţă preşedinţială

Sentinţă civilă 6985 din 14.10.2013


Cod operator 2445

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU, JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 6985

Şedinţa publică de la 14 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE :OTILIA CEZARINA POPESCU

Grefier :ELENA CĂRBUNESCU

Pe rol fiind judecarea cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta S.C. K.S. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F., D.G.R.F.P.G., A.J.F.P.G..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, reclamanta fiind reprezentată de avocat G.L.

Procedura de citare este legal îndeplinită , cu citarea părţilor.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că cererea este timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 200 lei.

În temeiul art.131c.p.c instanţa verifică competenţa generală , materială şi teritorială a instanţei şi constată că, potrivit art.997 c.p.c. este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cererea.

În temeiul art.258c.p.c. instanţa încuviinţează proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă şi ,nemaifiind alte cereri de soluţionat, în temeiul art.244 c.p.c., a constatat cercetarea procesului terminată, acordând cuvântul pe fond.

Avocat G.L., pentru reclamantă, solicită admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială, arătând că este îndeplinită condiţia urgenţei impusă de art.996c.p.c.

JUDECATA

Prin cererea înregistrată sub nr. …./318/2013 pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu  reclamanta S.C. K.S. S.R.L. a solicitat, pe cale de ordonanţă preşedinţială, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F., D.G.R.F.P.G., A.J.F.P.G., suspendarea  măsurilor asiguratorii (popririi asigurătorii) instituite de pârâtă prin Decizia nr. 112461/13.09.2013, comunicată in 27.09.2013 si deblocarea următoarelor conturi: RO 05 BTRL02001202M95376XX-deschis la B.T.; RO 90 RZBR 0000060012202149 - deschis la R.B.; RO 56 TREZ 3365069XXX007757-deschis la Trezoreria Tg-Jiu.

De asemenea, a precizat că solicită luarea acestei măsuri provizorii până la soluţionarea irevocabila a contestaţiei pe care a formulat-o împotriva Deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nr. 112461/13.09.2013, contestaţie ce face obiectul dosarului nr. …./318/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu.

În motivare, reclamanta a arătat că, în urma inspecţiei fiscale generale efectuate in perioada 25.06.2013-29.08.2013 de către reprezentanţii paratei la societatea reclamantă, prin raportul de inspecţie fiscala nr.628/13.09.2013 s-au stabilit în sarcina reclamantei obligaţii de plată în sumă 152.938 lei reprezentând impozit pe profit, majorări si penalităţi, impozit pe profit, TVA, majorări si penalităţi de întârziere TVA.

A precizat reclamanta că este în termenul de a formula contestaţie împotriva Deciziei nr.16 din 13.09.2013 si a raportului de inspecţie fiscală nr. 628/13.09.2013, termenul legal de contestaţie fiind de 30 de zile de la comunicare, respectiv de la 16.09.2013(art. 207 pct. 1 din O.G. nr. 92/2003).

Că, deşi ultima zi de a formula contestaţie este 16.10.2013, pârâta a emis la data de 13.09.2013, data finalizării raportului de inspecţie fiscala, decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.112461, decizie pe care a transmis-o in data de 17.09.2013 unităţilor bancare unde are deschise conturi, în vederea indisponibilizării sumelor de bani până la concurenta sumei de 152.938 lei. Că, pentru a lua aceasta măsura asiguratorie, parata a motivat decizia prin faptul ca s-a constatat existenta pericolului ca debitorul sa se sustragă de la urmărire, sau să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul/averea.

A susţinut reclamanta că a invocat ca motive în contestaţia la executare faptul că Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nu a fost în nici un fel motivata deşi, potrivit art. 129 pct. 5 din O.G. 92/2003 „Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată şi semnată de către conducătorul organului fiscal competent."

Că pârâta, în cuprinsul deciziei, nu precizează in ce consta pericolul de a se sustrage urmăririi, daca reclamanta a efectuat operaţiuni de natura a risipi averea, in ce constau aceste operaţiuni, la dat controlului societatea reclamanta nefigurând cu datorii de nici un fel la bugetul de stat, aşa cum rezultă din înştiinţarea privind stingerea creanţelor fiscale nr. 12976/16.09.2013 emisa de pârâtă, iar din  situaţia clienţilor la data de 31.08.2013 rrezultă că are de încasat suma totala de 1.093.592,48 lei, suma din care parata ar putea să se îndestuleze în cazul în care raportul de inspecţie fiscala si decizia prin care  s-au stabilit obligaţii de plata in cuantum de 152.938 lei nu ar fi desfiinţate .

Mai mult, din momentul finalizării inspecţiei fiscale si prezentării raportului si a deciziei privind obligaţiile de plata, societatea reclamantă nu a întreprins nici-o măsura de natura a se sustrage de la urmărire ori de a ascunde sau a risipi patrimoniul, in sensul ca nu a efectuat plaţi fictive si nu a înstrăinat activele societăţii.

Că, daca reclamanta avea intenţia să se sustragă de la urmărire, avea suficient timp pentru a efectua operaţiuni în acest sens din data de 16.09.2013, dată la care s-au prezentat concluziile inspecţiei fiscale, pana la 27.09.2013 când s-a instituit efectiv măsura asiguratorie.

Că,  atât la data controlului, cât si in prezent reclamanta are  datorii ”0” către bugetul de stat, iar interesul acesteia este de a rezista si de a-şi consolida poziţia pe segmentul de piaţa ce constituie obiectul de activitate.

