Drepturi băneşti - restante

Sentinţă civilă 214 din 18.03.2017


Drepturi băneşti - restante pentru perioada 01.01.2015 - 28.06.2016

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, reclamantul LN  a chemat în judecată în calitate de pârâtă pe SC SSGSS SRL, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată la plata drepturilor băneşti neachitate în perioada 01.01.2015 - 28.06.2016  respectiv: plata orelor suplimentare în cuantum de 7.500 lei; plata orelor lucrate în repaus săptămânal în cuantum de 7.000 lei; plata orelor lucrate în zilele de  sărbători legale în cuantum de 700 lei; plata orelor de noapte în cuantum de 1.500 lei, plata sporului de vechime  în cuantum de 1.000 lei plata  sporului de concediu în cuantum de 500 lei.

În motivarea a arătat că a fost angajatul pârâtei în perioada 01.01.2015 - 28.06.2016 în funcţia de agent de  securitate în baza contractului de muncă pe perioadă nedeterminată nr. 3032/27.12.2014. A arătat că şi-a desfăşurat activitatea la două magazine în Dr.Tr.Severin respectiv la B pe perioada 01.01.2015 - 17.01.2016 şi la K pe  perioada 18.01.2016 - 28.06.2016.

Programul magazinului oscila în funcţie de sezon şi zile astfel:în perioada de vară de luni până sâmbăta de la orele 7,00 la 21,00 şi duminica  de la orele 9.00-19,00, iar pe perioada de iarna de luni până sâmbăta de la orele 7,30 la 20,30 şi duminica  de la orele 9.00-18,00.

Serviciul de pază al său se desfăşura pe baza graficelor lunare întocmite de şeful de obiectiv BG. Aceste grafice erau modificate în funcţie de nevoile agenţilor  şi ale magazinului.

Din lipsă de personal şi anume a agentului care să asigure libere şi concediile de odihnă, la nevoie  se efectua serviciu lucrând 3,4,5 zile cu un liber.

Prezenţa agenţilor de pază la serviciu se concretiza prin Registrul Buletinul Posturilor care ţinea cont de condica în care semna la intrarea şi ieşirea din post.

Programul agentului era luni-sâmbătă 9,00-21,00 adică 14 ore, iar duminica 9,00-19,00 Adică 10 ore întru-un  singur schimb, iar agentul în cele 14 ore acoperea succesiv 2 posturi, Postul 1-Linia caselor 7 ore şi Postul 2-materiale de construcţii 9 ore.

Nu s-a întâmplat ca la nevoie şeful de tură să efectueze vreo tură de serviciu când un agent solicita liber sau era în concediu de odihnă, conform L.333/2003, unde este precizat acest lucru.

A mai precizat că a efectuat şi serviciu de noapte când se făceau inventare, mentenanţă, remedieri, vopseli, zugrăveli ş.a. în magazin  ore  ce nu i s-au plătit corespunzător şi nici libere plătite nu s-au acordat.

La K Drobeta programul  magazinului era de luni până sâmbăta de la orele 9,30 la 22,00, iar duminica  de la orele 8.00-20,00

 Programul de lucru al agentului de pază se desfăşura pe două schimburi şi la nevoie se efectua şi schimbul 3.

Schimbul 1 al agentului de paza începea la ora 5,30 participând la dezarmarea magazinului pe care o făcea şeful de zi.

Între orele 5,30-9,30 agentul supraveghea descărcarea TIR-ului care aducea marfă, după care până la ora 15,30 când termina programul efectua activităţi specifice în magazin (5,30-15,30 – 10 ore) .

Schimbul 2 agentul de pază începea programul la orele 14,30 şi termina programul de regulă la 00,30-10 ore. Din 2 motive se întâmplă ca agentul  să iese din serviciu la  orele1,00-1,30 şi ora 1,00- 2,00 ori trezoreria făcea bani la timp ori maşina de valori întârzia din diverse motive.

Schimbul 3 se efectua la solicitarea beneficiarului pe timp de noapte cu ocazia inventarelor, mentenanţelor, activităţi de aprovizionare şi aranjarea mărfii pe rafturi. De regulă schimbul 2 se prelungea cu schimbul 3 adică agentul care venea la  14, 30 rămânea până la 5,30 respectiv 15 ore.

