Nulitate hotărâre aga. Nerespectarea interdicţiei de la art. 193 alin. 2 din Legea 31/1990.

. Domeniu asociat: Societăţi comerciale

 Nulitate hotărâre AGA. Nerespectarea interdicţiei de la art. 193 alin. 2 din Legea 31/1990.

Din interpretarea logică a disp. art. 193 alin. 2 din Legea 31/1990 rezultă că s-a instituit o interdicție absolută de a vota în cadrul adunării generale a asociaților societăților cu răspundere limitată asociatului care este parte în actele juridice supuse dezbaterii. Curtea nu poate reține interpretarea dată de prima instanță normei juridice prev. de art. 193, în condițiile în care acesta nu se referă numai la aportul în natură (nei ncident și neinvocat, de altfel în cauză), ci la orice act juridic încheiat între un asociat și societate. Totodată, având în vedere că majorarea de capital supusă dezbaterii urma să se facă prin conversia împrumuturilor acordate de către asociat societății …, este logic că obiectul deliberării privea un act juridic încheiat între asociat şi societate.

Încălcarea prevederilor art. 193 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, text de lege special, aplicabil societăților cu răspundere limitată, se constituie într-un motiv de nulitate absolută a hotărârii astfel adoptate, întrucât respectarea formalităţilor referitoare la  interdicțiile în exercitarea dreptului la vot  se află în directă legătură cu asigurarea realizării drepturilor nepatrimoniale.

 (CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 374 A din 20.02.2017)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a Civilă la data de 11.02.2015, sub nr.4655/3/2015, reclamantul V.M.G.. în contradictoriu cu pârâta S.C. H.T. S.R.L. a solicitat tribunalului:constatarea nulităţii absolute a Hotărârii Adunării A.H.T. SRL din 29.01.2015,în subsidiar anularea hotărârii AGA din 29.01.2015, pentru motive de nelegalitate și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr.2253/12.04.2016 Tribunalul a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul V.M.G., a admis în parte cererea pârâtei şi a obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 7000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Pentru a concluziona în acest sens, Tribunalul a reținut următoarele:

La data de 15 ianuarie 2015, a fost emis convocatorul ( f. 16 vol 1) adunării generale a asociaţilor H.T., prin care asociaţii H.T. au fost convocaţi pentru data de 29 ianuarie 2015, ora 16:30. la sediul social al H.T. pentru a participa la adunarea generala a asociaţilor având pe ordinea de zi : majorarea capitalului social al societăţii cu suma de 2.622.958, 86 euro, prin conversia în capital social a împrumuturilor acordate ( principal şi dobândă)  societăţii de asociatul majoritar conform contractelor  de împrumut încheiate. Ordinea de zi mai cuprinde menţiuni cu privire la valoarea părţilor sociale, la dreptul de preferinţă acordat celorlalţi  asociaţi, precum şi menţiuni privind modificarea actului constitutiv al societăţii şi conţinutul modificărilor  actului constitutiv. 

La data de 29.01.2015 a avut loc Adunarea Asociaţilor la care au participat şi reclamantul în calitate de asociat cu 4,99 din capitalul social.

Prin Hotărârea nr 1  a AGA ( f. 11 vol1) s-a decis, cu votul a 2 asociaţi reprezentând 94,31 din capitalul social, aprobarea majorării capitalului social cu suma de 2.622.958, 86 euro, echivalentul a 11.756.420 lei prin conversia în capital social a împrumuturilor ( principal şi dobândă) acordate de către asociatul majoritar G.E.F. II, conform contractelor de împrumut. Totodată s-a modificat actul constitutiv al societăţii cu privire la structura de capital, s-a decis înregistrarea la registrul comerţului a actului constitutiv actualizat şi s-au desemnat mandatarii pentru aceste operaţiuni.

Hotărârea a fost semnată de către toţi asociaţii prezenţi, inclusiv reclamantul

În cuprinsul hotărârii s-a făcut menţiune că reclamantul votează împotriva majorării de capital precum şi menţiuni din care rezultă că au fost prezentate, în şedinţă, reclamantului, contractele de împrumut şi extrase bancare privind încasarea împrumuturilor de către societate.

Printr-o scrisoare adresată societăţii pârâte ( f. 15 vol 1)  şi înregistrată la aceasta la data de 29.01.2016 reclamantul a învederat acesteia, în esenţă,  că nu îşi poate exprima un vot valabil cu privire la majorarea capitalului social al societăţii întrucât nu i s-au pus la dispoziţie contractele de împrumut şi documentele contabile care să dovedească realitatea intrării sumelor de bani în patrimoniul societăţii pârâte.

