Cerere

Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de .. sub nr ..  reclamanta U M L  a formulat în contraditoriu cu pârâta S H cerere de asigurare a probelor.

În motivare, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de închiriere nr …. menţionându-se că suprafaţa închiriată este de 172,8 mp, chiria fiind stabilită la suma de 14 euro/mp, ce a fost achitată pentru întreaga suprafaţă indicată în perioada …. A susţinut reclamanta că în urma unor măsurători efectuate de un expert autorizat a constatat că de fapt suprafaţa era de doar 145,3 mp conform unei schiţe releveu,  deci mai mică cu 27, 5 mp decât suprafaţa menţionată şi pentru care a plătit chirie 4 ani. A mai arătat că la data de … a transmis prin executor notificarea nr …..  însă pârâta nu a comunicat niciun punct de vedere  privind diferenţa dintre suprafaţa de 172,8 mp închiriată şi 145,3 mp spaţiu real existent.

Reclamanta a învederat că va formula cerere de chemare în judecată pentru obligarea pârâtei la restituirea sumei aferente diferenţei de preţ achitată cu tilu de chirie pentru o suprafaţă de 172,8 mp în loc de 145,3 mp, pentru o perioadă de 48 de luni din ….. A mai arătat că această configuraţie a spaţiului închiriat societăţii pe o latură de demarcaţie cu alt spaţiu închiriat unei societăţi bancare  este realizată din materiale care permit mutarea, existând posibilitatea ca pârâta să translateze, în lipsa sa, peretele pentru a întregi suprafaţa ce le-a fost închiriată în fapt până la limita de 172,8 mp, fără a exista o probă ulterioară cu putere doveditpare şi  că începând cu luna septembrie sau chiar mai devreme este posibil să fie nevoiţi să părăsească spaţiul închiriat.

Reclamanta a arătat că în temeiul art 364 alin1 C.proc.civ, faţă de motivele prezentate este dovedită urgenţa  cererii, interesul fiind să se constate de urgenţă o stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor într-o judecată pe calea dreptului comun, urmând ca un executor judecătoresc să constate la faţa locului această situaţie da fapt, respectiv faptul că limitele  spaţiului închiriat  sunt cele menţionate în schiţa releveu  realizată de un expert autorizat. A mai arătat că spaţiul pentru care solicită admiterea cererii este un spaţiu închiriat aflat în folosinţa sa  şi pentru care S H nu are acces fără o dispoziţie dintr-o hotărâre judecătorească, nefiind necesar concursul părţii adverse sau al unei alte persoane în afara executorului sau a unui expert solicitat.

În drept a invocat prevederile art 359 alin 1, art 362, art 364 alin 1 şi 3 C.proc.civ.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.

Reclamanta a formulat precizări la acţiune prin care a arătat că imobilul este un spaţiu comercial închiriat în baza contractului nr ……., pe care urmează să îl predea în ……. A mai arătat că în luna aprilie-mai a constata că spaţiul pentru care a achitat chirie nu are suprafaţa de 172,8 mp ci doar 145,3 mp, motiv pentru care urmează a chema în judecată pârâta în vederea recuperării sumei achitate în plus cu titlu de chirie pentru diferenţa de suprafaţă. Reclamanta a susţinut că a anexat la cererea de chemare în judecată înscrisul reprezentat de "releveu spaţiu comercial" realizat de un expert autorizat prin care se confirmă că suprafaţa închiriată este de 145,3 mp, releveu ce reprezintă o probă extrajudiciară în cazul unui litigiu, pentru latura dintre spaţiul pe care îl are închiriat şi cel închiriat instituţiei bancare existând un perete de rigips ce ar putea fi translatat pentru întregirea suprafeţei până la 172,8 mp.

Reclamanta a precizat că se impuse ca această constatare să fie făcută de un expert construcţii autorizat în prezenţa unui executor judecătoresc care are competenţă de a certifica şi face opozabilă o situaţie de fapt constatată, constatarea ce urmează a fi făcută de un expert construcţii fiind doar aceea de a confirma că limitele de demarcaţie pe toate cele patru laturi sunt acelea din înscrisul aflat la dosar, iar suprafaţa dintre laturi este de 145,3 mp.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de asigurare a probelor pe motiv că solicitarea reclamantei întemeiată pe dispoziţiile art 364 C.proc.civ nu este compatibilă cu procedura prevăzut de art 359 C.proc.civ, în subsidiar respingerea ca inadmisibilă a cererii de asigurare a probelor pentru neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art 359 C.proc.civ. Tot în subsidiar a solicitat respingerea cererii de obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În apărare, pârâta a arătat că a încheiat cu reclamanta …….  pentru un spaţiu de 172,8 mp, la momentul predării spaţiului fiind înceiat şi un proces verbal de predare -primire.

