Pretenţii

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.XXXX, înregistrată la data de 11.09.XXXX reclamanta XXXX S.A. a chemat în judecată pe pârâta S M solicitând instanţei să oblige pârâta la plata sumei de 1131,64 lei reprezentând contravaloare servicii neachitate şi dobânzi contractuale în cuantum de21,53 calculate asupra debitului in cuantum de 0,03% pe zi de întârziere calculate până la data de XXXX precum şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,03% ce se vor calcula de la data de XXXX până la plata efectivă a debitului. De asemenea, a solicitat obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu. Totodată, reclamanta a solicitat instanţei să oblige pârâta să permită accesul reprezentanţilor unităţii la instalaţia proprie de apă-canal în vederea punerii în practică a hotărârii de sistare individuală a serviciilor de apă-canal până la achitarea serviciilor deja consumate .

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a prestat pârâtei servicii de apă-canal conform Contractului de prestări servicii nr. XXXX/18.11.XXXX încheiat de părţi, însă pârâta nu a achitat contravaloarea tuturor facturilor, astfel că a fost nevoită să calculeze şi penalităţi conform contractului.

A mai arătat reclamanta că, faţă de faptul că pârâta a acumulat debite în continuare, refuzând cu rea-credinţă achitarea serviciilor, a hotărât debranşarea acesteia de la reţeaua public, până la achitarea întregii datorii, însă, din punct de vedere tehnic această operaţiune nu se poate realiza decât din locuinţa pârâtei, fiind necesar ca aceasta să permită accesul reprezentanţilor reclamantei pentru debranşare. În cest sens, a arătat că o echipă s-a deplasat la faţa locului pentru a proceda la debranşarea pârâtei de la reţeaua de apă, însă aceasta a refuzat accesul în locuinţa proprietate.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art.148 şi următoarele, art.194 coroborat cu art.254 şi următoarele Cod procedură civilă, art.1350, 1516, 1719, şi 1771 Cod civil, Legea nr.51/2006 şi Legea nr.241/2006.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar o serie de înscrisuri (filele 7-31).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 106 lei.

Pârâta, legal citata, nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula oral apărări.

În cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat, la cererea reclamantei proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse de reclamantă la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, între reclamanta  S.C. XXXX S.A. şi pârâta S M, s-a încheiat Contractul de prestare a serviciului de canalizare nr. XXXX/18.11.XXXX  ( f. 25-31), prin care reclamanta s-a obligat să presteze acesteia servicii de alimentare cu apă potabilă, preluarea apelor uzate şi meteorice, transportul şi epurarea acestora, monitorizarea calitativă şi cantitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate în reţeaua de canalizare a oraşului, iar pârâta s-a obligat să achite contravaloare acestor servicii, la preţurile şi termenele stabilite de părţi .Conform art.15 alin.2 din contract, neachitarea facturii în termen de 30 zile de la data scadenţei atrage după sine penalităţi de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, începând cu prima zi după data scadenţei, cuantumul acestora neputând depăşi cuantumul debitului principal.

De asemenea, potrivit art.6.8, reclamanta are dreptul să întrerupă furnizarea apel, numai după cinci zile de la primirea de către utilizator a unei notificări, în cazul în care utilizatorul nu achită factura în termen de 30 zile calendaristice de la data scadentă, precum şi orice alte debite.

Potrivit înscrisurilor depuse de reclamantă la dosar, pârâta figurează în evidenţele reclamantei cu un debit restant de 1131,64 lei reprezentând contravaloare servicii canalizare facturate în perioada decembrie XXXX - august XXXX la care reclamanta a calculat, până la data de XXXX, penalităţi de întârziere, conform art.15 alin.2 din contract, în sumă de 21,53 lei (f. 13).

Instanţa reţine că prin notificarea nr. XXXX, utilizatorul a fost încunoştinţat despre obligaţia de achitare a debitului acumulat, precum şi asupra faptului că în caz contrar se va proceda la debranşarea sa (fila 23).

