Revendicare imobiliară

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. _________ la data de __________, reclamanţii _____ au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligaţi pârâţii _________, să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie  suprafaţa de 1388 mp. situat în intravilanul satului ____, com. ______, compusă din :

- 396,97 m. teren arabil în  P :__________ ce aparţine reclamanţilor şi celorlalţi coproprietari conform s.c. _____________, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr.___________ şi a s.c. nr.____________ a Judecătoriei _________, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia _____________ a Tribunalului _________;

-85 mp. teren curţi construcţii în P _____, ce aparţine reclamanţilor şi celorlalţi coproprietari, conform extras CF ____________;

-10 mp. teren curţi construcţii în P____, ce aparţine reclamantului _______________;

-24 mp. teren curţi-construcţii în P ________, ce aparţine reclamantului __________;

-761 mp. teren în P. ____________ ce aparţine reclamanţilor şi celorlalţi coproprietari;

-508 mp. teren în P ______, ce aparţine reclamanţilor şi celorlalţi coproprietari conf. S.c. _________ a Judecătoriei __________,  definitivă prin Decizia _____ din ____________ a Tribunalului _________, prin care a fost suplimentat certificatul de moştenitor nr.________ după defuncta ___________ – autoarea reclamanţilor.

Au mai solicitat reclamanţii ca pârâţii să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie locuinţa în suprafaţă de 56,11 mp. şi anexele, astfel :

-Camera cu suprafaţa construită de 24 mp. ce aparţine reclamantului __________;

-Camera cu suprafaţa construită de 18 mp. ce aparţine în indiviziune reclamantului _________ şi celorlalţi coproprietari ;

-Camera cu suprafaţa de 14,11 mp. ce aparţine în indiviziune reclamantului _____________şi celorlalţi coproprietari ;

-Magazie cu suprafaţa construită de 10,45 mp. ce aparţine în indiviziune reclamantului _________ şi celorlalţi coproprietari ;

-Magazie cu suprafaţa construită de 12,50 mp. ce aparţine în indiviziune reclamantului ___________ şi celorlalţi coproprietari ;

şi obligarea  pârâţilor la plata prejudiciului de 10.000 lei  aferent ultimilor 3 ani pentru lipsa de folosinţă a imobilului.

În motivarea  cererii, reclamanţii au arătat în esenţă că terenul pe care îl revendică  de la pârâţi a aparţinut defunctei __________, conform T.P. _____________, a cărei moştenire a fost acceptată de  reclamantul ______________ şi defuncţii __________,  toţi având calitatea de descendenţi de gradul I; defunctul _______ a dec4dat la _________, rămânând moştenitori de gradul I – reclamantul _______; defuncta ______ decedată la __________ a lăsat moştenitori legali pe sora sa  __________, fratele reclamant __________ şi pe nepoţii de frate  reclamantul  ____

Au mai arătat reclamanţii că pârâţii ocupă în mod abuziv imobilul revendicat, nu au drept de proprietate , iar posesia lor exercitată cu rea credinţă este nelegală, astfel că deşi au titlu valabil doar pentru camerele menţionate şi pentru terenul de 41 mp. aferent acestora, pârâţii ocupă în mod nelegal întregul imobil, precum şi întreaga locuinţă şi anexele, au început să modifice construcţiile, comportându-se ca adevăraţi proprietari.

Reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe prevederile art.563 şi urm. Cod civil.

Cererea a fost legal timbrată cu 1520 lei taxă de timbru cu chitanţele seria  BC nr.1822015/22.10.2014 – 20 lei, seria BC nr.1843149/18.11.2014 – 1500 lei, aflate la fl.74-75 vol.1.

În dovedirea cererii reclamanţii au depus în copie înscrisuri : certificate de moştenitor nr.___________, certificate de atestare fiscală, extrase de carte funciară, certificat eliberat de OCPI, documentaţia cu nr. cadastral _____, sentinţa civilă nr. _______ fl. 8-59.

