Fond funciar- anulare titlu de proprietate

Hotărâre din 10.05.2010


Reclamanţii  V.I. şi V.L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii M.M., Comisia Judeţeană de Fond Funciar Vîlcea, să se dispună anularea titlului de proprietate nr. 449/46948 din 02.06.1997 pentru suprafaţa de 1636 m.p. cu vecinii  la nord C.E. la est V.I. la sud M.E. si la vest M.M. ce face parte din suprafaţa de 4266 mp. în pct. „Ogoare”, tarlaua 42, parcela 10/7.S-au solicitat cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat faptul că, prin s.c. 533/2007 a Judecătoriei Bălceşti, Comisia de Fond Funciar Tetoiu, a fost obligata sa-l pună în posesie, conform adeverinţei de validare nr. 104/1991, pentru suprafaţa de 2,87 ha, terenuri situate în comuna Tetoiu, satul Popeşti, judeţul Vîlcea, în calitate de unic moştenitor al lui V.I.. Suprafaţa de teren menţionată în petitul acţiunii a fost inclusă în mod eronat  în titlul pârâtului, când, în realitate,  terenul  a fost proprietatea autoarei.

În drept au fost invocate dispoziţiile  Legii 169/1996.

La data de 23.02.2009, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii cu obligarea la cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că nu există motive de nulitate a titlului de proprietate  întrucât terenul în litigiu a menţionat în cererea de reconstituire, a fost înscris în registrul agricol din 1959-1963, la rolul  lui M.D.I. şi tot acesta l-a înscris în fosta cooperativă. Terenul în litigiu este cuprins in suprafaţa de 1,89 ha, validată pe numele autoarei M.M. prin HCJ 43/1991, pe anexa 138/30, la poziţia 180/50.

Pârâtul a mai menţionat că reclamantul a folosit perioada cooperativizării acest teren şi pe acest considerent a formulat cerere de reconstituire.

De asemenea, s-a mai menţionat că sentinţa civilă 535/2007 a Judecătoriei Bălceşti nu este opozabilă, deoarece nu a fost parte în proces.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 115 şi următoarele Cod civil.

Au fost anexate, în copie,  cerere de reconstituire M.M.,  adeverinţa nr. 86/18.02.2009, registrul agricol 1959-1962.

În dovedirea acţiunii şi în apărare, părţile au solicitat proba cu martori, acte, expertiză topometrie şi interogatoriu, probe ce au fost încuviinţate şi administrate de instanţa de judecată.

Reclamantul V.I. a depus la dosar, în copie, următoarele acte: TP 449/46948/1997, s.c. 535/2007, d.c. 43/2008, încheiere din 24.04.2008, registrul agricol V.N. perioada 1959 - 1960, certificat de moştenitor nr. 133/99 M.M., raport de expertiză  K.S. în dosarul 589/185/2008, certificat de căsătorie V.I. proces verbal de punere în posesie nr. 946/2008 şi schiţă, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 871/19.08.1971 – Notariatul de Stat Drăgăşani, plan parcelar, cerere de înscriere în CAP –M.I.TP1230/28706/2002, proces verbal de punere în posesie C.C..

La termenul din 28 aprilie 2009, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a  reclamantei V.L.,deoarece nu justifică interes pentru a solicita anularea titlului de proprietate  449/46948/1997.

Instanţa, analizând actele si lucrările dosarului, reţine că:

Autoarea pârâtului M.M. la apariţia Legii 18/1991, a solicitat  reconstituirea dreptului de proprietate(fila 26 dosar), fiind validată cu suprafaţa  de 1,89 ha(fila 27 dosar). Ulterior, acesteia i s-a eliberat TP 449/46948/1997 pentru  suprafaţa de 1,ha si 4144 mp. în comuna Tetoiu, satul Popeşti(fila 7 dosar).

În punctul în litigiu, autoarei pârâtului i-a fost reconstituită suprafaţa de 4266 mp., tarlaua  41, parcela 16/39, cu vecinii:  la nord C.E. la est V.I., la sud M.E., la vest V.A.

