Contract furmizare energie electrică.

Sentinţă civilă 324 din 19.05.2016


Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Contract furmizare energie electrică.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia civilă, sentinţa  nr. 324/19.05.2016

Prin cererea formulată la data de 11.11.2015, înregistrată sub  nr. …./838/2015 la Judecătoria L…., prima instanţă sesizată, reclamanta SC ELECTRICA FURNIZARE S.A.- Sucursala de Furnizare a Energiei Electrice Muntenia Nord Ploiesti - Agentia de Furnizare a Energiei Electrice  G….  a solicitat  instanței, în contradictoriu cu pârâtul V.. I…,în temeiul dispoziţiilor art. 1025 şi următoarele C.pr.civ. privind procedura cu privire la cererile de valoare redusa obligarea pârâtului la plata  sumei de 578,25 lei debit total compus din432,37 lei contravaloare energie electrică,19,16  lei penalităti energie electrică, 110,20 lei taxă de deconectare,16,00 lei  taxă TV si 0,52 lei penalităti TV, precum si obligarea  pârâtului laplata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat ca între părţi s-au desfăşurat relaţii comerciale ce au constat în furnizarea de către reclamantă  de energie electrică. Cu toate că pârâtul  a beneficiat constant de aceste servicii nu a achitat preţul acestora.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1025-1032 C.proc.civ.

Cererea a fost legal timbrată cu 50 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 6 alin. 1 teza I din OUG nr. 80/2013.

În dovedire, au fost depuse înscrisuri: contractul de furnizare a energiei electrice nr C0034252 din 17.04.2001,  facturi, fişă cont.

Conform dispoziţiilor art. 1026 C.proc.civ.: „Prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 lei, la data sesizării instanţei. Prezentul titlu nu se aplică în materie fiscală, vamală sau administrativă și nici în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni, în cadrul exercitării autorității publice. Reclamantul declanşează procedura cu privire la cererile cu valoare redusă, prin completarea formularului de cerere și depunerea sau trimiterea acestuia la instanţa competentă, prin poştă sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea formularului și confirmarea primirii acestuia.

Potrivit art. 1030 C.proc.civ., instanţa poate dispune înfăţişarea părţilor, dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau la solicitarea uneia dintre părţi. Instanţa poate să refuze o astfel de solicitare, în cazul în care consideră că, ţinând cont de împrejurările cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale. Refuzul se motivează în scris și nu poate fi atacat separat. După primirea formularului de cerere completat corect, instanţa va trimite de îndată pârâtului formularul de răspuns, însoţit de o copie a formularului de cerere și de copii de pe înscrisurile depuse de reclamant. În termen de 30 de zile de la comunicarea actelor prevăzute la alin. (3), pârâtul va depune sau trimite formularul de răspuns completat corespunzător, precum și copii de pe înscrisurile de care înţelege să se folosească. Pârâtul poate să răspundă prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns. Instanţa poate încuviinţa şi alte probe în afara înscrisurilor depuse de părţi. Nu vor fi însă încuviinţate acele probe a căror administrare necesită cheltuieli disproporţionate faţă de valoarea cererii de chemare în judecată sau a cererii reconvenţionale.

Rezultă aşadar că procedura cererilor de valoare redusă constituie o procedură urgentă, delimitată din punct de vedere al etapelor strict de către legiuitor, procedură ce permite reclamantului să obţină judecarea cu celeritate a cererii sale, în contextul îndeplinirii tuturor cerinţelor legale.

Se va reţine că între cele două părţi a fost încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr. C00….. din data de 17.04.2001 , prin care reclamanta s-a obligat, în principal, să furnizeze consumatorului energie electrică în mod continuu, iar pârâtul s-a obligat, în principal, să achite integral şi la termen contravaloarea energiei electrice furnizate. Conform pct. 3 art. 5, contractul de furnizare s-a încheiat pe perioadă nedeterminată.

Reclamanta pretinde că pârâtul nu a mai plătit contravaloarea facturilor emise de către reclamantă, facturi ce reprezentau contravaloarea serviciilor de furnizare a energiei electrice către pârât  în perioada martie  – octombrie 2015.

Așa  cum rezultă din Bonul de mișcare contor electric nr. 0…….5 din 02.10.2015, la  data menționată s-a procedat la debranșarea imobilului pârâtului  de la rețeaua de energie electrică.

