Conducerea unui vehicul fără permis de conducere - renunţare la aplicarea pedepsei

Prin sentinţa penală nr. 1130 pronunţată la data de 27 aprilie 2017, s-a hotărât astfel:

„1. În temeiul art. 80 Cod penal, raportat la art. 396 alin. 1 şi 3 Cod procedură penală:

Renunţă la aplicarea pedepsei faţă de inculpata NMA:

- pentru săvârşirea infracţiunii de „conducerea unui vehicul fără permis de conducere”, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 1 Cod penal, faptă săvârşită la data de 10.10.2015. 

În temeiul art. 81 Cod penal:

Aplică un avertisment inculpatei NMA şi îi atrage atenţia asupra conduitei viitoare, precum şi asupra consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni.

Ia act că inculpata NMA a fost cercetată în stare de libertate.

2. În temeiul art. 335 alin. 3 Cod penal, cu referire la art. 61 alin. 4 lit. c Cod penal, raportat la art. 74 alin. 1 şi 2 Cod penal şi la art. 396 alin. 1, 2 şi 10 Cod procedură penală: 

Condamnă pe inculpatul NC: 

- la pedeapsa constând în 2.100 lei amendă penală, sumă ce reprezintă 140 de zile-amendă, cu un cuantum de 15 lei/zi-amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de încredinţare a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane despre care ştie că nu posedă permis de conducere, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 3 Cod penal, faptă săvârşită la data de 10.10.2015. 

Atrage atenţia inculpatului NC asupra dispoziţiilor art. 63 Cod penal, anume:

Dacă persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare.

Ia act că inculpatul NC a fost cercetat în stare de libertate.

În baza art. 398, raportat la art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală:

Obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 150 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în total suma de 300 de lei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei, conform art. 408 şi următoarele Cod procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 27.04.2017.”

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti întocmit la data de 10.01.2017 în dosarul nr. 2641/P/2015, au fost trimişi în judecată:

- inculpata NMA, pentru săvârşirea infracţiunii de „conducerea unui vehicul fără permis de conducere”, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 1 Cod penal;

- inculpatul NC, pentru săvârşirea infracţiunii de „încredinţare a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane despre care ştie că nu posedă permis de conducere”, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 3 Cod penal.

Din actul de sesizare a instanţei s-au reţinut următoarele:

În data de 10.10.2015, organele de poliţie din cadrul IPJ Dâmboviţa, Serviciul Rutier, s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:

- conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 1 Cod penal, de către numita NMA şi

- încredinţare a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane despre care ştie că nu posedă permis de conducere, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 3 Cod penal, de către numitul NC.

În data de 10.10.2015, organele de poliţie din cadrul IPJ Dâmboviţa, Serviciul Rutier, fiind în exercitarea atribuţiilor de supraveghere şi control pe raza comunei Gura Şuţii, judeţul Dâmboviţa, au depistat în trafic, respectiv pe DC 57 din comună, pe numita NMA, la volanul autoturismului marca Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare ..., iar din verificările efectuate au constatat că aceasta nu posedă permis de conducere.

Cu ocazia opririi în trafic a inculpatei NMA, pe locul din dreapta faţă al autoturismului condus de către aceasta a fost identificat inculpatul NC, proprietarul autoturismului marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ..., persoană care încredinţase inculpatei autoturismul pentru a-l conduce, deşi cunoştea că nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Audiată în cauză, inculpata a recunoscut faptul că a condus autoturismul mai sus indicat, întrucât promovase proba teoretică pentru obţinerea permisului de conducere, iar pentru a-şi exersa abilităţile practice i-a solicitat socrului său, inculpatul NC, să o însoţească pe un izlaz din aproprierea comunei. La întoarcere de pe izlazul comunal, la volanul autoturismului a rămas inculpata, circulând pe DC 57 din comuna Gura Şuţii aproximativ 200 m, potrivit propriei declaraţii, după care a fost oprită de organele de poliţie.