Pârâta a susţinut că art 359 C.proc.civ prevede posibilitatea ca o persoană interesată să se poată adresa instanţei de judecată cu o cerere de asigurare a probelor în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate, iar art 364 C.proc.civ  prevede că în cazul constatării unor stări de fapt, partea interesată se poate adresa unui executor care să constate o anumită stare de fapt care ar putea să se schimbe, însă procedura pevăzută de art 364 C.proc.civ este diferită de cea stabilită de art 359 C.proc.civ. Conform doctrinei, a mai arătat pârâta, în procedura prevăzută de art 364 C.proc.civ intervenţia instanţei este condiţionată de lipsa acordului părţii adverse sau a altei persoane împotriva căreia constatarea urmează a fi făcută, însă reclamanta îşi motivează cererea pe dispoziţiile art 364 C.proc.civ care prevăd altă procedură, respectiv a formulării cererii în faţa unui executor, iar nu în faţa instanţei, având posibilitatea de a cere încuviinţarea instanţei numai dacă partea adversă s-ar fi împotrivit.  A susţinut că reclamanta a solicitat încuviinţarea efectuării constatării şi nu pronunţarea unei încheieri de administrare a probei, solicitarea fiind inadmisibilă.

Pârâta a mai susţinut că cererea este inadmisibilă întrucât nu sunt îndeplinite condiţia interesului şi nici condiţia urgenţei cererii de asigurare a probelor.

Cu privire la condiţia interesului, pârâta a arătat că în doctrină s-a reţinut că aprecierea interesului şi implicit a calităţii procesuale a celui care solicită asigurarea unei dovezi prin intermediul acestei proceduri trebuie făcută din două perspective: proba a cărei asigurare este solicitată să fie aptă a dovedi dreptul afirmat sau faptul care susţine temeinicia acestuia ori care îl poate infirma, astfel că cel care formulează cererea va trebui să arate proba a cărei asigurare o solicită, obiectul acesteia-faptul supus probaţiunii-şi să justifice admisibilitatea probei şi aptitudinea acesteia de a duce la soluţionarea procesului demarat sau viitor.

Pârâta a apreciat că presupusa probă solicitată nu are relevanţă raportat la dreptul afirmat din moment ce nu a negat suprafaţa spaţiului închiriat, cu atât mai mult cu cât schiţa acestuia este ataşată procesului verbal de predare primire, presupusa diferenţă de suprafaţă fiind în fapt inexistentă întrucât este diferenţa dintre suprafaţa comstruită şi suprafaţa utilă a spaţiului. Mai mult, a arătat pârâta, o astfel de cerere de asigurare de probe este nejustificată din moment ce nu contestă starea de fapt indicată de reclamantă aceea că spaţiul închiriat are 172,8 mp construiţi şi 145,3 mp utili, iar discuţiile ce se vor purta într-un eventual litigiu vor avea în vedere interpretarea contractului şi nu dimensiunile spaţiului recunoscute de subscrisa.

Cu privire la urgenţa cererii, pârâta a arătat că procedura de asigurare a dovezilor este condiţionată de urgenţa impusă de existenţa unui pericol de dispariţie sau deteriorare a probei sau de îngreunare a administrării sale în viitor, or cererea formulată nu îndeplineşte condiţia urgenţei din moment ce susţinerile reclamantei privind presupusa posibilitate de mutare a peretelui sunt nedovedite  şi neîntemeiate  cu atât mai mult cu cât aceasta ocupă spaţiul.

În susbisidiar a arătat că în măsura în care se va trece peste apărările invocate cu privire la inadmisibilitatea cererii de asigurare a probelor, pârâta a solicitat respingerea cererii de acodare a cheltuielilor de judecată  întrucât nu este în culpă procesuală dat fiind că nu a contestat suprafeţe indicate de reclamantă, mai ales că sunt menţionate în contractul de închiriere şi schiţa anexă, nu a negat că suprafaţa utilă este mai mică decât cea construită.  fiind evident că între aceste suprafeţe există diferenţe.

În probaţiune a depus înscrisuri.

În drept a invocat prevderile art 201 şi um C.proc.civ.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Între D B  în calitate de proprietar locator şi reclamanta U M L  în calitate de locatar a intervenit contractul de închiriere nr … având ca obiect imobilul în suprafaţă de 172,8 mp din … pe o perioadă de 4 ani de la .., cu posibilitatea prelungirii prin acordul părţilor prin act adiţional.

Reclamanta a susţinut că în fapt suprafaţa închiriată este de 145, 3 mp şi a solicitat instanţei pe calea cererii de asigurare a probelor constatarea diferenţei de suprafeţe, în prezenţa unui executor judecătoresc, de un expert construcţii care să confirme că limitele de demarcaţie pe toate cele patru laturi ale spaţiului sunt acelea din înscrisul aflat la dosar, iar suprafaţa dintre laturi este de 145,3 mp.

Instanţa reţine că pârâta a arătat că suprafaţa constuită a imobilului ce face obiectul cauzei este de 172,8  mp, suprafaţa construită fiind de 145,3 mp.