Potrivit art. 969, 1073 şi 1074 din Codul Civil 1864, sub imperiul căruia a fost încheiat contractul de prestări servicii dintre părţi şi care este aplicabil potrivit art. 6 alin. 2 C.civ., convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante, iar creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei. În caz contrar, are dreptul la dezdăunare, care cuprinde în genere pierderea ce a suferit şi beneficiul de care a fost lipsit.

În speţă, raportul juridic dintre părţi are la bază contractul de furnizare a energiei electrice nr. C0…..2 din data de 17.04.2001 încheiat pe durată nedeterminată, contract în vigoare la data emiterii facturilor de către reclamantă.

În privinţa celor trei caractere ale creanţei pretinse de către creditor, instanţa arată că potrivit art. 662 alin. 2 C.proc.civ., o creanţă este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. Cum în prezenta cauză creanţa constând în plata sumei de 578,25 lei reprezentând debit neachitat, penalităţi, taxă deconectare, taxa TV, penalităţi TV rezultă din contractul de furnizare a energiei electrice nr. C0…..2 din data de 17.04.2001, respectiv facturile fiscale depuse la dosarul cauzei, instanţa constată că prezenta creaţă are caracter cert.

Cu privire la condiţia privind lichiditatea creanţei, aceasta este îndeplinită atunci când, potrivit art. 662 alin. 3 C.proc.civ., obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui. Întrucât cuantumul creanţei este determinat în facturile fiscale depuse la dosarul cauzei, instanţa apreciază că şi această condiţie este îndeplinită.

De asemenea, potrivit art. 662 alin. 4 C.proc.civ. creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată. În cazul de faţă, se observă că data scadentă a facturilor fiscale  este depăşită, aşa cum prevăd dispoziţiile contractului încheiat.

Pentru argumentele anterior expuse, instanţa va constata caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei reclamantei, întrucât aceasta rezultă din contractul de furnizare a energiei electrice nr. C0034….. din data de 17.04.2001, respectiv facturile fiscale depuse la dosarul cauzei, cuantumul acesteia fiind determinat, iar creanţa este exigibilă dat fiind faptul că termenele de plată stipulate în contract erau împlinite la data introducerii cererii de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte împrejurarea neachitării acestei datorii, aceasta este confirmată în cauză de probele administrate. Instanţa va avea în vedere şi atitudinea procesuală a pârâtului, care nu a comunicat instanţei formularul de răspuns completat, nu s-a prezentat la niciunul dintre termenele stabilite şi nu a depus la dosar niciun înscris din care să rezulte că ar fi achitat debitul pretins.

De asemenea, după cum susţine şi reclamanta în precizările depuse la data de 17.05.2016, instanţa reţine că pârâtul a fost notificat prin Adresa nr. 4…./07.10.2005  cu privire la datoria pe care o are, notificarea fiind primită de pârât însuşi, prin semnarea confirmării de primire a acesteia la data de  12.10.2015.

Instanţa reţine şi dispoziţiile art. 156 din HG nr. 1.007/25.06.2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, dispoziţii invocate de către reclamantă în cererea iniţială. Potrivit art. 156 alin. 1,  în cazul în care un consumator contestă valoarea unei facturi şi comunică acest fapt furnizorului în termen de 15 zile de la primirea ei, furnizorul este obligat să analizeze corectitudinea contestaţiei şi în termen de 10 zile de la primirea contestaţiei să comunice consumatorului rezultatul analizei.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, pârâtul nu a făcut nici dovada că le-ar fi contestat în termenul legal de 15 zile de la primire.

În concluzie, pentru considerentele expuse, instanța va admite cerere de valoare redusă formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul V N. I şi îl va obliga pe pârât la plata sumei 578,25 lei către reclamantă, reprezentând contravaloare energie electrică, penalităţi energie electrică, taxă deconectare, taxă TV şi penalizări taxă TV.

Faţă de soluţia promovată, având în vedere şi dispoziţiile art. 1032 rap. la art. 451-453 C.proc.civ., reţinând culpa procesuală a pârâtului, care prin neplata la scadenţă a contravalorii facturilor a generat formularea prezentei acţiuni, va admite şi solicitarea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată şi va dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 50 lei către reclamantă, reprezentând cheltuieli judiciare - taxa judiciară de timbru achitată

Domenii speta