Inculpatul NC a recunoscut că i-a încredinţat autoturismul său inculpatei pentru a exersa câteva manevre de conducere în vederea susţinerii probei practice pentru obţinerea permisului de conducere, fiind de altfel de acord ca aceasta să conducă şi pe DC 57, însă a invocat faptul că nu avea cunoştinţă că respectivul drum este drum public.

Din verificările efectuate s-a stabilit că DC 57, drum comunal care face legătura între comunele Gura Şuţii şi Nucet, este un drum deschis circulaţiei publice, tranzitează localitatea Gura Şuţii, este asfaltat şi nu au fost identificate indicatoare rutiere/bariere sau alte inscripţii vizibile din care să rezulte că drumul ar fi închis circulaţiei publice.

Faţă de cele mai sus arătate, nu poate fi reţinută apărarea inculpatului NC în sensul că nu a cunoscut că DC 57 este drum public.

Inculpata NMA, în cursul urmăririi penale, respectiv la data de 23.03.2016, a obţinut permisul de conducere corespunzător categoriei B, iar în perioada 28.07.2015-14.09.2015 a urmat cursurile şcolii de conducători auto SC Cvorum Trans SRL.

În drept, s-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că:

Fapta inculpatei NMA, care în data de 10.10.2015 a condus pe DC 57 din comuna Gura Şuţii, judeţul Dâmboviţa, autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ..., fără a poseda permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere, în varianta conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului NC, care în data de 10.10.2015 a încredinţat autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ..., proprietatea sa, spre a fi condus de către inculpata NMA pe DC 57 din comuna Gura Şuţii, judeţul Dâmboviţa, deşi cunoştea că aceasta nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere, în varianta încredinţării unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane despre care ştie că se află în una dintre situaţiile prevăzute în alin. 1 sau alin. 2 , faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 3 Cod penal.

Ca mijloace de probă, s-au reţinut în actul de sesizare a instanţei:

- proces-verbal de sesizare din oficiu,

- proces-verbal de depistare,

- declaraţie suspect/inculpat NMA,

- declaraţie suspect/inculpat NC,

- proces-verbal de verificare,

- adresa nr. 9425/16.11.2016 emisă de Primăria Comunei Gura Şuţii,

- fişe cazier judiciar,

- înscrisuri.

Cu privire la inculpaţi, s-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că:

Inculpata NMA este necunoscută cu antecedente penale.

Inculpatul NC este necunoscut cu antecedente penale.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpaţii au avut o atitudine sinceră, cooperând cu organele judiciare.

În cauză nu au fost luate măsuri preventive.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la data de 30.01.2017, sub nr. de dosar 523/232/2017.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în cauză, instanţa a constatat următoarele:

Ca situaţie de fapt, instanţa a reţinut că, în data de 10.10.2015, organele de poliţie din cadrul IPJ Dâmboviţa, Serviciul Rutier, fiind în exercitarea atribuţiilor de supraveghere şi control pe raza comunei Gura Şuţii, judeţul Dâmboviţa, au depistat în trafic, respectiv pe DC 57 din comună, pe numita NMA, la volanul autoturismului marca Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare ..., iar din verificările efectuate au constatat că aceasta nu posedă permis de conducere.

Cu ocazia opririi în trafic a inculpatei NMA, pe locul din dreapta faţă al autoturismului condus de către aceasta a fost identificat inculpatul NC, proprietarul autoturismului marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ..., persoană care încredinţase inculpatei autoturismul pentru a-l conduce, deşi cunoştea că nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Audiată în cauză, inculpata a recunoscut faptul că a condus autoturismul mai sus indicat, întrucât promovase proba teoretică pentru obţinerea permisului de conducere, iar pentru a-şi exersa abilităţile practice i-a solicitat socrului său, inculpatul NC să o însoţească pe un izlaz din aproprierea comunei. La întoarcere de pe izlazul comunal, la volanul autoturismului a rămas inculpata, circulând pe DC 57 din comuna Gura Şuţii aproximativ 200 m, potrivit propriei declaraţii, după care a fost oprită de organele de poliţie.