Serviciul de pază se efectua pe baza graficelor lunare întocmite de şeful de obiectiv PM care erau modificate frecvent în funcţie de nevoi.

Prezenţa agenţilor de serviciu se concretiza în Registru Buletinul Posturilor care ţinea loc de condică în care se semna la intrarea şi ieşirea din serviciu. Existat şi Registru de procese verbale pe care le semna la primirea şi predarea serviciului între schimbul 1 şi schimbul 2.

În zilele de sărbători legale magazinele erau închise doar în prima zi, iar celelalte zile se lucra fără recuperare sau zile libere plătite.

A mai arătat că pentru orele suplimentare efectuate, zilele de repaus săptămânal, sărbători legale, ore de noapte nu a fost niciodată compensat la salariu cu zile libere plătite sau vreun spor.

Astfel în condiţiile prezentate mai sus a ajuns să  efectueze o medie de 250 ore lunar în perioada 01.01.2015 - 28.06.2016.

În dovedire a depus la dosar înscrisuri.

În drept a  întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art.132 pct.1-5 din Legea 53/2003 Codul Muncii; art.134 pct.1-2,art.135,art.136, art.137 pct.1 şi 2 din Legea 53/2003 Codul Muncii; art.122 pct.1, art.123 lit. a şi b din Legea 53/2003 Codul Muncii; art.236 pct.2, art.243 pct.1 şi 4  din Legea 53/2003 Codul Muncii; art.335 alin.1 şi 2 din Codul de procedură civilă;

Pârâta S.S.G. SS S.R.L., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind nefondată.

În motivare a arătat că reclamantul LN a solicitat „plata drepturilor băneşti salariale restante" pentru perioada 01.01.2015 - 28.06.2016 şi înţelege să se folosească de o serie de înscrisuri care nu corespund realităţii şi solicită înlăturarea unor înscrisuri depuse la dosarul cauzei, respectiv Procesul-verbal încheiat la data de 30.01.2016.

În situaţia în care au fost efectuate ore suplimentare, acestea au fost efectuate cu acordul reclamantului, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi remunerate în consecinţă.

Zilele de repaus săptămânal au fost acordate în conformitate cu dispoziţiile Codului muncii, respectiv în doua zile consecutive şi nu se impune acordarea unui spor de salariu.

În contractul individual de muncă nu sunt prevăzute alte sporuri, indemnizaţii sau adaosuri şi nu se prevede niciun beneficiu privind concediul suplimentar, iar durata muncii fiind de 8 ore/zi, respectiv 40 ore/săptămânal.

Cu atât mai mult, toate afirmaţiile făcute prin cererea de chemare în judecata trebuie susţinute prin probe concrete, inclusiv trebuie demonstrat faptul că documentele depuse la dosarul cauzei au fost întocmite de societatea pârâtă.

În drept, a întemeiat întâmpinare pe dispoziţiile prevăzute de art. 201 C.p.c coroborate cu dispoziţiile prevăzute de art. 205 si următoarele din C.p.c, cat si pe dispoziţiile Codului muncii.

În cauză a fost audiat în calitate de martor numitul BG declaraţia acestuia sub prestare de jurământ fiind ataşată la dosar.

La termenul din data de 20.09.2016, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu expertiză contabilă, instanţa  prin încheierea din aceiaşi dată a dispus în cauză  efectuarea unei expertize contabile având următoarele obiective:

- să se verifice dacă  în perioada 01.01.2015 – 28.06.2016, defalcată în două perioade, respectiv 01.01.2015 – 17.01.2016 activitate desfăşurată la B D şi 18.01.2016 – 28.06.2016 activitate desfăşurată la la K D, reclamantul a prestat ore suplimentare peste programul normal de lucru, în caz afirmativ urmând să se arate dacă s-a acordat timp liber în compensare, ori s-a plătit sporul aferent conform contractului individual de muncă al reclamantului şi prevederilor Codului muncii, în caz contrar  se vor identifica ore lucrate  peste  durata normală a programului de lucru, urmând ca expertul contabil să procedeze la calculul contravalorii acestora;

- dacă în perioada 01.01.2015 – 28.06.2016, defalcată în două perioade, respectiv 01.01.2015 – 17.01.2016 activitate desfăşurată la B D şi 18.01.2016 – 28.06.2016 activitate desfăşurată la la K D, reclamantul a desfăşurat activitate în zilele de repaus săptămânal Sâmbete şi duminici), în caz afirmativ urmând să se verifice dacă au fost plătite aceste drepturi, în caz contrar să se calculeze contravaloarea acestor drepturi, conform contractului individual de muncă al reclamantului şi prevederilor Codului muncii;

