Anulare act administrativ

Deliberand asupra cauzei de fata retine urmatoarele:

Prin actiunea in contencios administrativ inregistrata pe rolul acestei instante la data de 15.07.2015 sub nr. ….reclamanta A M T SRL in contradictoriu cu parata Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Braşov a solicitat sa se dispuna anularea Deciziei nr. …din 23.02.2015 privind soluţionarea contestaţiei  precum si anularea in parte  a Deciziei de impunere nr. …….emisa de parata in baza constatărilor Raportului de inspecţie Fiscala nr. ….si exonerarea de la plata in ce priveşte suma de 133.486 lei reprezentând  obligaţii suplimentare impozit pe venit, CASS angajat si angator , somaj , fond accidente , fond concedii medicale si dobânzi/ majorări/penalităţi.

In motivare s-a aratat ca prin actele administrativ-fiscale atacate, parata a procedat in mod generic la încadrarea unor cheltuieli efectuate de  reclamanta in categoria veniturilor de natura salariala plătite angajaţilor societăţii, ca  organul fiscal a considerat ca reprezintă venit salarial: apa băuta de angajaţi la locul de munca, contravaloarea totala a unor mese la care au participat si angajaţii, contravaloarea martisoarelor, florilor si pachete cadou pentru angajate si pentru copiii minori ai angajaţilor precum si cheltuielile de transport, cazare si diurna efectuate in timpul deiegatiilor in străinătate la firmele partenere cu care reclamanta desfăşoară relaţii comerciale, ca incadrarea ca venit salariat s-a efectuat fara sa fie indicat in actele de control care sunt salariaţii care au realizat acest pretins venit salarial, procedandu-se la impunerea in mod global asupra salariaţilor  si asupra societăţii a impozitului pe salarii si contribuţii sociale pentru aceste pretinse venituri salariale si ca actele administrativ-fiscale atacate sunt nelegale.

Cu privire la apa bauta de salariati la locul de munca s-a aratat ca in decizia de solutionare a contestatiei nr ….s-a retinut ca in perioada 2011-2014 societatea „a acordat salariaţilor sai apa potabila apa minerala si plata fara a se încadra in prevederile art. 4 din OUG nr. 99/2000 , ca  in consecinţa organele fiscale„au considerat aceste cheltuieli  drept avantaje de natura salariata ce trebuiau cuprinse in veniturile impozabile ale salariaţilor si impozitate ca atare", ca in condiţiile in care societatea „nu demonstrează faptul ca protecţia salariaţilor s-a realizat in perioade cu temperaturi extreme" , in mod corect „au fost reîncadrate aceste cheltuieli  ca fiind avantaje de natura salariata ce trebuie impozitate in sensul impozitului pe salarii si s-a procedat la majorarea bazei impozabile cu suma totala de 22.766 lei si ca rezulta ca temeiul legal indicat de organul de inspecţie fiscala pentru a considera apa cumpărata  si băuta de salariaţii societăţii la locul de munca drept venit salarial in natura este articolul 55 alin. 3 litera b) din Codul Fiscal coroborat cu lipsa circumstanţelor de temperaturi extreme prevăzute in articolul 4 din OUG 99/2009 .

Fata de retinerile paratei din decizia de solutionare a contestatiei reclamanta a aratat ca actul atacat este nelegal , ca reclamanta nu a convenit cu niciun salariat si nu a oferit apa cu titlu de plata in natura a salariului , ca  asigurarea apei de baut reprezintă o obligaţie legala permanenta a angajatorului si reprezintă o condiţie de asigurare a sanatatii la locul de munca si nu un avantaj de natura salariala in sensul art 55 al 2 lit k si art 55 al 3 Cod fiscal, ca  art 159 din  Codul Muncii prevede :„ Salariul reprezintă contraprestatia muncit depusa de salariat in baza contractului individual de munca", ca articolul 166 din Codul Muncii prevede ca „ Plata in natura a unei parti din salariu este posibila numai daca este prevăzuta expres in contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca, ca  HG. 44/2004 - Norme metodologice la articolul 55 aliniatul 2 Cod Fiscal prevăd ca : 68 Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasata ca urmare a  relaţiilor  contractuale de munca precum si orice alte sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera si care sunt realizate din: -orice alte câştiguri in bani sau in natura, primite de la angajatori la care sunt angajaţi, ca plata a muncii lor", ca rezulta deci  ca pentru a fi considerat venit din salarii si supus impozitării ca atare, orice suma/bun/avantaj trebuie sa fie acordate salariatului cu titlu de contra prestaţie a muncii depuse in favoarea angajatorului, ca suma/bunul/avantajul trebuie sa constituie o remuneraţie in schimbul indeplinirii de către salariat a atribuţiilor de serviciu si in baza unei convenţii existente in acest sens ( contract individual de munca sau contract colectiv de munca) sau a unor prevederi  legale. Reclamanta a mai precizat ca nu orice cheltuiala efectuata de societate si care implica si salariaţii societăţii reprezintă avantaj in natura, ca doar cheltuiala care are drept scop asigurarea unui folos personal al salariatului, care sa fie determinat si individualizat ca atare in raporturile dintre angajator şi  un anume salariat, poate constitui avantaj in natura, ca in cazul in care angajatul beneficiază de anumite cheltuieli (participa la mese, deplasări, primeşte maşina, telefon e.t.c.) care sunt insa efectuate in interesul societăţii si nu reprezintă un folos personal al angajatului si o remuneraţie pentru îndeplinirea de catre salariat a atribuţiilor de serviciu, atunci nu se poate discuta de avantaj salarial si ca din situaţia fiscala existenta in prezenta speţa nu exista nici o proba ca in schimbul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, angajaţii societăţii reclamante  ar fi fost plătiţi in natura, respectiv in apa potabila in perioada 2011-2014 sau ca anumiţi angajaţi ar societăţii ar fi beneficiat de acordarea de apa de către angajator ca si contra prestaţie pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către aceştia.

Reclamanta a precizat totodata ca este necesar ca in mod obiectiv sa se poată stabili ca pretinsul avantaj in natura reprezintă un folos personal ce poate fi determinat, atat in ce priveşte valoarea sa cat si in  ce priveşte persoana beneficiara care trebuia individualizata  de organul fiscal, ca potrivit  punctelor 69, 70, 74-76 si 109 din normele metodologice la Codul Fiscal  organul fiscal, prin actele de control întocmite, avea obligaţia  sa calculeze impozitul si contribuţiile sociale la nivelul fiecărui salariat care a primit efectiv  respectivul folos, ca organul fiscal nu a determinat prin actele de control care sunt angajaţii care au beneficiat de

pretinsul folos personal si nu  a calculat si individualizat sarcina fiscala cu privire la aceşti angajaţi, ca organul fiscal a recurs la prezumţii si a efectuat un calcul general si abstract al sarcinii fiscale, fara  fundament in situaţia de fapt existenta.