Inculpatul NC a recunoscut că i-a încredinţat autoturismul său inculpatei pentru a exersa câteva manevre de conducere în vederea susţinerii probei practice pentru obţinerea permisului de conducere, fiind de altfel de acord ca aceasta să conducă şi pe DC 57, însă a invocat faptul că nu avea cunoştinţă că respectivul drum este drum public.

Din verificările efectuate s-a stabilit că DC 57, drum comunal care face legătura între comunele Gura Şuţii şi Nucet, este un drum deschis circulaţiei publice, tranzitează localitatea Gura Şuţii, este asfaltat şi nu au fost identificate indicatoare rutiere/bariere sau alte inscripţii vizibile din care să rezulte că drumul ar fi închis circulaţiei publice.

Faţă de cele mai sus arătate, nu poate fi reţinută apărarea inculpatului NC în sensul că nu a cunoscut că DC 57 este drum public.

Inculpata NMA, în cursul urmăririi penale, respectiv la data de 23.03.2016, a obţinut permisul de conducere corespunzător categoriei B, iar în perioada 28.07.2015-14.09.2015 a urmat cursurile şcolii de conducători auto SC Cvorum Trans SRL.

În drept, instanţa reţine că fapta inculpatei NMA, care în data de 10.10.2015 a condus pe DC 57 din comuna Gura Şuţii, judeţul Dâmboviţa autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ..., fără a poseda permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere, în varianta conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului NC, care în data de 10.10.2015 a încredinţat autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ..., proprietatea sa, spre a fi condus de către inculpata NMA pe DC 57 din comuna Gura Şuţii, judeţul Dâmboviţa, deşi cunoştea că aceasta nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere, în varianta încredinţării unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane despre care ştie că se află în una dintre situaţiile prevăzute în alin. 1 sau alin. 2 , faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 3 Cod penal.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă reiese din următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de sesizare din oficiu,

- proces-verbal de depistare,

- declaraţie suspect/inculpat NMA,

- declaraţie suspect/inculpat NC,

- proces-verbal de verificare,

- adresa nr. 9425/16.11.2016 emisă de Primăria Comunei Gura Şuţii,

- fişe cazier judiciar,

- înscrisuri.

 Prin încheierea pronunţată în procedura de cameră preliminară judecătorul a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cu privire la inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.

În faza judecăţii, inculpaţii au solicitat să beneficieze de dispoziţiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cereri care au fost puse în discuţie şi admise de instanţă, cu concluzii în acelaşi sens din partea reprezentantului Ministerului Public.

A fost încuviinţată inculpatei NMA proba cu înscrisuri în circumstanţiere, înscrisuri pe care le-a depus la dosarul cauzei.

La interpelarea instanţei, inculpaţii şi-au manifestat acordul privind prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

Coroborând probele administrate în faza de urmărire penală, cu cele administrate în faza judecăţii, instanţa a reţinut că: 

- inculpatul NC a săvârşit fapta pentru care este trimis în judecată, în modalitatea descrisă în rechizitoriu, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „încredinţare a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane despre care ştie că nu posedă permis de conducere”, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 3 Cod penal;

- inculpata NMA a săvârşit fapta pentru care este trimisă în judecată, în modalitatea descrisă în rechizitoriu, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „conducerea unui vehicul fără permis de conducere”, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 1 Cod penal.

Tot pe baza probelor, instanţa a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele reţinute în rechizitoriu există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţi.

Cu privire la inculpata NMA:

Potrivit art. 80 alin. 1 şi 2 Cod penal, instanţa poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

- infracţiunea săvârşită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit;

- în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă:

- infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;

- faţă de acelaşi infractor s-a mai dispus renunţarea la aplicarea  pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infracţiunii pentru care este judecat;

- infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor;

- pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani.

În prezenta speţă, instanţa a apreciat că fapta dedusă judecăţii are o gravitate redusă, atât raportat la natura şi la întinderea urmărilor, cât şi raportat la mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit.