În termen legal pârâţii au formulat întâmpinare prin care au arătat că recunosc pretenţiile reclamanţilor de a-şi revendica proprietatea, însă  au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat motivat de faptul că  suprafaţa de 396,97 mp. este în posesia lor – conform  sentinţei civile nr.__________ şi au invocat aceeaşi excepţie pentru suprafeţele pe care le-au dobândit  prin sentinţele civile nr. _____________, decizia _________ şi sentinţa ____________.

Au mai arătat pârâţii  că având în vedere certificatul de atestare fiscală  nr._________ în care sunt precizate suprafeţele de 385 mp. şi 1106 mp. pe numele  ___________ în T.P. ___________, bunuri nepartajate, reclamanţii să depună  schiţa anexă, T.P. şi o expertiza pentru comunicare; în susţinerea întâmpinării pârâţii au depus proces verbal din 26.11.2008 şi proces verbal din 16.02.2009  încheiate de BEJ ____________.

Pe parcursul procesului a decedata reclamantul _____________, judecata continuând cu moștenitorii acestuia, ____________

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine :

La data de 27.10.2014, reclamanţii ___________ au formulat cerere prin care au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligaţi pârâţii __________________, să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie  suprafaţa de 1388 mp. situat în intravilanul satului __________, compusă din: 396,97 m. teren arabil în  P 2135 ce aparţine reclamanţilor şi celorlalţi coproprietari conform s.c. _________, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr.___________ şi a s.c. nr._________ a Judecătoriei __________, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr._________ a Tribunalului ______; 85 mp. teren curţi construcţii în P _________, ce aparţine reclamanţilor şi celorlalţi coproprietari, conform extras CF ______; 10 mp. teren curţi construcţii în P -----------, ce aparţine reclamantului ________; 24 mp. teren curţi-construcţii în p._________, ce aparţine reclamantului ________; 761 mp. teren în P ________, ce aparţine reclamanţilor şi celorlalţi coproprietari; 508 mp. teren în P _______, ce aparţine reclamanţilor şi celorlalţi coproprietari conf. S.c. ____________ a Judecătoriei ___________,  definitivă prin Decizia civilă nr.____________ a Tribunalului ______________, prin care a fost suplimentat certificatul de moştenitor nr.___________ după defuncta _________ – autoarea reclamanţilor.

Au mai solicitat reclamanţii ca pârâţii să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie locuinţa în suprafaţă de 56,11 mp. şi anexele, astfel: camera cu suprafaţa construită de 24 mp. ce aparţine reclamantului ____________; camera cu suprafaţa construită de 18 mp. ce aparţine în indiviziune reclamantului __________ şi celorlalţi coproprietari, camera cu suprafaţa de 14,11 mp. ce aparţine în indiviziune reclamantului ______________ şi celorlalţi coproprietari, magazie cu suprafaţa construită de 10,45 mp. ce aparţine în indiviziune reclamantului _____________ şi celorlalţi coproprietari, magazie cu suprafaţa construită de 12,50 mp. ce aparţine în indiviziune reclamantului ___________ şi celorlalţi coproprietari şi obligarea  pârâţilor la plata prejudiciului de 10.000 lei  aferent ultimilor 3 ani pentru lipsa de folosinţă a imobilului.

În fapt, reclamanții au dobândit imobilele revendicate după cum urmează:

-suprafața de 396,97 mp arabil, P __________, nr. cadastral ______; Carte Funciară _________,

conform _________, definitivă prin d.c __________, filele 35 -38, s.c ________, definitivă prin d.c ____________ a Tribunalului ______, filele 39 -42 dosar;

-suprafața de 85 mp curți construcții, P _______, nr. cadastral ______, CF _________, extras

_________, fila 26, proprietari __________ și ___________, s.c __________ și d.c _______, fila 43 și urm. dosar; P __________, nr. cadastral ______,

-10 mp curți construcții P ________, nr. cadastral _____, CF _________, extras ________,

fila 24, , proprietar __________, s.c 9174/2002 a Judecătoriei _________, d.c _________  a Curții de Apel _________, filele 43 – 50;

-Suprafața de 24 mp curți construcții  p_________1, Carte Funciară _________, extras

_________, fila 17 dosar, proprietar _________, act de adjudecare fila 57, s.c _________ și s.c ____________ a Judecătoriei ___________, fila 52;

-suprafața de 761 mp P2140, nr. cad. 460, CF 60476, extras 57918/02.10.2014, fila

22, proprietari Melinte Virgiliu și Badarcă Antonia,  s.c 9174/2002 a Judecătoriei Bacău, d.c 276/2001, fila 43;

-suprafața de 508 mp P_________, filele 39 -42, s.c _________ și d.c ____________.