S-a mai aratat si ca  asigurarea apei potabile la locul de munca reprezintă acoperirea unei necesitati fiziologice permanente a personalului angajat, atat pentru asigurarea igienei personale cat si pentru baut, ca  obligaţia angajatorului de a asigura in mod permanent apa potabila pentru angajaţi este prevăzuta expres in legislaţia privind protecţia muncii si sănătatea la locul de munca, ca Ordinul Ministerului Muncii si Protecţiei Sociale nr. 508/2002 si Ordinul Ministerului Sanatatii. nr 933/2002 pentru aprobarea Normelor generale de protecţia muncii institute norme obligatorii pentru angajatori in vederea asigurării sanatatii in munca, inclusiv sub aspectul „Dotărilor social-sanitare, puncte de prim ajutor, necesarul de apa potabila, colectarea si îndepărtarea reziduurilor, ca la Capitolul VI articolul 213 si 216 din Normele generale de protecţie a muncii  se instituie obligaţia angajatorului de a asigura necesarul minim obligatoriu de apa de baut potabila, ca  Art. 213 aliniatul 2 arata ca,  cantitatea de apa rece si calda pentru igiena personalului si pentru baut se  normează conform anexei nr. 13", ca art. 216  arata ca la locurile de munca se vor asigura puncte de alimentare cu apa de baut si ca acestea se normează conform anexei nr 14, ca apa distribuita prin punctate de alimentara cu apa {arteziene, robinete, vase, e.tc.) ca si apa pentru spălat (levoar, dusuri) trebuie sa corespunda standardului de flotabilitate in  vigoare", ca aceasta obligaţie a asigurarii apei potabile  este prevăzuta in mod expres si in Regulamentul Intern al Societăţii , la  articolul 71-„ la locurile de munca se vor asigura puncte de alimentare cu apa de baut, „pentru normare se ia in calcul schimbul cu cel mai mare număr de persoane, cantitatea de apa fiind de 21 apa/persoana" punctul de alimentare cu apa potabila este magazia societăţii"„responsabil cu distribuirea apei potabile este maistrul din schimbul respectiv” si ca

rezulta deci, contrar celor reţinute de organul fiscal, ca angajatorul are obligaţia de'a asigura apa de baut pentru salariaţii proprii in mod permanent si nu numai in caz de temperaturi extreme. Reclamanta a aratat de asemenea ca dreptul salariaţilor la asigurarea apei de baut este un drept prevăzut in legislaţia de protecţie a muncii indicata mai sus, iar asemenea drepturi sunt in mod expres excluse de la impozitare ca avantaj de natura salariala prin articolul 55 aliniatul 4 litera e} din Codul Fiscal care prevede ca nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile;„ e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a achipamentuiui individual de protecţia şi lucru, a alimentaţiei de proiecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico sanitare, precum a uniformelor obligatorii  ce se acorda  potrivit  legislatiei in vigoare" si ca sub aspectul starii  de fapt reclamanta  a făcut dovada ca in perioada 2010-2014 autorităţile locale de la sediul societăţii (Agnita) au efectuat lucrări la reţeaua de apa si canalizare a oraşului, fiind înregistrate perioade in care apa potabila a fost oprita sau nu putea fi consumata la sediul societăţii, acest fapt fiind  documentat cu înscrisuri in cadrul controlului fiscal si al contestaţiei si de asemenea s-a facut dovada ca societatea nu a avut amenajata o bucătărie pentru angajaţi care sa furnizeze apa de baut prin reţeaua de apa potabila, sens in care, in conformitate cu obligaţiile prevăzute la articolul 7 din Legea 319/2006, angajatorul a luat măsura asigurării necesarului de apa potabila prin aprovizionare in condiţii ce asigura standardele de calitate a apei , considerandu-se  de către societate ca nu este in concordanta cu standardele de siguranţa obligarea angajaţilor sa consume apa de la sursele din toaleta unităţii.

Cu privire la acest aspect reclamanta a mai aratat ca  organul fiscal  a stabilit o sarcina fiscala asupra  salariaţilor prin impozitarea, ca venit de natura salariala, a unui drept fundamental, prevăzut in legislaţie in vederea asigurării sanatatii la locul de munca si ca prin acordarea de apa potabila salariaţilor nu se realizează un venit de natura salariala

Cu privire  la cheltuieli cu mese la care au participat salariaţii reclamanta a aratat ca in decizia de soluţionare a contestaţiei s-a retinut ca nu pot fi considerate cheltuieli de protocol „întrucât sa refera la mese servite salariaţilor unor furnizori de servicii care s-au deplasat la sediul societăţii contestatoare pentru prestarea serviciilor contractate", ca in referatul cu propuneri de soluţionare a contestaţiei, organele de inspecţie fiscala precizează ca pentru stabilirea contravalorii meselor servita s-au luat in calcul numai facturile in care apareau ca delegaţi salariati ai societăţii iar cheltuielile au fost înregistrate in contul 623 „Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate" si ca toate aceste susţineri sunt nefondate.