Potrivit procesului-verbal  din 18.03.XXXX (fila 24), echipa care s-a deplasat la domiciliul pârâtei pentru a proceda la debranşarea acestuia de la reţeaua publică de alimentare, a constatat că nu există acces la apometru, deoarece acesta se află pe proprietatea pârâtei şi că acesta nu permite accesul în vederea debranşării.

În drept, în ceea ce priveşte dreptul substanţial aplicabil, instanţa constată că potrivit art.969 din Cod civil, convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante iar conform art. 1073,  creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligaţiei iar, în caz contrar, are dreptul la dezdăunări.

În speţă, instanţa reţine că reclamanta a făcut dovada existenţei unei obligaţii certe, lichide şi scadente prin contractul depus la dosar şi facturile emise, iar pârâtul nu a făcut dovada achitării acestei creanţe.

Potrivit art. 15 din contractul nr. XXXX contravaloarea facturilor de energie termică şi apă caldă emise de furnizor se achită în termen de 15 zile lucrătoare de la data scadenţei. În mod similar, în art. 15 alin. (2) din contract se prevede că, „neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei, atrage penalităţi de întârziere stabilite conform reglementărilor în vigoare, după cum urmează:

a) ) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare;

b) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei;

c) valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului şi se constituie în venit al operatorului”.

În cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligaţie de a da, cum este obligaţia de a plăti o sumă  de bani, reclamantul în calitate de creditor are obligaţia sa dovedească existenţa acesteia, în sarcina pârâtului, ca debitor, operând o prezumţie de vinovăţie, iar dacă acesta nu dovedeşte îndeplinirea obligaţiei, se prezumă ca nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.

Ca atare, ţinând cont de regula potrivit căreia în materia răspunderii civile contractuale, pârâtei îi incumbă sarcina dovedirii îndeplinirii obligaţiei, iar acesta nu a dovedit stingerea ei prin plată sau altă modalitate prevăzută de lege, instanţa apreciază ca întemeiate pretenţiile reclamantei cu privire la debitul principal .

Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalitati de intarziere aferente preţului serviciilor,  faţă de prevederile contractuale, instanţa reţine că neachitarea în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalităţi la nivelul dobânzilor datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetar, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare.

Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum şi semnificaţia clauzei penale instanţa apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condiţiile acordării de despăgubiri, respectiv condiţiile angajării răspunderii civile contractuale constând în vina debitorului, existenţa unui prejudiciu şi punerea în întârziere a debitorului.

Din tabelul centralizator depus la dosarul cauzei, instanţa reţine că pârâta datorează penalităţi de întârziere în cuantum de 21,53 lei calculate până la data de XXXX.

Aplicând în speţă dispoziţiile legale de drept material şi procesual evocate, instanţa apreciază că cererea în pretenţii şi obligaţie de a face formulată de reclamanta S.C. XXX S.A. împotriva pârâtei este întemeiată, reclamanta făcând dovada creanţei deţinute împotriva acesteia şi a neîndeplinirii în obligaţiilor asumate prin contract, respectiv plata contravalorii facturilor pentru serviciile de apă-canal şi permiterea reprezentanţilor reclamantei să procedeze la debranşarea pârâtului.

În consecinţă, având în vedere prevederile contractului de prestări servicii încheiat, instanţa va admite cererea şi va obliga pârâta sa permită reprezentanţilor reclamantei accesul la instalaţia de apă-canal situată pe proprietatea sa din XXX str. XXX nr. XXX, jud. XXX, în vederea sistării individuale a serviciilor de apă-canal.

 De asemenea, instanţa va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1131,64 lei reprezentând contravaloare servicii neachitate şi dobânzi contractuale în cuantum de 21,53 calculate asupra debitului in cuantum de 0,03% pe zi de întârziere calculate până la data de XXXX precum şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,03% ce se vor calcula de la data de XXXX până la plata efectivă a debitului, fără însă a depăşi cuantumul debitului principal.

Constatând că pârâta a căzut în pretenţii, în baza art.453 Cod procedură civilă instanţa o va obliga pe aceasta şi la plata către reclamantă cheltuielilor de judecată în sumă de 106  lei.

Domenii speta

Spete similare