Pentru imobilele construcții revendicate în cauza pendinte, reclamanții au depus la dosar pentru camera de 24 mp, nr. cad. CF __________, extras de carte funciară _________, fila 17, proprietar ______________, proces verbal de adjudecare, fila 57 dosar, s.c __________, iar pentru camerele de 18 mp, nr. cad. ___________, camera de 11 mp, 10,45 mp, nr. cad. ___________, magazia de 10,45 mp, nr. cad ___________ și magazia de 12,50 mp, nr. cad. __________, extras de carte funciară __________, fila 26, proprietari _____________ și _______, s.c ________, d.c _________, fila 43.

Toate suprafețele de teren revendicate formează un trup comun de teren, pe care este situată o casă cu mai multe încăperi, care cuprinde și încăperile pentru care reclamanții au formulat cerere de revendicare.

Pârâții _________, au dobândit inițial prin cumpărare cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ___________, fila 50 dosar, suprafața de 438 mp teren, parcela _________, nr. cadastral ___, iar prin perfectarea unei convenții de vânzare cumpărare prin s.c ______ a Judecătoriei ________, filele 33 – 34, proprietatea unei case compusă din trei camere și beci, situată în ___________.

Însă, prin s.c __________, filele 35 -38 dosar, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. _________ pentru suprafața de __________ mp, pârâții fiind obligați să lase lui ___________și ______, în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de de 396,97 mp.

Această situație se regăsește și în evidențele Cărții Funciare a comunei _______, prin s.c ________ a Judecătoriei Bacău, filele 104 – 105, dispunându-se rectificarea cărții funciare __________, în sensul că pentru terenul cu numărul cadastral 163 s-a diminuat suprafața de teren de la 438 mp cu 396,97 mp, astfel că pârâții au rămas în proprietate cu suprafața de 41,03 mp. 

În cauză au fost efectuate expertize tehnice judiciare, care au avut ca obiectiv principal identificarea imobilelor revendicate de reclamanți prin acțiunea principală, avându-se în vedere actele de proprietate ale părților. Expertiza topocadastrală a fost efectuată de expert ____________, iar expertiza construcții a fost efectuată de expert _______.

În ceea ce privește terenul, instanța reține că potrivit concluziilor raportului de expertiză și schiței de la fila 50 dosar volumul II, terenul proprietatea pârâților, în suprafață de 41 mp este situat între punctele de contur hașurate cu portocaliu, 11.12.72.13.22.23.24.67.52.51.50.68.11, fiind situat sub construcții, restul terenului pretins de reclamanți fiind cuprins între punctele de contur 1.2.28.29.30.3.132.33.34.35.36.37.38.39.40.41.55.56.25.26.27.14.1, terenul pârâtului fiind practic o insulă în interiorul suprafețelor de teren pretinse de reclamanți, suprafețe care deși au numere cadastrale distincte formează un trup comun de teren, în jurul unei case.

În ceea ce privește casa, instanța reține că aceasta este compusă din 6 camere, 3 magazii, un antreu, un hol de intrare , o verandă și o prispă, un coteț și un coșer, care sunt lipite de această casă.  Casa a fost identificată și expusă în releveu pe schița de la fila 219 vol. I dosar.

Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că deși prin s.c 320/22.01.2004 a Judecătoriei ____________, pârâții au devenit proprietarii unei case cu trei camere și beci, această casă nu a fost identificată cu suprafețe print-o expertiză și nu este o casă distinctă de cea identificată de expert _________________, ci face parte dintr-o casă cu mai multe camere.