Reclamanta a susţinut că măsura instituită de pârâtă nu se justifică şi prin faptul că nici nu s-au prezentat concluziile inspecţiei fiscale, decizia si raportul de inspecţie fiscala fiind comunicate în data de 16.09.2013, după luarea măsurii asigurătorii.

In ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate ale cererii, consideră reclamanta că acestea sunt îndeplinite astfel cum sunt prevăzute in art. 996 C.proc.civ.

Referitor la aparenta de drept, s-a arătat că aceasta este in favoarea reclamantei, decizia de instituire a masurilor asigurătorii încălcând disp.art.129 pct. 5 din O.G. nr. 92/2003.

A depus la dosar înştiinţarea privind stingerea creanţelor fiscale nr. 12976/16.09.2013 din care rezulta ca la data controlului nu înregistrează nici un fel de datorie către bugetul de stat, arătând că  pericolul sustragerii de la urmărire este nejustificat.

In ceea ce priveşte urgenta, reclamanta a învederat instanţei faptul că, având conturile

blocate, nu mai pot onora contractele aflate in derulare la momentul

controlului, fiind pusă în situaţia de a datora penalităţi de întârziere.

Că, mai mult, în vederea participării la licitaţii a deschis o linie de credit la R.B., linie de credit ce a fost blocata ca urmare a popririi asigurătorii instituite de parată, în acest sens, anexând adresa nr. 2900/30.09.2013 emisa de R.B..

Că, aşadar,urgenta acestei masuri este data de imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea, de a respecta contractele si de a participa la licitaţii, pericolul încetării activităţii fiind iminent în aceste condiţii.

A mai precizat reclamanta că, în cazul suspendării masurilor asigurătorii ,nu exista nici un risc pentru parata de a-si recupera creanţa, întrucât societatea reclamantă are de încasat creanţe în valoarea de 1.093.592,48 lei, pârâta putând urmări la nevoie pe debitorii acesteia.

Că, măsura suspendării este provizorie şi anume până la soluţionarea contestaţiei împotriva Deciziei nr. 112461/13.09.2013, data după care, în măsura in care suma stabilita de parata in urma inspecţiei fiscale va deveni certa, o va achita fără întârziere.

De asemenea, s-a arătat că şi condiţia de a nu se prejudeca fondul este îndeplinita, instanţa fiind pusa doar în situaţia de a dispune sau nu o măsura provizorie si nicidecum de a se pronunţa pe fondul cauzei.

In drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 996şi urm. C.proc.civ.

În dovedirea cererii a anexat în copie, următoarele înscrisuri: chitanţa privind achitarea taxei judiciare de timbru; contestaţia formulată împotriva Deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nr. 112461/13.09.2013; certificatul de grefă privind înregistrarea pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu a dosarului nr. 14917/318/2013 având ca obiect contestaţia împotriva Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr.112461/13.09.2013; Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr. 112461/13.09.2013; adresele de înfiinţare a popririi asigurătorii asupra disponibilităţilor băneşti înregistrate sub nr. 13240/17.09.2013; adresa nr. 2900/30.09.2013 de la R.B. privind blocarea liniei de credit; adresa nr. 7445/30.09.2013 de la B.T. privind blocarea sumei de 152.938 lei; înştiinţarea privind stingerea creanţelor fiscale nr. 12976/16.09.2013; Certificatul de atestare fiscală (in original); Situaţia clienţilor; Contractele de prestări servicii; Comanda din 2.10.2013.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta a formulat contestaţie la executare împotriva  deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii din data de 13.09.2013,  în condiţiile art.129 alin.11 C.p.f., cererea formând obiectul dosarului nr. 14917/318/2013, în cadrul căruia nu s-a formulat şi cerere de suspendare a executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.

Prin cererea de faţă reclamanta solicită, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.

Potrivit art.172 alin.2c.p.f ,,dispoziţiile privind suspendarea provizorie a executării silite prin ordonanţă preşedinţială prevăzute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile”.

În speţă, prin cererea de faţă, reclamanta urmăreşte să eludeze prevederile art. 172alin.2 C.p.c., tinzând să obţină o măsură vremelnică, pe toată durata soluţionării contestaţiei la executare, pe cale de ordonnaţă preşedinţială.

Or, în condiţiile în care suspendarea provizorie a executării silite se poate dispune numai în condiţiile art.718 alin.7 C.p.c. , cu plata unei cauţiuni, iar dispoziţiile enunţate sunt exceptate în cazul creanţelor fiscale, este inadmisibilă o cerere de ordonanţă preşedinaţială prin care se tinde a se obţine măsura suspendării executării silite, pe care art. 172 alin.2 c.p.c. o interzice expres.

Faţă de aceste considerente, nu se mai impune a se analiza îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.996 c.p.c.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRÂŞTE:

Respinge cererea formulată de reclamanta S.C. K.S. S.R.L., cu sediul in ………, înmatriculată la ORC de pe langa Tribunalul Gorj sub nr. J19/317/2009, având cod fiscal RO 25661016, cont bancar RO 05 BTRL02001202M953XX, reprezentata legal prin D.V. in calitate de administrator, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F., D.G.R.F.P.G., A.J.F.P.G., cu sediul in ………..

Cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare,care se va depune la judecătoria TG-Jiu.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.10.2013. 

Preşedinte,

OTILIA CEZARINA POPESCU

Grefier,

ELENA CĂRBUNESCU

red. PO/16.10.2013/4ex