Astfel, s-a precizat ca, cu excepţia cheltuielilor angajate de societate cu ocazia sărbătorii de Crăciun in anii 2011 si 2015 sub forma  mesei cu partenerii de afaceri si a pachetelor oferite  cadou salariaţilor cu copii, {2400 lei in anul 2011; 4022 lei -in anul 2012) toate celelalte cheltuieli cu mese servite reţinute in actul de control (5681 lei in 2011; 3446 lei in anul 2012 ; 779 lei in anul 2013), înregistrate in contul 623 „Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate" au fost organizate pentru parteneri de afaceri ai societăţii care s-au deplasat la sediul societăţii (Agnita) in interes de afaceri, ca parata a  respins contestaţia la acest punct arătând ca documentele depuse ( declaraţiile emise de partenerii de afaceri ai căror reprezentanţi au participat la masa) „nu pot fi considerate documente, justificative pentru efectuarea cheltuielilor de protocol intrucat se refera la mese servite salariaţilor unor furnizori de servicii care s-au deplasat la sediul societăţii contestatoare pentru  prestarea serviciilor contractate" , ca reclamanta a prezentat deci înscrisuri din care rezulta realitatea celor afirmate, respectiv ca mesele au fost servite de alte persoane nu de angajaţi ai societăţii , ca si organul fiscal a retinut in decizia nr. 2002/23.02.2015 ca mesele  au fost servite de salariaţi ai altor societăţi  si deci in acest context nu se poate pune problema existentei unui avantaj de natura salariala ( asa cum a procedat parata prin actele de impunere) deoarece nu salariaţii societăţii au consumat produsele ci salariaţii unor terţe societăţi care au servit masa in cadrul deplasărilor pe care le-au efectuat la Agnita,  singura problema care s-ar putea discuta fiind aceea daca aceste cheltuieli sunt sau nu deductibile . Reclamanta a mai aratat ca a dovedit cu inscrisuri ca societatea a efectuat investiţii majore de extindere a halei de producţie si echipamente tehnologice in perioada vizata de inspecţia fiscala in care s-a comandat mâncare de la restaurante pentru prestatorii care lucrau in conditii deosebit de dificile  datorita lipsei de infrastructura in Agnita, ca  a documentat faptul  ca aproape toți furnizorii si prestatorii societăţii sunt din Sibiu sau de mai departe., ca din cauza  lucrărilor la drumuri si  reţele publice aceştia s-au deplasat in anumite perioade mai multe ore pentru a ajunge la Agnita si  înapoi, motiv pentru care partenerii de afaceri au fost invitaţi de societate la masa, ca  conducerea societăţii a aprobat efectuarea acestor cheltuieli, iar din declaraţiile prezentate  de furnizori reiese ca atunci cand au fost la Agnita  au servit mese cu reprezentanţii societăţii. Chiar daca facturile sunt semnate de un delegat al reclamantei, scopul mesei la care salariatul sau a participat nu a fost de a acorda salariatului vreun folos cu titlu de contraprestatie/plata pentru munca sa, ci el a fost prezent acolo in interesul societăţii si nu in interes personal si , asa cum s-a aratat anterior, avantajul de natura salariata trebuie sa se constituie intr-un folos personal al salariatului, care sa poată fi determinat si individualizat ca atare . Reclamanta a mai aratat ca cheltuiala din banii societăţii a fost angajata cu scopul de a servi  masa cu partenerii de afaceri, fapt permis si prevăzut ca si cheltuiala deductibila de punctul 89 din Normele metodologice la art, 48 Cod Fiscal „ cheltuieli de protocol ocazionate de  acordarea unor cadouri, trataţii si mese partenerilor de afacori, efectuate in scopul afacerii', si ca participarea la masa a unui delegat al societarii nu poate genera schimbarea situaţiei fiscale a acestei cheltuieli in sensul de a considera ca intreaga masa trebuie imputata si impozitata asupra  delegatului care a participat la masa respectiva ca si avantaj de natura salariala acordat acestui delegat. Pe de alta parte reclamanta a aratat si ca daca organul fiscal a considerat ca aceste mese servite reprezintă un avantaj in natura, ar fi avut obligaţia sa identifice care este salariatul  considerat ca fiind beneficiarul pretinsului avantaj in natura si asupra căruia aplica impozite si contribuţii sociale.

Referitor la cheltuielile cu martisoare si flori oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie si contravaloarea cadourilor de Crăciun oferite de angajator pentru copiii minori ai salariaţilor in anii 2011,2012,2013 (pagina 15 din Decizia, nr. …..de soluţionare a contestaţiei ) s-a aratat ca in decizia de soluţionare a contestaţiei  se retine ca "societatea nu a făcut dovada respectării plafonului maxim de 150 de lei, nefiind  întocmita in acest sens nici o situaţie din care sa reiasă bunurile primite, de fiecare salariat, contravaloarea acestora, semnaturile respectivelor persoane si  ca societatea nu a justificat cu documente efectuarea operaţiunii de distribuire a cadourilor pentru copiii minori ai salariaţilor",ori, daca insusi organul fiscal retine ca nu exista dovada ca salariaţii ar fi primit aceste cadouri, se pune intrebarea pe ce baza retine atunci acelaşi organ fiscal faptul ca salariaţii ar fi beneficiat de aceste cadouri si ca aceşti salariaţi trebuie impozitaţi cu valoarea unor astfel de cadouri?  S-a mai mentionat ca  potrivit articolului 55 aliniatul 4 litera a) aliniatul 1 din Codul Fiscal nu se includ in veniturile salariale si nu sunt impozabile cadourile pentru copii minori ai salariaţilor" si „cadourile oferite salariatelor, ca acest fapt se coroborează cu prevederile articolului 21 aliniatul 3 litera c) din Codul Fiscal care prevede ca sunt deductibile in limita a 2% din valoarea fondului de salarii, printre altele, cheltuielile reprezentând „ cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor , cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor", ca au fost prezentate organului de control lista cu salariatele care au primit martisoare si flori si  facturile de achiziţie a bunurilor respective din care s-a putut observa ca acestea sunt datate in zilele anterioare datei de 8 martie , ca a pus la dispoziţia organului de control listele cu angajaţii, care conţin si o coloana cu numărul de copii al fiecărui angajat, pentru care a oferit pungile de Crăciun si  facturile de achiziţie a bunurilor respective din care se  poate observa ca au fost achiziţionate anterior sărbătorii de Crăciun, ca ulterior a solicitat salariaţilor sa confirme prin semnătura proprie primirea pungilor de Crăciun pentru copii si a cadourilor pentru salariaţi si ca din valoarea bunurilor achiziţionate înscrise pe facturile care sunt înregistrate in contabilitatea societatii si care au fost prezentate organului fiscal, coroborata cu numărul de persoane care au primit cadourile, rezulta ca valoarea cadoului/salariat se situează cu mult sub plafonul de 150 de lei menţionat in decizia de soluţionare a contestaţiei.

Cu privire la faptul ca societatea a achiziţionat si cafea si sticle de vin s-a aratat ca potrivit art. 21 alin. 3 litera c) Cod Fiscal cadourile pot fi oferite nu numai copiilor minori ci si "salariaţilor si salariatelor", si ca  valoarea acestui tip de cadouri reprezintă doar o mica parte din valoarea totala a pachetelor cadou, valoare  care putea fi delimitată foarte clar de celelalte alimente din pachetul de Crăciun.