Între părți s-a mai purtat o judecată privind revendicarea unei camere, Judecătoria _______ pronunțând s.c _________ (filele 52 – 53, vol. I dosar. Din considerentele acestei sentințe dar și din descrierea casei prin sentința de perfectare, instanța reține că imobilul casă proprietatea reclamanților trebuie să fie un corp compact din casa mai mare și trebuie să fie situat peste suprafața de 41 mp teren pe care pârâții o au în proprietate, în zona în care casa are beci.

Astfel, cu putere de lucru judecat, prin s.c s.c 2225/17.03.2008 pronunțată în dosarul _______  , s-a reținut că pârâții au cumpărat „o construcție compusă dintr-o cameră cu intrare pe beci, chiler actual modificat în  trei camere, coteț de păsări, bucătărie, wc, coșer și o cameră cu balcon”. Prin acea sentință, pârâții au pierdut camera cu balcon, instanța considerând că titlul reclamanților are preferință celui al pârâților.

Coroborând schița de la fila 219 vol. I dosar, întocmită de expert _________ în cauza pendinte cu înscrisurile amintite, instanța reține că proprietatea pârâților din construcție este reprezentată de magazia 2, baie, camera 3, hol intrare pe beci, hol 2, magazia 3 și coșerul de porumb.

Pârâul ________ nu a negat că folosește terenul din jurul casei, arătând că îl lucrează ca să nu rămână nelucrat și că nu ocupă toate camerele, ci doar camera 2, holul , camerele 5 și 6 fiind abandonate.

Având în vedere faptul că între părți s-au purta mai multe procese, instanța reține că între părți există o puternică stare conflictuală, și chiar dacă pârâții nu ocupă camerele 5 și 6, având în vedere configurația casei, implicit le este împiedicat accesul reclamanților la imobil.

Referitor la proba dreptului de proprietate, instanța reține că potrivit art. 565 Cod civil, privind proba dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară „În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară.”

Analizând înscrisurile atașate la dosar și extrasele de carte funciară enumerate anterior, instanța reține că reclamanții au dovedit că sunt proprietarii imobilelor revendicate, pârâții având în proprietate suprafața de teren de 41 mp, înscrisă în evidențele cărții funciare și o construcție în suprafață de 49 mp .

Terenul este stăpânit în prezent de pârât, care nu a negat acest fapt, însă a arătat că ternul i-a fost vândut, însă nu a depus în acest sens nici un înscris.

Simplul fapt că pârâții trebuie să folosească casa (indiferent care cameră), fapt necontestat de pârâți, presupune folosirea terenului, întrucât pârâții nu dețin o cale de trecere sub forma unei servituți sau vreun drept de folosință a terenului situat sub alte camere, sub forma unei superficii. Forma proprietății pârâților, care este de fapt o insulă de 41 mp teren și o construcție de 49 mp dintr-o casă mai mare, presupune în mod absolut și indubitabil folosirea terenului reclamanților. 

În ceea ce privește folosirea construcției, instanța reține din concluziile raportului de expertiză că se impun următoarele modificări efectuate de pârâți, pentru refacerea casei: anularea accesului din verandă spre camera 4, refacerea bucătăriei, desființarea băii în interiorul magaziei 2, refacerea intrării în magazia 3, desființarea închiderii verandei la exterior și refacerea acoperișului.

Având în vedere că o parte dintre reparații se impun a se face la construcțiile ce aparțin pârâților, precum și calculul efectuat de expert la fila 216, instanța reține că valoarea reparațiilor la construcțiile aparținând reclamanților este de 4266 lei.

În cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 563 din Noul Cod Civil, care reglementează acţiunea în revendicare:

“(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

(2) Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel.

(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin recunoscut.

(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului de procedură civilă.”

Acţiunea în revendicare este un mijloc de apărare în justiţie a dreptului de proprietate privată şi reprezintă acţiunea în justiţie aflată la îndemâna proprietarului bunului împotriva posesorului sau împotriva altei persoane care deţine bunul respectiv, fără drept.

Proba dreptului de proprietate se face cu titlul de proprietate. În speţă, instanţa reţine că reclamanții au făcut dovada dreptului de proprietate cu înscrisurile amintite, pârâtul nefăcând dovada în instanţă că deţin un titlu valabil pentru terenurile și construcțiile  pe care au recunoscut că le ocupă.