- dacă în perioada 01.01.2015 – 28.06.2016 2016, defalcată în două perioade, respectiv 01.01.2015 – 17.01.2016 activitate desfăşurată la B D şi 18.01.2016 – 28.06.2016 activitate desfăşurată la la K D, reclamantul a desfăşurat activitate în zilele de sărbători legale, în caz afirmativ urmând să se arate  dacă au fost plătite aceste drepturi, în caz contrar să se calculeze contravaloarea acestor drepturi, conform contractului individual de muncă al reclamantului şi prevederilor Codului muncii;

- dacă în perioada 01.01.2015 – 28.06.2016 2016, defalcată în două perioade, respectiv 01.01.2015 – 17.01.2016 activitate desfăşurată la B D şi 18.01.2016 – 28.06.2016 activitate desfăşurată la la K D, reclamantul a desfăşurat activitate pe timp de noapte, în caz afirmativ urmând să se arate  dacă i-a fost plătit sporul aferent, în caz contrar să se  calculeze contravaloarea acestor drepturi, conform contractului individual de muncă al reclamantului şi prevederilor Codului muncii;

- dacă în perioada 01.01.2015 – 28.06.2016 2016, defalcată în două perioade, respectiv 01.01.2015 – 17.01.2016 activitate desfăşurată la B D şi 18.01.2016 – 28.06.2016 activitate desfăşurată la K D, reclamantul a desfăşurat beneficiat de indemnizaţia de concediu de odihnă, în caz afirmativ urmând să se arate dacă au fost plătite aceste drepturi, în caz contrar să se calculeze contravaloarea acestor drepturi, conform contractului individual de muncă al reclamantului şi prevederilor Codului muncii.

Expertiza contabilă a fost efectuată de expert TEC, fiind depusă la  dosar în data de 31.01.2017 şi comunicată părţilor.

Reclamantul a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză ce au fost comunicate expertului TEC, acesta depunând răspunsul la obiecţiunile formulate de reclamant la data de 07.03 comunicat părţilor.

Analizând acţiunea în raport de probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele: 

Reclamantul  LN a fost angajatul pârâtei în perioada 01.01.2015-28.06.2016 în funcţia de agent de securitate în baza contractului de muncă pe perioadă nedeterminată nr. 3032/27.12.2014. Acesta şi-a desfăşurat activitatea la două magazine în Dr.Tr.Severin respectiv la B pe perioada 01.01.2015 - 17.01.2016 şi la K pe  perioada 18.01.2016 - 28.06.2016.

Prin acţiunea dedusă judecăţii se solicită obligarea pârâtei la plata drepturilor băneşti neachitate în perioada 01.01.2015-28.06.2016 respectiv: plata orelor suplimentare în cuantum de 7.500 lei; plata orelor lucrate în repaus săptămânal în cuantum de 7.000 lei; plata orelor lucrate în zilele de sărbători legale în cuantum de 700 lei; plata orelor de noapte în cuantum de 1.500 lei, plata sporului de vechime  în cuantum de 1.000 lei şi  plata  sporului de concediu în cuantum de 500 lei.

Examinând solicitările reclamantului, instanţa reţine că, din declaraţia martorului BG, audiat în cauză, a rezultat că în perioada în litigiu programul de lucru al reclamantului coincidea cu programul magazinului, respectiv de la ora 07:30 - 21:00,  iar regimul de lucru al reclamantului era două zile lucrate şi două zile libere sau trei zile lucrate şi două zile libere.

Se mai reţine că în perioada dedusă judecăţii  se lucra în zilele de sărbători legale cât şi în zilele de sâmbăta şi duminica în funcţie de cum pica tura., iar orele suplimentare erau plătite ca şi orele normale fără adăugarea vreunui spor. În perioada dedusă judecăţii la nivelul societăţii pârâte nu a fost încheiat contract colectiv de muncă, aşa cum rezultă din declaraţia reclamantului-fila 182 dosar,

Potrivit art.120 alin.1 Codul muncii munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară.

