Recurs- Proces funciar-Constatare nulitate titlu

Dosar nr. 942/253/2007

DECIZIA CIVILĂ Nr. 125

Şedinţa publică de la 13 Februarie 2009

Referitor la recursul declarat de reclamanta ..........., împotriva sentinţei civile nr. 578 din 01.10.2008 pronunţată de Judecătoria Măcin  în dosarul cu nr. 942/253/2007, tribunalul reţine urătoarele :

Prin cererea adresata Judecătoriei Macin şi înregistrata cu nr.  942/253/2007 din 12.10.2007, reclamanta ...........  a  solicitat în contradictoriu  cu  pârâţii  ..........., ..........., ..........., Comisia  Judeţeană  pentru  stabilirea dreptului  de  proprietate  asupra terenurilor  Tulcea şi  Comisia  Locală pentru stabilirea  dreptului de proprietate asupra terenurilor  Dăeni, jud. Tulcea, constatarea nulităţii  absolute a :

-  titlului de proprietate  nr. 57254/28.12.1995 emis  pe numele  lui ...........  pentru suprafaţa  de 456 m.p.  situată în intravilanul  com. Dăeni, jud. Tulcea;

- titlului  de proprietate  nr. 39287/19 august  1994  emis pe  numele  lui ...........  pentru suprafaţa  de 1306 m.p. în intravilanul aceleaşi comune;

- contract  de  vânzare-cumpărare  autentificat  sub nr.  116/23.01.1997 de  BNP ........... – Tulcea, prin care  ........... vinde  lui  ..........., 426 m.p. din cei  456 m.p. din titlu  de  proprietate  nr.57254/1995.

Ulterior, reclamanta şi-a modificat acţiunea, în sensul că a solicitat  şi constatarea  nulităţii  absolute a  contractului  de vânzare-cumpărare nr. 523/09.05.1990  încheiat de  fostul  Notariat de Stat  Babadag, jud. Tulcea, prin care ...........  vinde lui  ...........  imobilul format din suprafaţa de 450 m.p. +  locuinţă, situat în intravilanul  com. Dăeni, jud. Tulcea ,astfel că în cauză a  fost introdus  şi  ..........., în calitate de pârât.

În cererea iniţială, în cererea  modificatoare şi în nenumăratele precizări  la acţiune formulate  şi depuse la dosar, reclamanta ...........  a mai arătat că :

Tatăl său, ...........  a  avut  în proprietate  suprafaţa  de  800 mp teren,situată  în  centrul  com. Dăeni,jud. Tulcea,în baza actului de  vânzare-cumpărare  nr.141/17.02.1932.

Se mai arată  în acţiune că, de  la data cumpărării şi până în anul 1945  acest teren avea următoarele vecinătăţi :

- la Nord moştenitorii lui ....., la  Sud  moştenitorii  lui  .....,  la  Est stradă  comunală, la vest drumul judeţean  222 F.

În baza prevederilor Legii nr. 18/1991 începând cu anul 1991, a  solicitat Primăriei comunei Dăeni, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa  de 800 mp. teren  şi nu numai, în intravilanul comunei Dăeni, ce a aparţinut tatălui său  ..........., pe baza actelor autentice de  proprietate.

Pe baza titlului său de proprietate, ........... a vândut  lui  ..........., proprietatea sa mai puţin  30 mp.

În baza prevederilor  Legii  10/2000 prin Notificarea  107/13.02.01,a revenit  la solicitările sale  anterioare făcute Primăriei Dăeni, cerând  reconstituirea dreptului de proprietate asupra bunurilor preluate abuziv de stat, respectiv şi a  terenului  în suprafaţă  de 800 mp pe vechiul amplasament şi rămas liber în totalitate ca urmare a  demolării imobilelor construcţii ce se  aflau pe el la data preluării lui de către stat (anexa  10).

Prin Dispoziţia de  Primar  377/27.04.2004  (fila 18 dosar), Primăria comunei Dăeni, jud. Tulcea,  i-a comunicat reclamantei :

Art. 4 „se  restituie în natură  imobilul -  teren în suprafaţă  de 600 mp. – situat în comuna Dăeni, jud. Tulcea, cu următoarele vecinătăţi ; la Sud ........... şi ..........., la Est şi Vest  străzi şi la  Nord stradă, terenul fiind  situat în Tarlaua  61”;

Art.5 „se restituie în natură suprafaţa de 200 m.p. pe un alt amplasament  în Tarlaua  64  (anexa 11) .

Într-una din cererile  precizatoare, reclamanta a arătat că pârâţii au fost dobânditori de rea-credinţă, întrucât au cunoscut situaţia  juridică a terenului revendicat de  aceasta, au cunoscut cine a  fost adevăratul  proprietar al suprafeţei  de 800 m.p. precum şi faptul că este moştenitoarea de drept  a tatălui său şi că depusese  diligenţe  pentru  redobândirea  terenului pe vechiul amplasament.