De asemenea, în raport de persoana celei care a săvârşit infracţiunea dedusă judecăţii, de conduita avută anterior comiterii acestei infracţiuni, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa a apreciat că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra inculpatei.

Scopul pedepsei este acela de a asigura reeducarea, dar şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, iar pentru această inculpată, cu siguranţă, aspectul că a trecut prin cercetarea penală şi prin etapa judecăţii a reprezentat o experienţă suficient de dură încât ea să conştientizeze semnificaţia faptei săvârşite şi gravitatea acesteia, în sensul că se puteau produce urmări negative importante.

Instanţa a avut în vedere vârsta acesteia, lipsa antecedentelor penale, faptul că cele întâmplate au constituit un incident izolat. Inculpata a cooperat cu organele de urmărire penală, nu a încercat să îngreuneze cercetările sau să zădărnicească aflarea adevărului.

Scopul urmărit de inculpată este, de asemenea, de luat în calcul, ea dorea să exerseze pentru că absolvise cursurile unei şcoli de conducători auto şi urma să susţină examenul pentru obţinerea permisului de conducere, lucru care s-a şi realizat în cursul urmăririi penale. În plus, inculpata a intenţionat să efectueze manevre cu autoturismul pe un izlaz, dar la întoarcere a pătruns pe drumul public, la volanul autovehiculului, conducând însă pe o distanţă scurtă, fiind oprită de organele de poliţie. Săvârşirea faptei poate fi pusă pe seama lipsei experienţei de viaţă specifice vârstei, iar pedeapsa nu trebuie să reprezinte neapărat un mijloc de coerciţie, mai ales că, în acest caz, instanţa  a apreciat că inculpata a învăţat o lecţie importantă prin simplul fapt că i s-a întocmit prezentul dosar penal. De asemenea, nu s-au produs urmări concrete, iar faţă de distanţa scurtă parcursă se poate considera că pericolul pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice a fost minim. Inculpata este cea care a declarat că a condus doar 200 m, dar cât timp organele de urmărire penală nu au dovedit ceva în sens contrar, orice dubiu se interpretează în favoarea celei acuzate, conform principiului „in dubio pro reo”, astfel că instanţa a apreciat că declaraţia sa cu privire la distanţa scurtă parcursă corespunde adevărului.

S-a mai avut în vedere şi faptul că inculpata nu era o persoană total lipsită de abilităţi practice în a conduce autoturisme, din moment ce absolvise cursurile unei şcoli de şoferi. Cu atât mai mult, faptul că a avut acceptul socrului său de a conduce pe acel segment de drum, socrul său fiind o persoană matură, cu experienţă de viaţă, probabil văzut la fel ca un părinte de către inculpată, i-a creat acesteia reprezentarea că nu face nimic rău, nimic anormal, că este în regulă să aibă acea conduită, de a conduce autoturismul pe acel traseu.

În plus, conform înscrisurilor în circumstanţiere depuse la dosar, inculpata este licenţiată în drept, a terminat facultatea cu o medie mare, are un loc de muncă stabil, decent, corespunzător studiilor finalizate (într-un birou notarial), are caracterizări foarte bune de la angajatorul său şi de la primarul localităţii de domiciliu.

O condamnare sau chiar o pedeapsă cu amânarea aplicării ar avea un impact major asupra viitorului inculpatei, s-ar constitui într-un „stigmat” asupra acesteia, or inculpata are posibilităţi reale de a-şi construi o carieră, la acest moment aflându-se la debut şi de a se dezvolta armonios pe toate planurile. Nu este deci oportun a compromite perspectivele unei tinere care, în opinia instanţei, prezintă suficiente garanţii că nu îşi va relua conduita infracţională, nu va mai intra în conflict cu legea penală, întrucât experienţa neplăcută pe care a reprezentat-o pentru ea acest dosar penal a fost suficientă pentru a o responsabiliza şi pentru a cultiva în conştiinţa sa respectul faţă de valorile sociale ocrotite de legea penală.