Potrivit art. 359 C.pr.civ., oricine are interes să constate de urgenţă mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile, ori să obţină recunoaşterea unui înscris, a unui fapt ori a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere administrarea acestor probe, atât înainte cât şi în timpul procesului. Cererea poate fi făcută chiar dacă nu există urgenţă, în cazul în care partea adversă îşi dă acordul.

Conform art.364 alin.1 C.pr.civ., cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgenţă o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripţia căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la faţa locului această stare de fapt. În cazul în care efectuarea constatării prevăzute la alin. (1) necesită concursul părţii adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia. În lipsa acordului prevăzut la alin. (2), partea interesată va putea cere instanţei să încuviinţeze efectuarea constatării.

Cele două instituţii reglementate de dispoziţiile art 359 şi art 364 sunt distincte, atât din punct de vedere al procedurii, cât şi a condiţiilor ce trebuie îndeplinite.

Astfel, procedura asigurării de dovezi reglementată de dispoziţiile art 359 C.proc.civ are ca scop conservarea unor probe respectiv mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile, recunoaşterea unui înscris, a unui fapt ori a unui drept, ce urmează a fi folosite într-un litigiu, fiind condiţionata de urgenţa  impusa de existenţa unui pericol de disparţie a probei  sau de îngreunare a administrării acesteia in viitor. Procedura statuată de art 364 C.proc.civ  are în vedere doar constatarea unei stări de fapt condiţionată de existenţa unei urgenţe. În acest din urmă caz, nu este necesară intervenţia instanţei, ci doar prezenţa executorului judecătoresc, concursul instanţei fiind impus doar în situaţia în care efectuarea constatării este condiţionată de acordul părţii adverse sau al altei persoane şi nu există acest acord. Cele două proceduri nu sunt însă incompatibile, partea  având posibilitatea de a solicita atât părerea uni expert, cât şi constatarea situaţiei de fapt de către un executor judecătoresc, însă cu îndeplinirea condiţilor impuse de textele de lege. Fiind vorba de o asigurare a probelor, constatarea părerii unui expert are loc prin intermediul unei expertize cu obiectivele precizate în mod clar.

În orice caz, analiza condiţiilor impuse de dispoziţiile legale invocate privesc însăşi fondul şi nu admisibilitatea cererii, urmând a fi analizate de instanţă sub acest aspect,  inadmisibilitatea presupunând că partea recurge ca o cale ce nu este prevăzută de lege sau nu îi este deschisă. Din perspectiva solicitărilor reclamantei, cererea întemeiată pe dispoziţiile art 359 şi art 364 C.proc.civ este admisibilă, dispoziţiile legale precitate punând la îndemâna reclamantei o cerere de asigurare dovezi. 

În speţă, reclamanta solicită prin intermediul cererii de asigurare a dovezilor ca un expert, în prezenta unui executor, să constate o situaţie de fapt, precizând în mod clar că nu solicită efectuarea unei expertize.

Instanţa reţine că reclamanta ocupă, în continuare, imobilul închiriat. Astfel, aceasta nu are nevoie de acordul pârâtei pentru efectuarea constatării situaţiei de fapt prin intermediul executorului judecătoresc conform art 364 C.proc.civ şi prin urmare nu se impuse nici intervenţia instanţei.  Cum s-a precizat, concursul instanţei ar fi fost necesar dacă pentru constatarea stării de fapt ar fi fost necesar acordul părţii adverse şi aceasta nu a consimţit. Faptul că partea s-a adresat direct instanţei şi nu executorului nu determină inadmisibilitatea cererii, aşa cum a susţinut pârâta, instanţa urmând a verificacondiţiile şi cenzura cererea.

Totodată se constată că nu sunt îndeplinire condiţiţiile impuse de art 359 C.proc.civ, întrucât nu s-a făcut dovada urgenţei, a pericolului ca proba să dispară sau să fie greu de administrat în viitor. Astfel, situaţia de fapt invocată de reclamantă nu s-a ivit recent, ci aceasta ocupă spaţiul a cărei suprafaţă o contestă din anul 2012, fără să fi intervenit vreo modificare a limitelor imobilului. Mutarea peretelui nu reprezintă o împrejurare certă care să intre sub incidenţa condiţie  pericolului care ar face ca proba să dispară sau să fie greu de administrat în viitor, fiind o presupoziţie a reclamantei. De asemenea, se reţine că reclamanta a solicitat ca un expert să confirme că spaţiul închiriat are anumite limite şi o anumită suprafaţă, fără efectuarea unei expertize construcţii, împrejurare ce însă nu intră în ipotezele prevăzute limitativ de art 359 C.proc.civ.

Faţă de aceste împrejurări, instanţa va respinge cerererea de asigurare a dovezilor ca neîntemeiată.

În baza art 451 rap la art 453 C.proc.civ va obliga reclamanta să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 1200 lei reprezentând onorariu de avocat.

Domenii speta

Spete similare