Se mai arată că cele două titluri de proprietate au fost emise cu încălcarea flagrantă  a legii, întrucât  titularii  titlurilor dobândiseră proprietatea  terenului prin fraudarea legii.

Se mai precizează că cererea sa se justifică prin faptul că titlul său de proprietate-actul de vânzare 141/17.01.1932 este mai vechi decât titlul de proprietate  şi contractele  de  vânzare-cumpărare a  căror  nulitate absolută se  solicită a se constata.

La solicitarea primei instanţe, Comisia Judeţeană pentru stabilirea  dreptului de proprietate  privată asupra terenurilor  Tulcea  a depus  la  dosar, în copie,  actele  ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr. 57254/1995  şi 39287/1994.

De asemenea, la cererea reclamantei, instanţa de fond a solicitat Judecătoriei  Babadag,  unde se află  arhiva Fostului  Notariat de Stat  Babadag, schiţa anexă la contractul de  vânzare-cumpărare  autentificat  sub nr.  523/1990, schiţă ce a fost depusă  la dosar  la fila 220.

Prin sentinţa civila nr. 578 din 01.10.2008 Judecătoria Măcin  a respins  acţiunea civilă având ca obiect constatare  nulitate absolută a titlului de proprietate nr. 57254/1995, titlului de proprietate 39287/1994, contractului  de vânzare-cumpărare nr. 116/1997  şi contractului de  vânzare-cumpărare nr. 523/1990, formulată de  reclamanta ............

Totodată, prima instanţă a respins capătul de cerere  având ca obiect constatare nulitate  absolută  a proceselor –verbale  de punere în posesie ale pârâţilor, ca inadmisibil.

Pentru a pronunţa aceasta soluţie prima instanţa a reţinut următoarele :

Prin actul  de  vânzare autentificat cu nr. 141/17.01.1932  de  Judecătoria  Mixtă  Babadag, ........, autorul reclamantei  a  dobândit o prăvălie compusă din  2 camere şi alte  2 camere servind ca locuinţă împreună cu terenul aferent de circa 800 m.p., imobil situat în  vatra comunei Dăeni, jud. Tulcea.

Prin sentinţa civilă nr. 1040/20.09.1954 a  Tribunalului  Popular  Raional Măcin, imobilul casă  de locuit şi bucătărie, a fost declarat bun fără stăpân şi trecut în  proprietatea statului în baza Decretului nr. 111/1951, iar prin Decizia nr. 606/1954 a  Secţiei  Financiare  a Regiunii  Galaţi, imobilul a fost transferat în folosinţa  Sfatului  Popular  al comunei Dăeni, jud. Tulcea.

Din adresa nr. 220/04.05.1991 a  Primăriei comunei  Dăeni, rezultă că imobilul  construcţie  a  fost demolat în anul 1988  datorită faptului că prezenta  o foarte mare uzură, crăpături în ziduri şi fiind amplasat lângă drumul judeţean  Hârşova - Măcin constituia un mare pericol social .

Demolarea a fost urgentată şi de faptul că pe locul  respectivului imobil  a fost proiectat să se construiască un bloc cu 12 apartamente şi cu spaţii  comerciale la parter .

Prin notificarea nr. 107/13.08.2001 comunicată prin B.E.J. ........ din Măcin reclamanta şi fratele acesteia, ........., au solicitat restituirea imobilului mai sus menţionat în baza art. 10 alin.1 din Legea 10/2001, astfel :

-  restituirea în natură a  suprafeţei de teren  de 800 m.p. conform art. 20 al. 3  coroborat cu art. 2 al.1 lit. d , art. 2 al. 1  lit. h ,art. 2 al. 2 şi art. 7  al.1  din Legea nr. 10/2001,

- restituirea prin măsuri reparatorii prin echivalent a construcţiilor  aflate  pe  această suprafaţă de teren conform  art. 9 al. 2 , art. 18 lit. b  şi art. 24 al. 2  din Legea nr.  10/ 2001 .

Prin Dispoziţia nr. 377/27.04.2004 emisă de Primarul comunei Dăeni, judeţul Tulcea, s-a stabilit o valoare echivalentă a imobilului – construcţii  imposibil de restituit – suma de  150.000.000  lei  notificatorilor  ...........  - 13/16 părţi şi  .........- 3/16 părţi  şi s-a dispus restituirea în natură a  imobilului – teren în suprafaţă  de  600 mp.  situat în comuna Dăeni între vecinii : la Nord- strada, la Sud – ....... şi........ , la Est - strada  şi la Vest – drumul judeţean  222 F, terenul fiind în tarlaua  61.