Faţă de aceste argumente cu privire la persoana inculpatei, instanţa a apreciat că reeducarea sa se poate realiza cu uşurinţă, astfel că aplicarea unei pedepse apare ca inoportună, inculpata se poate îndrepta şi dacă se va dispune o renunţare la aplicarea pedepsei şi, în consecinţă, un avertisment. Aplicarea sau executarea unei pedepse ar risca să producă mai mult rău, decât să ajute la recuperarea inculpatei, care nu a mai nesocotit până la acest moment legea penală, astfel că se poate presupune, în mod rezonabil, că cele întâmplate au reprezentat un incident izolat, posibilitatea de a mai săvârşi în viitor infracţiuni fiind una foarte redusă. 

Potrivit art. 81 Cod penal, când dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, instanţa aplică infractorului un avertisment. Avertismentul constă în prezentarea motivelor de fapt care au determinat renunţarea la aplicarea pedepsei şi atenţionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni.

Având în vedere toate aceste argumente, instanţa a renunţat la aplicarea pedepsei faţă de inculpata NMA, pentru săvârşirea infracţiunii de „conducerea unui vehicul fără permis de conducere”, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 1 Cod penal, faptă săvârşită la data de 10.10.2015.

Cu privire la inculpatul NC:

Instanţa a constatat că, din probele administrate în faza de urmărire penală, reiese că fapta inculpatului (încredinţare a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane despre care ştie că nu posedă permis de conducere, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 3 Cod penal) este stabilită şi că există suficiente date cu privire la persoana acestuia pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Având în vedere dispoziţiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală de care beneficiază inculpatul ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei, instanţa a procedat la reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege cu o pătrime.

La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere, conform art. 74 alin. 1 Cod penal (criteriile generale de individualizare a pedepsei):

-  împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii;

-  starea de pericol creată pentru valorile ocrotite;

-  aspectul că inculpatul este infractor primar;

-  conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

-  nivelul de educaţie al inculpatului şi vârsta acestuia;

elemente care au condus la convingerea instanţei că alegerea amenzii ca posibilitate de sancţionare a faptei, sancţiune prevăzută alternativ cu închisoarea de textul de lege incriminator, este suficientă pentru atingerea scopului preventiv, educativ şi coercitiv al pedepsei.

Instanţa nu a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante judiciare, deoarece nu au fost identificate împrejurări care să se încadreze în dispoziţiile art. 75 alin. 2 Cod penal.

În concluzie, instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv fapta dedusă judecăţii există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, astfel că în cauză urmează a opera răspunderea penală a acestuia pentru infracţiunea comisă.

Instanţa a apreciat că pentru acest inculpat nu este oportună renunţarea la aplicarea pedepsei, deoarece prin prisma vârstei, a experienţei de viaţă şi în calitatea sa de posesor de permis de conducere de circa 16 ani – la data comiterii faptei, aşa cum reiese din propria declaraţie, el trebuia să conştientizeze semnificaţia faptei săvârşite şi gravitatea acesteia, în sensul că se puteau produce urmări negative importante, atât pentru el şi pentru inculpata pe care o însoţea, cât şi pentru ceilalţi participanţi la traficul rutier.

Pentru aceste considerente, instanţa a condamnat pe inculpatul NC la pedeapsa constând în 2.100 lei amendă penală, sumă ce reprezintă 140 de zile-amendă, cu un cuantum de 15 lei/zi-amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de încredinţare a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane despre care ştie că nu posedă permis de conducere, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 335 alin. 3 Cod penal, faptă săvârşită la data de 10.10.2015. 

S-a atras atenţia inculpatului NC asupra dispoziţiilor art. 63 Cod penal, anume: dacă persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare. În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare.

În final, ambii inculpaţi vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.

Sentinţa penală nu a rămas încă definitivă, fiind declarat apel de Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti.

Domenii speta

Spete similare