Art. 122 Codul muncii dispune că  munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite, iar art. 123 alin.1,2 din acelaşi cod prevede că în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acestuia, spor care nu poate fi mai mic de 75 % din salariul de bază.

Potrivit raportului de expertiză contabilă, în perioada în litigiu, reclamantul a prestat un număr de 1.163 ore peste programul normal de lucru conform foilor de pontaj şi planificărilor întocmite de societatea pârâtă, expertul constatând că pentru orele efectuate de reclamant peste durata celor 40 de ore/săptămână acesta nu a fost remunerat şi nu i-a fost plătit sporul prevăzut de Codul muncii, conform extrasului de cont pentru drepturile salariale aferente perioadei în litigiu.

Pentru orele suplimentare prestate pârâta nu a acordat reclamantului timp liber plătit în compensare, c/val sporului cuvenit pentru orele suplimentare fiind de 4903 lei sumă brută şi  sporul aferent acestora în cuantum de 6.677 lei.

Potrivit art. 137 alin.1 Codul muncii repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica; alin.2 al aceluiaşi articol dispune că  în cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Art. 137 alin.3 Codul muncii  prevede că în situaţia prevăzută la aliniatul 2 salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau după caz prin contractul individual de muncă.

De asemenea, art. 142 al. 1,2 Codul muncii dispune că munca prestată în zilele de sărbătoare legală se compensează cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, iar în situaţia în care nu se acordă zile libere, beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100 % din salariul de bază.

În urma observării planificărilor de activitate şi foilor de pontaj întocmite de pârâtă, expertul contabil a identificat un număr de 935,5 ore lucrate de reclamant în zilele de sâmbătă şi duminică iar valoarea netă a sporului pentru cele 935,5  ore lucrate în zilele de sâmbătă şi duminică este în cuantum de 5.932 lei.

Se mai constată că, prin  acţiune, s-au indicat ca temei juridic pentru orele lucrate în zilele de sâmbătă, duminică dispoziţiile art.137, 138 Codul muncii, iar potrivit  art.137 alin.3 Codul munci salariaţii vor beneficia pentru orele lucrate în timpul repausului săptămânal de  un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau după caz prin contractul individual de muncă.

În speţă, în contractul  individual  de muncă  al reclamantului nu a fost prevăzut un spor pentru orele lucrate în zilele de sâmbătă, duminică, iar la nivelul societăţii nu s-a încheiat contract colectiv de muncă  în perioada  în litigiu 01.01.2015-28.06.2016.

Referitor la orele prestate în zilele de sărbători legale, expertul contabil a identificat un număr de 91,5 ore pentru care fostul angajator nu  a acordat timp liber în compensare, c/val sporului cuvenit pentru aceste ore fiind de 204 lei în sumă netă.

În ceea ce priveşte programul de lucru în timpul nopţii se reţine că potrivit planificările lunare şi foile de pontaj, reclamantul a desfăşurat munca în timpul nopţii în perioada, 01.01.2015-28.06.2016 aşa cum rezultă din conţinutul raportului de expertiză efectuat în cauză şi a identificat un număr de 92 ore lucrate de reclamant iar valoarea netă a acestui  spor este în cuantum de 100 lei.

Petitul privind obligarea pârâtei la plata indemnizaţiei CO este neîntemeiat întrucât din raportul de expertiză reiese că reclamantul a beneficiat de aceasta.

Faţă de cele arătate mai sus instanţa va admite în parte acţiunea pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite şi neachitate aferente perioadei 01.01.2015-28.06.2016, în sumă netă actualizată cu indicii de inflaţie la data de 28.02.2017, în cuantum de 14.816 lei, din care suma netă de 4903 lei c/v orelor suplimentare şi sporul aferent acestora  în cuantum de 3.677 lei, suma netă de 5.932 lei reprezentând c/v orelor lucrate în repaosul săptămânal, suma de 204 lei reprezentând c/v orelor lucrate în zilele de sărbători legale,  suma netă de 100 lei reprezentând c/v orelor lucrate în timpul nopţii.

În baza art. 453 alin.1 coroborat cu art.451  Cod procedură civilă va fi obligată pârâta care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat şi onorariu expert - efectuate de reclamant  pe parcursul litigiului în cuantum de 1000 lei.

Această sentinţă a fost atacată cu apel de către intimată, aflându-se pe rolul Curţii de Apel Craiova.