Autoarea reclamantului, V.I.,  a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate  pentru suprafaţa de 2,89 ha(fila 131 dosar), fiind validată cu suprafaţa de  2,39 ha arabil, şi 0,50 ha, teren cu vegetaţie forestieră, pentru care s-a eliberat  adeverinţa nr. 104/1991.

Prin sentinţa civilă 535/2007 a Judecătoriei Bălceşti, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.  43/2008 a Tribunalului Vîlcea(filele 8-11 dosar), Comisia Locală de  Fond Funciar Tetoiu a fost obligată să-l pună în posesie pe reclamant pe suprafaţa de 2,89 ha  şi să înainteze documentaţia în vederea emiterii titlului de proprietate.

Prin raportul de expertiză întocmit de R.S.A. şi completat, aceasta, aplicând în teren titlul de proprietate al pârâtului, procesul verbal de punere în posesie al reclamantului, a constatat că există o suprapunere pentru terenurile reconstituite celor două părţi, pentru suprafaţa de 1053 mp. între punctele  22,20,21,19,23.

Verificând registrul agricol a autoarei reclamantului din perioada 1959/1962, experta constată că în punctul „Popesti loc de casă”, aceasta deţinea suprafaţa de 0,28 ha, compusă din 0,20 ha arabil şi 0,08 ha curţi construcţii. Autoarea  pârâtului s-a înscris în C.A.P. cu suprafeţele menţionate în registrul agricol  iar prin cererea de reconstituire  a solicitat reconstituirea  în pct. „ loc cu casă la Ilie”, 0,08 ha curţi si 0,12 ha arabil şi loc de casă dat de C.A.P. lui V.I. cu 0,06 ha.

În ceea ce priveşte pe pârât, în registrul agricol din perioada  1959-1963, acesta figura în pct. „Popesti-ogoare” cu 5000 mp. şi s-a înscris în C.A.P. cu terenurile din registrul agricol. În cererea de reconstituire,  autoarea pârâtului a solicitat reconstituirea pentru suprafaţa de 5280 m.p. în pct. „Din deal de I.V.”.

Experta a constatat, aplicând în teren titlul de proprietate al pârâtului si procesul verbal de punere în posesie al reclamantului, că din măsurători  rezultă suprafeţe mai mici decât cele menţionate în acte, respectiv 4008 m.p. în loc de 4266 şi 2747 m.p. în loc de 2769 m.p.

Martorul T.N. fiul lui V.M., vecin cu terenul reclamantului în partea de sud menţionează că terenurile tatălui său şi al autoarei reclamantului porneau din drumul comunal în partea de est şi se terminau în acelaşi loc în partea de vest, având aceeaşi lungime. 

Martora B.G. a menţionat faptul că, anterior colectivizării, mama sa a deţinut un terenul ce se învecinează cu al pârâtului,în partea de nord, având lăţimea de 6 metri iar lungimea identică cu lungimea terenului acestuia. Terenul autorului reclamantului începea din locul unde se terminau terenul său si terenul autorului pârâtului.

Faţă de probatoriul administrat în cauză, declaraţii martori, expertiză, acte, rezultă că  terenurile părţilor  în litigiu se învecinau, fiind unul în continuarea celuilalt. Declaraţiile martorilor  au confirmat că terenul în litigiu,  de 1053 m.p., a aparţinut anterior colectivizării autorului pârâtului. Întrucât reclamantul  nu a făcut  dovada  că pârâtul nu era îndreptăţit la reconstituirea suprafeţei menţionate în titlului de proprietate de 4266 m.p. tarlaua, 41, parcela 16/39, instanţa  urmează să respingă cererea privind constatarea nulităţii absolute parţiale a TP 449/46968/1997.

În baza art. 274 C.pr.civ., instanţa urmează să oblige pe reclamant la cheltuieli de judecată către pârâtul M.M. reprezentând  onorariu apărător, expertiză şi cheltuieli de transport.