Pentru diferenţa  de 200  m.p. s-a  dispus restituirea tot în natură însă prin compensare cu un alt teren de aceiaşi dimensiune, însă în tarlaua 64, între vecinii :la Nord – teren primărie , la Sud - ......., la Est cu ........ şi la Vest – ........

Această compensare  s-a realizat cu motivarea că pe diferenţa  de 200 m.p.  s-au amplasat  construcţii autorizate.

Prin sentinţa civilă nr. 1932/2005  a  Tribunalului Tulcea,  s-a  admis în parte  contestaţia  formulată  de  ..........., s-a  anulat în parte Dispoziţia nr. 377/27.04.2004 a  Primăriei Dăeni şi a fost obligată  Primăria să propună, prin dispoziţie, reclamantei acordarea de despăgubiri  în cuantum  de  25.797,6  lei  (RON),  din care  aceasta va beneficia  doar de cota sa indiviză de 13/16 părţi, ca valoare echivalentă a imobilului-construcţii,imposibil de  restituit.

De asemenea, s-a respins capătul de cerere privind restituirea în fizic  pe vechiul amplasament a suprafeţei de 200 mp. din totalul de 800 mp. ce a  aparţinut  defunctului ........  ca nefondat.

Urmare acestei sentinţe  Primarul comunei Dăeni a emis la data de 24 ianuarie 2008  Dispoziţia  nr. 6 de  modificare  şi completare  a  Dispoziţiilor  Primarului nr. 377/2004, unde la art. 2 s-a stabilit ca valoarea echivalentă a imobilului, suma stabilită prin sentinţă, la art. 5 se modifică în sensul că se  restituie în natură imobilul  teren în suprafaţă  de 200 mp în T.140,P. 3492, iar art.8 şi 9  se  abrogă.

A mai reţinut prima instanţă că pentru constatarea nulităţii titlurilor de proprietate există reglementare specială în domeniul funciar, iar pentru analizarea existenţei sau nu a vreunui motiv de nulitate a  contractelor se impune raportare la condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească actul juridic civil, respectiv verificarea faptului că există  sau nu  unul din următoarele  cauze de nulitate absolută :

Astfel , titlul de proprietate  nr. 57254/28.12.1995 emis pe numele  pârâtului  ........... are la bază contractul de vânzare-cumpărare nr. 523/09.05.1990 încheiat în formă autentică.

Aşadar, valabilitatea  titlului de proprietate menţionat se raportează  la valabilitatea contractului ce-l precede, respectiv contractul de mai sus prin care  ......  cumpără de la ........... suprafaţa de 456 mp.

În  acţiune, reclamanta  învederează ca şi caz de nulitate absolută a  respectivului  contract, „fraudarea legii” şi concret , arată că schiţa anexă la contract, schiţă depusă la dosar la fila 220  este eronată.

Pentru  a opera cazul de nulitate absolută invocat este necesar a se  dovedi  intenţia clară  de fraudare  a legii.

Ori, cât  timp  nu s-a demonstrat faptul că schiţa  anexă  la contract  ar fi falsă, neexistând nici  o plângere în acest sens  şi nici  reclamanta neînscriindu-se  în fals cu privire la aceasta.

De asemenea,  din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză a rezultat faptul că prin modernizarea străzilor, în sensul  lărgirii  lor, toate proprietăţile ce  au avut cel puţin o latură învecinată cu drum stradal, au avut de suferit, din declaraţiile acestora nerezultând intenţia de  fraudă a  pârâtului  ............

Aşadar, cât timp nu s-a dovedit  existenţa cazului de nulitate absolută  invocat şi nici încălcarea ordinii publice, contractul de vânzare-cumpărare nr. 523/1990 fiind valabil şi titlul de proprietate  nr. 57254/1995  este valabil, nefiind lovit de nulitate.

La rândul său contractul de vânzare-cumpărare nr. 116/23.01.1997  prin care ........... vinde lui  ........ suprafaţa de 426 m.p., având la bază titlul de proprietate  nr. 57254/1995 perfect valabil, este la rândul său valabil, toate  aceste contracte  şi titlu  fiind  succesive.

Reclamanta a solicitat şi constatarea nulităţii  titlului  de proprietate nr.  39287/1994 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate  asupra terenurilor  Tulcea pe numele  pârâtei  .......... pentru suprafaţa  de 1306  m.p. intravilan învederând  că  aceasta  nu era îndreptăţită potrivit legii.

În opinia Judecătoriei Măcin şi această cerere a reclamantei este nefondată cât timp există prevederile  art. III al. 1 lit. „a” pct. IV din Legea nr. 169/1997, modificată prin Legea  247/2005 în care se arată  că „sunt lovite de  nulitate absolută actele de reconstituire  sau constituire a  dreptului  de  proprietate  emise după eliberarea titlului de proprietate fostului  proprietar  pe  vechiul  amplasament”.