Cum pârâtul nu a dovedit că deţine un act autentic pentru terenul pe care îl stăpâneşte, iar reclamanții că sunt titularii dreptului de proprietate pentru imobilele pretinse în acţiune şi că deţin un titlu valabil, instanţa urmează a constata că reclamanții şi-au dovedit cererea, astfel că instanţa va admite acţiunea. În ceea ce privește apărarea pârâților că acțiunea în revendicare nu a fost  introdusă de toți proprietarii, instanța reține că acest fapt nu poate opri analizarea unei astfel de cereri, întrucât potrivit art. 643  Cod civil „(1) Fiecare coproprietar poate sta singur în justiţie, indiferent de calitatea procesuală, în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acţiunii în revendicare.(2) Hotărârile judecătoreşti pronunţate în folosul coproprietăţii profită tuturor coproprietarilor. Hotărârile judecătoreşti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalţi poproprietari.”

Analizând excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâți prin întâmpinarea de la fila 80 dosarinstanța reține că între părțile litigante a mai avut loc o judecată referitoare la revendicarea unor imobile cuprinse și în cererea pendinte,  finalizată prin s.c 3589/2004, pronunțată în dosarul 2714/2003, filele 35 - 38 și 2225/2008, pronunțată în dosarul 873/180/2007, filele 52 – 53 vol. I dosar.

Autoritatea de lucru judecat presupune potrivit art. 431 Cod procedură civilă existența unei judecăți definitive, în speță privind revendicarea unui imobil, precum și formularea și înregistrarea pe rolul instanței a unei noi cereri, având același obiect.

Efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat este, înserat în art. 431 alin. (2) Cod procedură civilă, arată că oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă. Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat constă în împiedicarea unei a doua judecăţi între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi cu aceeaşi cauză, fiind prevăzut de art. 431 alin. (1)  Cod procedură civilă, ca excepţia autorităţii de lucru judecat.

În cauză,  având în vedere s.c 2225/2008 (filele 52 – 53 vol. I dosar), instanța va admite excepţia autorităţii de lucru judecat pentru revendicarea imobilului cameră în suprafaţă de 24 mp, număr cadastral _________ din Cartea Funciară CF _____, corespondent actual în camera 4, identificat pe schiţa raportului de expertiză Chitroceanu Nelu efectuată în cauză, şi în consecinţă respinge acest capăt de cerere.

În ceea ce privește s.c 3589/2004, pronunțată în dosarul 2714/2003, filele 35 – 38, prin care pârâții au fost obligați să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 396,97 mp, instanța reține că aceasta și-a pierdut puterea executorie, astfel că pentru a-și putea produce efectele într-o executare silită, trebuie reluată judecata asupra fondului, așa cum rezultă din prevederile art. 706 Cod procedură civilă:

„(1) Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani.

(2) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.”

Referitor la excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește s.c 13064/2012 în dosarul 44611/299/2009, filele 39 - 42, vol. I dosar, nu sunt întrunite elementele triplei identități (părți, obiect și cauză), având alt obiect decât revendicare.

Ca efect al acţiunii în revendicare, prevăzut expres la art. 566 din Noul Cod Civil,  „(1) Pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat. În aceleaşi condiţii, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. În toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii…”, instanţa va dispune obligarea pârâtului să lase reclamantelor în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafeţele de teren și construcțiile pretinse în acțiune, cu excepția imobilului cameră în suprafaţă de 24 mp, număr cadastral __________ din Cartea Funciară CF ___________, corespondent actual în camera 4.

Potrivit art. 555 Cod civil, privind conţinutul dreptului de proprietate privată, „Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.”

Având în vedre situația de fapt și de drept expusă, precum și faptul că reclamanții nu au făcut dovada că bunuri asemănătoare cu cele revendicate pot fi închiriate și cu ce sumă, instanța va admite în parte acțiunea, conform dispozitivului ce urmează.

Constatând culpa procesuală a pârâților, instanţa, în temeiul art. 453 C.pr.civ, va dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4020 de lei, reprezentând taxă judiciară de timbre și onorarii de expert.

Domenii speta

Spete similare