Reclamanta a mai aratat ca nu exista in legislaţia in vigoare, nici in cea fiscala nici in cea a societăţilor comerciala, condiţionarea legalităţii acordării unor martisoare, flori si pungi cu cadouri pentru salariaţi si copii acestora de existenta unor "Hotărâri AGA", ca oferirea de flori si martisoare cat si punga cadou de Crăciun nu reprezintă o plata pentru munca prestata de angajat ci o cheltuiala sociala ce tine de tradiţia locului, iar angajatul nu poate fi supus unei impozitări pentru „folos personal" al  martisoarelor si fiorilor si micilor cadouri oferite de societate in cadrul evenimentelor social organizate cu ocazia sărbătorilor tradiţionale.

Astfel de cheltuieli sunt prevăzute ca si „cheltuieli sociale  in Codul Fiscal ,  articolul 21 aliniatul 3 litera c) coroborat cu articolul 55 Cod Fiscal si sunt excluse in mod expres de la categoria veniturilor salariale  in baza prevederilor articolului 55 aliniatul 4 litera a) Cod Fiscal care prevede: 4} Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale  si nu sunt impozabile: a} ajutoarele de înmormântare, ...., veniturile  reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor,  .....Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazie zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei"

S-a mai arătat și ca daca organul fiscal a considerat ca acesta eveniment reprezintă un avantaj in natura ar fi avut obligaţia de a stabili care sunt persoanele care au beneficiat de avantajul in natura si de a stabili valoarea acestui avantaj la nivelul angajatului beneficiar.

Referitor la cheltuielile aferente deplasării unor grupuri de salariaţi la firmele partenere din Ungaria si Germania s-a arătat de către reclamanta ca în mod nelegal au fost incadrate aceste cheltuieli  efectuate de societate ca venituri salariale, ca salariatii  nu au mers in concediu, odihna si tratament si nici nu au primit sume de bani sau  alte bunuri de care au dispus la discreţie pentru satisfacerea unor astfel de nevoi, ca ei au fost trimsi in aceasta deplasare de către societate, in interesul societăţii, ca deplasarea s-a efectuat  la firmele partenere ale societăţii din Ungaria si Germania. ( pagina 15 din Decizia 2002/23,05.2015), ca faptul ca firmele la care delegatia s-a deplasat sunt deja clienţi ai societăţii  nu inlatura necesitatea si oportunitatea acestor cheltuieli, ca  la întâlnirile organizate anual in acest scop au participat salariaţi ai tuturor societăţilor implicate in lanţul de producţie si distribuţie al produselor executate de reclamanta (firmele K+W (, Germania), H (T, Germania), I (S, Ungaria); S (R, Ungaria), S (Z, Q),ca personalul  firmelor partenere lucrează in mod constant cu salariaţii reclamantei  pentru onorarea contractelor si comenzilor din care societatea realizează venituri, ca  este esenţial pentru personalul acestor societăţi sa interactioneze in mod direct si sa se cunoască inclusiv prin intermediul participării la jocuri cu caracter sportiv in care s-au utilizat echipamente inscripţionate cu denumirea societăţii,  ca atata vreme cat salariaţii au fost trimişi in delegaţie de societate nu se poate retiné ca s-a acordat un folos personal - avantaj de natura salaríala pentru salariaţii trimis in delegaţie, ca în mod nelegal s-a reținut ca societatea ar fi suportat costuri de odihna și tratament  din moment ce salariaţii nu s-au aflat in concediu la "odihna si tratament' ci s-au deplasat in timpul serviciului la ordinul societăţii și ca  societatea a participat la acest eveniment in scopul promovării firmei si a menţinerii relatiilor cu partenerii de afaceri la care s-a deplasat, iar salariaţii s-au aflat in timpul serviciului, in delegaţie si nicicum in interes personal.

In drept au fost invocate dispozitiile art  218 aliniatul 2 Cod procedura fiscala , Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ si dispoziţiile de drept material indicate in acțiune.

Acțiunea a fost legal timbrata cu taxa de timbru de 50 de lei.

În sustinerea actiunii s-au depus inscrisuri, respectiv decizie solutionare contestatie ../23.02.2015(f 22-33), decizie de impunere F SB ..și Raport de inspectie fiscala …..(f 34- 73), Regulament intern al societății și lista cu angajații societății  (f 74-92), adresa …emisa de Primaria Agnita (f 93), inscrisuri privind cheltuielile din 2011( decizie 1507/2010 aprobare buget protocol pe 2011, lista facturi cu apa potabila și protocol  din 2011 și facturile din lista, lista facturi cu întâlniri cu firma de consultanta în 2011 și facturi, lista facturi întâlniri cu firma de contabilitate din Sibiu și facturile din lista , lista facturi cu cadouri /pungi  Crăciun 2011 și facturi, tabel angajați cu copii în intretinere pentru Crăciun , lista mese servite colaboratorilor și facturile din lista, corespondenta e-mail de confirmare întâlnire cu colaboratori , confirmare cazare colaborator,  lista cu participantii la mesele servite în 2011, lista cu facturi pentru protocol servit în firma și facturi, tabel clienți și furnizori ai reclamantei , ordine de deplasare în strainatate în iulie 2011 , dispozitii de plata diurna , lista facturi petreceri Crăciun , decizie interna 2209/08.12.2011  stabilire buget petrecere Crăciun , tabel angajați participanti la masa de Crăciun 2011, lista cu invitați  la Crăciun 2011, factura achiziționare martisoare angajate în martie 2011, tabel cu salariate martisoare, f 95-227), inscrisuri privind cheltuielile din 2012( decizie 1752/2011 aprobare buget protocol pe 2012,  lista mese servite colaboratorilor și facturile din lista, situație participanti Crăciun 2012 și facturi mese decembrie 2012, lista cadouri /pungi decembrie 2012  și facturi , lista angajați pungi Crăciun 2012, aranjamente Crăciun colaboratori, ordin deplasare Bucuresti  , diploma de participare și certificat de absolvire  curs și factura restaurant Bucuresti, lista facturi cu apa potabila și protocol  din 2012 și facturile din lista, tabel angajați care s-au deplasat în Ungaria  în iunie 2012  și ordine de deplasare stampilate de societatea din Ungaria  și nesemnate , dispozitii plata diurna  f 229-336 ), inscrisuri privind cheltuielile din 2013( decizie 1969/2012 aprobare buget protocol pe 2013,  lista salariate /colaboratori martie 2013 și factura achiziție ciocolata M , lista  mese servite colaboratorilor și facturile din lista, protocol 2013 și facturile din lista,  16 ordine de deplasare în Ungaria în septembrie 2013 stampilate de societatea din Ungaria  și semnate , dispozitii plata diurna – f ),  inscrisuri privind cheltuielile din 2014 ( decizie …aprobare buget protocol pe 2014, lista facturi cu apa potabila acordata angajatilor și protocol și facturile din lista , lista  mese servite colaboratorilor și facturile din lista – f 407-418).