Ori , în speţa de faţă, aşa  cum rezultă  din înscrisurile  aflate la dosar, nu ne aflăm  în prezenţa cazului  de nulitate  menţionat.

De asemenea, capătul  de cerere privind  constatarea  nulităţii absolute a  procesului verbal de punere în posesie  a  pârâţilor  pe  suprafaţa  de teren  de 800 m.p.  ce  a aparţinut  lui ..........., a fost respins ca inadmisibil întrucât  acesta a  fost formulat  după administrarea probatoriului, în  cadrul  concluziilor scrise  depuse  de reclamantă.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs reclamanta ..........., care a criticat-o pentru nelegalitate.

În motivare s-a arătat în esenţă că titlul de proprietate nr. 57254/28.12.1995 emis pe numele pârâtului ........... şi titlul nr. 39287/19.08.1994 emis pe numele lui ........... sunt nelegale deoarece reconstituirea proprietăţii celor doi pârâţi trebuia să se facă pe vechiul amplasament al curţilor de locuit.

S-a mai arătat că pentru a constata fără echivoc acest lucru, instanţa de fond trebuia în primul rând să solicite la dosarul cauzei toate actele care au stat la baza emiterii celor două titluri contestate, însă nu s-a înaintat decât hotărârea nr. 344/1994 şi anexa 2 b.

S-a mai învederat în motivele de recurs că, în virtutea rolului activ  judecătorul fondului trebuia să observe că nu s-a depus toată documentaţia, lipsind cererile de reconstituire , actele doveditoare şi hotărârile Comisiei Locale Dăeni.

S-a mai arătat în final că prima instanţă trebuia să dispună efectuarea unei expertize topo-cadastrale care era necesară în cauză.

Analizând recursul, tribunalul constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente :

Astfel, în primul rând Judecătoria Măcin, la termenul din 18.09.2008 a luat act de faptul că apărătorul pârâţilor ........... şi ........... a precizat că renunţă la proba expertizei topografică fără a consta că aceasta este o probă esenţială pentru justa soluţionare.

În al doilea rând, prima instanţă a omis faptul că şi reclamanta, prin reprezentant, şi-a însuşit această probă, depunând chiar obiective care să fie avute în vedere la efectuarea expertizei (filele 83 şi 87 dosar fond).

Cu toate acestea, prima instanţă nu a manifestat rolul activ prevăzut de art. 129 al. 4 Cod pr. civilă pentru administrarea acestei probe, care se impunea pentru a se stabili dacă suprafeţele de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate lui ........... şi ........... se suprapun cu suprafaţa de teren retrocedată reclamantei ............

Totodată, expertiza topografică era utilă pentru a se lămuri dacă suprafaţa de teren ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 116/23.01.1996 (încheiat între ........... şi ...........) coincide cu suprafaţa de teren ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 523/09.05.1990 (încheiat între .......... şi ...........) şi a titlului de proprietate nr. 57254/28.12.1995 emis pe numele pârâtului ............

În situaţia în care reclamanta şi-a însuşit această probă, prima instanţă nu putea să renunţe la efectuarea expertizei topografice, omisiunea ducând la încălcarea prevederilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.

Tribunalul arata că, aşa cum a reţinut Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în cauzele Boldea şi Albină contra România dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenţie, include printre altele dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor.

Întrucât Convenţia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective (Hotărârea Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina "instanţei" obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa [Hotărârea Perez împotriva Franţei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, şi Hotărârea Van der Hurk împotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59].

  În speţă, instanţa de recurs observă că în Judecătoria Macin nu a  analizat susţinerile invocate de reclamanta în legătură cu efectuarea expertizei sau să respingă motivat, dacă era cazul cererea şi din punctul de vedere al reclamantei.

În al doilea rând,  instanţa de fond în virtutea rolului activ trebuia să ceară întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii celor două titluri de proprietate, respectiv cerere de reconstituire, actele doveditoare, şi hotărârile Comisiei Locale Dăeni.

În aceste condiţii, instanţa nu a avut la îndemnă întreaga documentaţie pentru a  analiza legalitatea emiterii titlurilor în raport cu cererile formulate de reclamantă prin acţiunea introdusă.

Având în vedere aceste considerente şi în condiţiile în care  nu s-a administrat întreg probatoriul necesar pentru pronunţarea unei soluţii legale şi temeinice, urmează să fie admis recursul, să fie casată în totalitate sentinţa civilă nr. 578 din 1.10.2008 a Judecătoriei Măcin şi să fie trimisă cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe.

Tribunalul apreciază că este necesară rejudecarea cauzei pentru administrarea probei cu expertiza topografică şi ataşarea celorlalte înscrisuri care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate ale pârâţilor  în condiţii de publicitate şi contradictorialitate şi pentru a nu priva părţile de un grad de jurisdicţie.

Domenii speta

Spete similare