Parata , Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu în nume propriu, şi în numele şi pentru Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nelegală şi netemeinică și mentinerea actelor administrative contestate și a sumei stabilită cu titlu de obligatie suplimentara de plata de 133.486 lei .

IN motivare s-a aratat , în esenta, ca reclamanta a fost supusa unei inspectii fiscale având ca obiectiv verificarea impozitului pe venit și a contributiilor sociale , ca s-a constatat ca sumele datorate bugetului de asigurari sociale și bugetului de stat au fost stabilite greșit cu ignorarea valorii avantajelor în natura și a bunurilor  ceea ce a determinta stabilirea unei mase impozabile redusa, ca s-a procedat deci la reintregirea masei impozabile datorata de fiecare angajat persoana fizica și stabilirea obligatiilor suplimentare datorate cu titlu de  impozit pe venitul din salarii și contributii . S-a mai arătat ca starea de fapt mentionata în actul de impunere nu a fost contestata de către reclamanta în sensul ca în perioada 01.01.2011-30.06.2014 aceasta a acordat salariatilor diverse bunuri , de exemplu apa minerala, plata, ciocolata , prăjituri sau a decontat diverse cheltuieli de transport , delegatii, alte cheltuieli de protocol , ca aceste cheltuieli au fost inregistrate în contul 623 „cheltuieli de protocol, reclama și publicitate”, ca având în vedere natura cheltuielilor acestea au fost reincadrate ca fiind de natura salariala și s-au stabilit sumele datorate cu titlu de impozit pe venit și baza corecta pentru stabilirea contributiilor sociale.

Cu privire la cheltuielile cu apa de băut parata a arătat ca s-a acordat apa salariatilor în alte condiții decât cele prevazute de art 4 din OUG 99/2000, ca în mod corect s-a reținut ca aceasta cheltuiala nu putea fi considerată cheltuiala de protocol și a fost considerată avantaj în natura , ca apa a fost acordata salariatilor în alte perioade decât cele prevazute de art 4 din OUG 99/2000 și ca chiar reclamanta i-a stabilit regimul fiscal ca și cheltuiala de protocol și nu a făcut inregistrari în baza  OMMPS 508/2002.

Cu privire la cheltuielile cu mese la care au participat salariatii reclamantei s-a arătat ca din analiza documentatiei care a stat la baza inregistrarii acestor cheltuieli în contul 623 a rezultat ca aceste cheltuieli privesc mese acordate salariatilor , ca în mod corecte acestea au fost considerate ca venituri de natura salariala și impozitate , ca declaratiile unor firme colaboratoare prin care acestea confirma deplasarea la sediul reclamantei a unor salariati pentru diverse activități (predare situații de lucrări, semnare procese verbale de predare, facturi, efetuare lucrări contabile )nu reprezintă documente justificative pentru efectuarea cheltuielilor de protocol întrucât se refera la mese servite salariatilor unor furnizori de servicii care s-au deplasat la sediul reclamantei pentru prestarea serviciilor contractate, ca nu se poate schimba regimul fiscal al cheltuielilor inregistrate chiar de către reclamanta în contabilitate fata de noua stare de fapt prezentata de reclamanta prin acțiune.

Cu privire la cheltuielile cu martisoare și flori oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie și cu privire la cadourile de Crăciun pentru copiii minori ai salariatilor s-a arătat ca și aceste cheltuieli au fost inregistrate tot în contul 623 fără sa existe o justificare a unor asemneea cheltuieli, ca reclamanta sustine o noua stare fiscala completate cu diverse acte justificative ale cheltuielilor care însă nu au fost prezentate organelor de inspectie fiscala și ca nici nu s-au reflectat acestea în evidenta contabila și fiscala a reclamantei.

Cu privire la cheltuielile cu deplasarea unor grupuri de salariati la firme partenere din Germania și Ungaria s-a arătat ca aceste cheltuieli au fost inregistrate în contul 625 „cheltuieli de deplasare ” fără sa existe documente justificative ale unei stari de fapt, adică participari la competitii sportive si ca prin contestatie reclamanta prezinta o alta stare de fapt pe baza altor acte decât cele prezentate organului fiscal.

La intampinare s-a anexat decizia de solutionare contestatie , decizia de impunere și raport de inspectie fiscala (f 439 -490), ulterior depunandu-se la dosar și anexele la Raportul de inspectie fiscala(f 555-605) , respectiv : ordin de serviciu, lista obiectivelor verificate, nota explicativa, interviu cu salariati , situația cu avantajele acordate angajatilor în 2011, 2012, 2013 și 2014 , tabel cu determinarea bazei de calcul a contributiilor salariatilor pentru avanatajele primite, tabel angajați care beneficiau de deducere suplimentare fără a avea acest drept, tabel cu contributii datorate de reclamanta pentru avantajele oferite salariatilor, tabele calcul accesorii, instiintare pentru discuția finala, declarație și punct de vedere reprezentant reclamanta, balanța sintetica.

În cauza instanța a incuviintat și administrat proba cu inscrisuri, respectiv actele depuse de ambele părți la dosar , proba cu expertiza contabila în cadrul careia a fost efectuat și depus la dosar de către expert N I un raport de expertiza contabila (f.13-68 vol III) precum și proba testimoniala în cadrul careia au fost audiati martorii C M G și O S (f 90-94 vol III).

Reclamanta a depus la dosar și o precizare de acțiune (f 85 vol III) prin care, după depunerea raportului de expertiza la dosar, a arătat ca își reduce cuantumul obiectului cererii cu sumele calculate la punctul 9 din obiective, respectiv cu suma de 1590 lei impozit pe venituri și contributii , 484 lei dobanzi și 238 lei penalitati.

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :

Reclamanta a fost  supusa unei inspectii fiscale în perioada 23.07.2014-29.09.2014 si a avut ca si obiective : verificarea realitatii declaratiilor lunare privind evidenta nominala a asiguratiilor și a declaratiilor fiscale privind obligatiile lunare la bugetul consolidat al statului în corelatie cu datele din statele de plata, cu datele din balantele de verificare și cu datele din Fisa Sintetica , modul de determinare, calculare , evidentiere și virare a contributiilor datorate.

In urma inspectiei  desfasurate a fost intocmit  raportul  de inspectie fiscala F/SB/ ….prin care parata a stabilit o baza impozabila suplimentara și a calculat obligaţii suplimentare de plata de 133.486 lei reprezentând impozit pe venit și contributii la BASS datorate atât de angajat cât și de către angajator.

În motivarea în fapt a actului s-a arătat ca în perioada verificata s-au constatat ca sumele datorate bugetului de asigurari sociale și bugetului de stat au fost stabilite greșit , cu ignorarea valorii avantajelor în natura și a bunurilor acordate angajatilor,  ceea ce a determinat stabilirea unei mase impozabile redusa și ca s-a procedat deci la reintregirea masei impozabile datorata de fiecare angajat persoana fizica și stabilirea obligatiilor suplimentare datorate cu titlu de  impozit pe venitul din salarii și contributii .

Astfel, s-a arătat ca  în perioada 01.01.2011-30.06.2014 societatea a acordat salariatilor apa minerala și plata fără ca aceasta să se incadreze în prevederile art 4 din OUG 99/2000, ca valoarea apei a fost incadrata în cont 623 ca și cheltuiala de protocol , ca acordarea de apa angajatilor nu poate fi considerată cheltuiala de protocol și drept urmare aceasta reprezintă un avantaj în natura  iar valoarea  ei intra în baza de calcul a impozitului pe venitul din salarii cf art 55 alin 3 lit b Cod fiscal  și punctul 70 lit b din normele de aplicare a Codului Fiscal, valoarea totala a apei fiind de 22.766 lei .

S-a mai arătat în RIF ca societatea a înregistrat în contul 623 mese servite , ca în urma verificarii s-a constatat ca aceste mese au fost servite de către salariati ai societății, ca aceste mese nu se incadreaza în categoria drepturilor de hrana stabilite de art 55 alin 4 lit B cod fiscal  și drept urmare  reprezintă un avantaj în natura salariala iar valoarea  lor intra în baza de calcul a impozitului pe venitul din salarii cf art 55 alin 3 lit b Cod fiscal  și punctul 70 lit b din normele de aplicare a Codului Fiscal, valoarea totala a meselor servite salariatilor  fiind de 16.989  lei .

De asemenea s-a arătat în Raportul de inspectie fiscala ca în perioada verificata, anual, în iulie sau sepembrie, societatea a suportat costurile de deplasare ale unor grupuri de angajați la firmele partenere din Germania și Ungaria , ca nu s-au identificat documente care sa ateste scopul deplasarii, ca reprezentantul societății a declarat ca aceste grupuri erau formate din persoane care jucau fotbal cu echipe de la firme partenere și din insotitori, ca societatea a suportat transportul și cazarea și a acordat diurne, ca chletuielile au fost inregistrate în contul 625’ cheltuieli de deplasare’ și ca, cum în contractele de munca nu se prevede ca societatea suporta costul prestatiilor pentru odihna și tratament , inclusiv al transportului, cf art 55 alin 4 lit a cod fiscal  și cum nu exista negociat contract colectiv de munca, costurile acestor deplasari reprezintă avantaje de natura salariala iar  valoarea  lor intra în baza de calcul a impozitului pe venitul din salarii cf art 55 alin 3 lit b Cod fiscal  și punctul 70 lit b din normele de aplicare a Codului Fiscal, valoarea totala a deplasarilor fiind de 55.537  lei .

S-a aratata totodata în RIF ca , în perioada verificata, reclamanta  a acordat salariatilor diverse bunuri ,  ciocolata , prăjituri , băuturi , contravaloarea acestora fiind trecută  în contul 623 „cheltuieli de protocol, reclama și publicitate” , ca nu exista documente care sa justifice conditiile în care au fost acordate aceste bunuri , ca reprezentantul societății a declarat ca bunurile au fost acordate de Crăciun și Pasti și  ca având în vedere natura cheltuielilor acestea au fost reincadrate ca fiind de natura salariala cf art 55 alin 3 lit b Cod fiscal  și punctul 70 lit b din normele de aplicare a Codului Fiscal, valoarea totala a cheltuiellor fiind de 19.193 lei .

In baza acestui raport de inspectie fiscala a fost emisa decizia de impunere  F SB …împotriva careia  reclamanta a formulat in termen legal contestatie, contestatie care a fost respinsa  prin decizia 2002/23.02.2015 .

Analizand actele dosarului raportat la apararile si sustinerile partilor instanta retine urmatoarele:

Analizand în primul rând apărarea reclamantei în sensul ca prin actele administrativ-fiscale atacate parata a procedat in mod generic la încadrarea unor cheltuieli efectuate de  reclamanta in categoria veniturilor de natura salariala plătite angajaţilor societăţii  fara însă să se fi indicat in actul  de control care sunt salariaţii care au realizat acest pretins venit salarial, instanța reține ca aceasta apărare este intemeiata și ca în mod eronat impozitul pe salarii si contribuţiile sociale  au fost stabilite  suplimentar în mod global , fără a fi calculat diferentiat pentru fiecare angajat în parte pentru ca aceștia sa poată beneficia efectiv de sumele stabilie suplimentar  (pentru pensie, ajutor somaj etc). Instanța reține totodata ca parata nu a indicat nici măcar  în anexe , nominal, fiecare angajat care a primit în opinia ei avantaje de natura salariala , data primirii acestor sume și cuantumul sumelor primite pentru a se putea calcula de către reclamanta sumele suplimentare aferente fiecarui angajat și pentru a se putea depune declaratii rectificative , neindicand acest lucru nici în situatia în care era vorba de avantaje de natura salariale primite de un numar foarte mic de angajați (15 în cazul deplasarilor în strainatate) și identificarea acestora era facila. În consecinta, cum decizia de impunere a fost emisa pentru sume suplimentare stabilite doar global, instanța apreciaza ca și doar pentru acest motiv se impune anularea actului de control contestat și eventual refacerea controlului și emiterea unui nou act pe baza unor verificări mai temeinice.

Analizand în al doilea rând apararile reclamantei cu privire la fiecare suma stabilită suplimentar instanța reține urmatoarele:

Referitor la apa plata/minerala oferita angajatilor în perioada verificata instanța reține în primul rând ca reclamanta are un numar de peste 350-400 de angajați , ca valoarea apei oferita acestora în 2011 a fost de 6991 lei , în 2012 în valoare de 3849 lei, în 2013 în valoare de 7795 lei și în 2014 în valoare de 4131 lei, deci în valoare totala de 22766 lei (conform anexei 4 la RIF ) și ca, raportat la valoarea totala a apei plate/minerale achizitionate de reclamana (din care nu s-a dedus valoarea apei folosită efectiv la protocol) în cei 4 ani , valoarea avantajului salarial este unul  modic , de nici 60 lei/pers , adică 15 lei/salariat/an, de unde concluzia ca angajații reclamantei nu au primit apa imbuteliata în fiecare zi lucratoare a anului .

În al doilea rând instanța reține ca din adresa ….emisa de Primaria Orașului Agnita , adresa depusa de reclamanta în momentul formularii contestatiei , rezulta ca în perioada 2010-2014 , în Agnita s-au executat lucrări de inlocuire ale conductelor de apa potabile stradale și bransamente spre utilizatori , lucrări ce au determinat intreruperea furnizarii apei potabile și pe str Avram Iancu , strada pe care se afla și sediul reclamantei , astfel încât devin credibile sustinerile reclamantei ca apa achizionata a fost oferita angajatilor ca o necesitate și ca o obligație de a asigura condiții normale la locul de munca pentru desfasurarea activitatii. Mai mult, în Regulamentul de ordine interioara se prevede expres obligatia reclamantei de a asigura apa potabila , obligație pe care reclamanta și-a indeplinit-o  prin cumpararea și oferirea de apa plata/minerala către angajați, așa cum au arătat și martorii audiati în cauza.

IN consecinta, fata de cele mentionate mai sus și  fata de cele mentionate și în raportul de expertiza contabila efectuat în cauza (f 25 vol III - prin care s-a arătat ca sumele reprezentând contravaloare apa trebuiau  înregistrată de fapt în contul 6458 „ alte cheltuieli privind asigurarile și protecția sociala ”) instanța reține ca suma de 22766 lei, indiferent de modalitatea în care aceasta a fost înregistrată în contabilitate,  nu poate reprezenta contravaloarea unor avantaje în natura și ca aceasta suma nu putea sta la baza calculului impozitului pe venitul din salarii și a celorlalte contributii sociale .

Cu privire la cheltuielile cu mese la care au participat și  salariatii reclamantei instanța reține în primul rând ca în raportul de inspectie fiscala , în anexa 4, sunt evidentiate facturi reprezentând contravaloare mese servite în valoare totala de 16.989 lei , fără a fi indicati nominal salariatii societății care au beneficiat efectiv de acest avantaj de natura salariala și cuantumul avantajului pentru fiecare angajat în parte .

În al doilea rând instanța reține ca doar prin raportul de expertiza efectuat în cauza s-a indicat distinct cuantumul cheltuielilor ocazionate de acordarea unor mese partenerilor de afaceri precum și cuantumul cheltuielilor ocazionate de masa festiva de Crăciun oferita salariatilor și partenerilor de afaceri , în raport aratandu-se expres ca din totalul de 16.989 lei considerat ca avantaj de natura salariala ,  doar suma de 6108 lei reprezenta contravaloarea meselor festive oferite salariatilor de Crăciun , restul sumei de 10.881 lei reprezentând tratatii și mese acordate partenerilor de afaceri și la care au participat și salariati delegati cu insotirea partenerilor comerciali .

Cu privire la aceste sume instanța reține ca reclamanta a prezentat cu ocazia formularii contestatiei declaratii ale unor firme colaboratoare ale reclamantei și prin care se confirma deplasarea la sediul reclamantei a unor salariati pentru diverse activități (predare situații de lucrări, semnare procese verbale de predare, facturi, efetuare lucrări contabile ) însă aceste declaratii nu au fost luate în considerare de către parata cu motivarea ca nu reprezintă documente justificative pentru efectuarea cheltuielilor de protocol întrucât se refera la mese servite salariatilor unor furnizori de servicii care s-au deplasat la sediul reclamantei pentru prestarea serviciilor contractate și  ca nu se poate schimba regimul fiscal al cheltuielilor inregistrate chiar de către reclamanta în contabilitate fata de noua stare de fapt prezentata de reclamanta .

Instanța , analizand însă starea de fapt prezentata și dovedita de către reclamanta cu actele depuse la dosar , reține ca chiar dacă, poate, aceste cheltuieli cu mese oferite angajatilor unor prestatori de servicii , nu ar fi trebuit trecute de reclamanta în contul 623 protocol  ci la cheltuieli nedeductibile sau , eventual, acestea ar fi trebuit refacturate beneficiarului direct (prestatorului de servicii ai caror angajați au beneficiat de acele mese servite ), tot nu ar putea fi considerate avantaje de natura salariala pentru angajații reclamantei. Cum acele persoane care au servit masa nu sunt angajați ai societății, ci colaboratori sau salariati delegati ai unor firme partenere , este evident ca suma de 10.881 lei nu reprezintă  cheltuiala cu masa acordata gratuit în folosul personal al salariatilor și nu putea fi deci considerată avantaj de natura salariala și inclusa în baza suplimentara de calcul .

Chiar daca facturile sunt semnate de un delegat al reclamantei, scopul mesei la care salariatul sau a participat nu a fost de a acorda salariatului vreun folos cu titlu de contraprestatie/plata pentru munca sa, ci el a fost prezent acolo in interesul societăţii si nu in interes personal .

Cu privire la celelalte cheltuieli cu mesele oferite partenerilor de afaceri instanța reține ca aceasta cheltuiala  este o cheltuiala deductibila cf  punctului 89 din Normele metodologice la art, 48 Cod Fiscal „ cheltuieli de protocol ocazionate de  acordarea unor cadouri, trataţii si mese partenerilor de afacori, efectuate in scopul afacerii', si ca participarea la masa a unui delegat al societarii nu poate genera schimbarea situaţiei fiscale a acestei cheltuieli in sensul de a considera ca intreaga masa trebuie imputata si impozitata asupra  delegatului care a participat la masa respectiva ca si avantaj de natura salariala acordat acestui delegat.

Așa cum s-a arătat și mai sus,  daca organul fiscal a considerat ca aceste mese servite reprezintă un avantaj in natura, ar fi avut obligaţia sa identifice care este salariatul  considerat ca fiind beneficiarul pretinsului avantaj in natura si asupra căruia aplica impozite si contribuţii sociale.

Cu privire la suma de 6108 lei instanța reține ca nici pentru aceste  sume nu au fost identificați salariatii care au beneficiat de aceste prestinse avantaje în natura , ca organul fiscal nu a luat nici o nota explicativa cu privire la conditiile în care s-au organizat aceste mese și ca , raportat la valoarea acestor mese și la numărul de participanti  ( 2279 lei în 2011  pentru 86 de angajați  și 3829 lei pentru 107 persoane ) rezulta un avantaj de natura salariala de nici 35lei/angajat. Pe de alta parte instanța reține ca la aceste mese de Crăciun au participat și invitați neangajati ai societății, așa cum s-a indicat în actele depuse la dosar de reclamanta și în Raportul de expertiza , și ca contravaloarea mesei pentru acești invitați trebuia indicată separat în actul de control și luata în calcul pentru stabilirea în mod corect a sumelor considerate ca baza suplimentara de calcul pentru impozitul pe venit.

Pe de alta parte, așa cum s-a indicat și în raportul de expertiza, scopul acestor mese festive nu a fost de a acorda salariatului vreun folos cu titlu de contraprestatie/plata pentru munca sa, ci au avut ca scop fidelizarea angajatilor, socializarea, crearea unui colectiv mai unit  (este de notorietate ca organizarea unor astfel de mese festive pentru angajați are un astfel de scop ), ori,  cum  avantajul de natura salariata trebuie sa se constituie intr-un folos personal al salariatului, care sa poată fi determinat si individualizat ca atare, instanța constata ca nici pentru aceasta suma de 6108 lei nu trebuia inclusa de parata în baza suplimentara de calcul.

Referitor la cheltuielile cu martisoare si flori oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie si contravaloarea cadourilor de Crăciun oferite de angajator pentru copiii minori ai salariaţilor in anii 2011,2012,2013 instanța reține ca din actele depuse la dosar și din Raportul de expertiza rezulta ca angajatele și colaboratoarele societății au primit martisoare doar în anul 2011 (când au fost cumpărate prin factura 201101/01.03.2011 un numar de 150 de martisoare în valoare de 1050 lei fără TVA ) și ca prin acest cadou simbolic reclamanta nu a depășit plafonul de 150 lei prevăzut de art 55 alin 4 lit a Cod fiscal.

Instanța reține totodata ca în perioada 2011-2014 reclamanta a acordat angajatelor și colaboratoarelor, cu ocazia zilei de 8 martie , cadouri și ca pungi cadou au fost acordate și copiilor salariatilor cu ocazia Craciunului , valoarea acestor cadouri/pungi cadou fiind mult sub plafonul de 150 lei (f 21, 22 vol III), iar valoarea pungilor cadou pentru minori necuprinzand băuturi alcoolice (f 23 vol III)

Din raportul de expertiza se mai reține și ca în anii 2011 și 2012  reclamanta a oferit pungi cadou pentru copiii majori ai angajatilor (30 de persoane în 2011 și 19 persoane în 2012) în valoare totala de 1922 lei , dar, cu privire aceasta suma indicată în raportul de expertiza , reclamanta a formulat precizare de acțiune prin care a arătat ca nu contesta decizia de impunere pentru contributiile aferente acestei sume.

În consecinta, fata de cele mentionate mai sus, fata de faptul ca astfel  de cheltuieli sunt prevăzute ca si „cheltuieli sociale  in Codul Fiscal ,  articolul 21 aliniatul 3 litera c) coroborat cu articolul 55 Cod Fiscal si sunt excluse in mod expres de la categoria veniturilor salariale  in baza prevederilor articolului 55 aliniatul 4 litera a) Cod Fiscal care prevede: 4} Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale  si nu sunt impozabile: a} ajutoarele de înmormântare, ...., veniturile  reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor,  .....Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazie zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei", instanța reține ca nici suma de 19.193 lei nu trebuia inclusa în baza de impozitare suplimentara.

Referitor la cheltuielile aferente deplasării unor grupuri de salariaţi la firmele partenere din Ungaria si Germania instanța reține în primul rând ca deși beneficiarii acestor deplasari puteau fi indentificati ușor pe baza ordinelor de deplasare prezentate de relamanta , organul de control nu a nominalizat fiecare beneficiar al sumelor suplimentare mentionate în RIF și nu a indicat suma de care a beneficiat fiecare salariat, astfel încât, pentru acest motiv, se impune anularea actului de control cu privire la suma de 55573 lei .

În al doilea rând instanța reține ca potrivit art 55 alin 3 lit b din Codul fiscal și punctului 71 din Norme „Avantajele în bani pot fi sumele acordate pentru distracție și recreere „, dar ca organul fiscal nu și-a întemeiat concluzia ca suma de 55.573 lei ar reprezenta o astfel de suma acordata pentru recreere pe nici un mijloc de proba.

Astfel, deși acesta a luat nota explicativa reprezentantului societății, nu i-a adresat nici o întrebare referitoare la scopul acestor deplasari în strainatate și, deși a adresat mai multe întrebări unor angajați , prin intermediul unor chestionare, nu a considerat necesar sa adreseze întrebări legate de scopul deplasarilor și de ce se întâmpla de fapt în cadrul acestor deplasari măcar unuia dintre cei 15 participanti la aceste deplasari, deși identificarea acestor participanti era foarte ușor de făcut .

În consecinta, instanța reține ca concluzia organului fiscal ca suma de 55573 lei reprezintă avantaj de natura salariala este ipotetica, fără nici un suport probator.

Pe de alta parte instanța,  fata de faptul ca din actele de la dosar , din raportul de expertiza și din declaratiile de martori rezulta ca  salariatii  nu au mers in concediu, odihna si tratament ci ca ei au fost trimsi in aceasta deplasare de către societate, in interesul societăţii, la firmele partenere ale societăţii din Ungaria si Germania pentru schimb de experiența și nu doar pentru desfasurarea unor manifestari sportive , constata ca  salariaţii au fost trimişi in delegaţie de societate, ca s-au aflat sub ordinele societății  , ca  nu au  beneficiat de vreun folos personal și ca deci suma de 55.573 lei în mod greșit a fost inclusa în baza suplimentara de impozitare ca si avantaj de natura salariala.

IN concluzie, fata de cele mentionate mai sus , se va admite actiunea reclamantei așa cum a fost precizata si, urmare a anularii în parte a actelor contestate, se va dispune  exonerarea reclamantei de la plata sumei de 131.174 lei  stabilita cu titlu de obligaţiile de plată principale şi accesorii .

Fata de art 453 NCPC , cum reclamanta a aratat ca va solicita cheltuilei de judecata pe cale separata, parata nu va fi obligata la plata vreunor cheltuieli de judecata.

Domenii speta

Spete similare