Instanța a analizat fiecare motiv invocat de reclamant pentru constatarea nulităţii sau anularea Hotărârii Aga atacate.

Cu privire la încălcarea limitării dreptului la vot prevăzută de art.193 alin.2 din Legea 31/1990 Tribunalul a reţinut că potrivit acestui articol aplicabil în materia S.R.L.-ui ,, Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunării asociaţilor referitoare la aporturile în natură sau la actele juridice încheiate între el şi societate"

În speţă, contractele de împrumut au fost încheiate între asociatul majoritar al societăţii pe răspundere limitată şi societate iar asociatul majoritar G.E. F. II a votat în sensul majorării de capital social prin conversia datoriilor societăţii către asociat în părţi sociale.

A reţinut Tribunalul că votul dat de asociatul majoritar  nu constituie un vot referitor la aportul în natură sau la acte juridice încheiate între el şi societate. Astfel, pe de o parte, aportul în natură se referă la bunuri imobile sau mobile aduse ca aport în societate iar în speţă este vorba de un aport în numerar sub forma specială a conversiei creanţei în părţi sociale iar, pe de altă parte majorarea capitalului social prin conversia datoriilor nu constituie un act juridic încheiat între asociat şi societate.

Aşadar, nefiind vorba de o situaţie prevăzută de art. 193 alin.2 din lege, s-a apreciat că nu se pune problema încălcării dispoziţiei legale respective prin votul exprimat de asociatul majoritar şi implicit nici de o nulitate a Hotărârii AGA în care s-a exprimat votul respectiv.

Cu privire la nerespectarea dreptului la informare al asociatului Tribunalul a reţinut că nu există reglementat şi menţionat ca atare în legea 31/1990, în cadrul dispoziţiilor generale aplicabile tuturor societăţilor şi nici în cadrul dispoziţiilor speciale aplicabile doar societăţilor cu răspundere limitată, vreun drept la informare  al asociaţilor.

Cu toate acestea, anumite dispoziţii din cadrul capitolului rezervat societăţilor pe acţiuni sunt aplicabile şi în materia societăţilor cu răspundere limitată prin aplicare regulii de interpretare ,, per a contrario,, a dispoziţiei din art. 197 alin. 4 care prevede că ,,Dispoziţiile privitoare la administrarea societăţilor pe acţiuni nu sunt aplicabile societăţilor cu răspundere limitată, indiferent dacă sunt sau nu supuse obligaţiei de auditare,, ceea ce presupune că alte dispoziţii decât cele privitoare la administrare,  prevăzute pentru societăţile pe acţiuni, se pot aplica şi societăţilor cu răspundere limitată cu condiţia să nu fie contrare  reglementărilor speciale aplicate ultimei categorii menţionate şi să reflecte un caracter de generalitate la nivel de principiu de drept. Cu alte cuvinte dacă un text de lege prevăzut într-o materie specială reflectă un principiu de drept acesta din urmă se poate aplica şi alte materii în virtutea forţei juridice a principiului chiar dacă acesta nu este reglementat în celelalte materii.

Astfel, în speţă principiul de drept cu ce transpare şi din art. 193 alin. 4 din Lege ( reglementare specială prevăzută la societăţile pe acţiuni) care prevede că  atunci ,,Când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor. ,,este acela că pentru a vota în cunoştinţă de cauză un asociat care nu are drept de administrare are dreptul de a fi informat în mod complet cu privire modificările aduse actului constitutiv, respectiv în cazul prevăzut de articolul respectiv prin posibilitatea de cunoaştere a textului integral al propunerilor. Cu caracter general, lăsând la o parte reglementarea specială amintită,  Tribunalul a apreciat că, din ansamblul reglementărilor legale referitoare la contractul de societate şi modul cum funcţionează o societate,  pentru a exprima un vot în ceea ce priveşte activitatea societăţii orice asociat are dreptul la obţinerea informaţiilor necesare pentru a exprima un vot în cunoştinţă de cauză iar încălcarea acestei obligaţii conduce a anularea hotărârii luate fără posibilitatea de exprimare a unui vot.

În speţă, Tribunalul a apreciat, în primul rând, că dreptul a informare al reclamantului a fost respectat. Astfel, convocatorul a cuprins ordinea de zi cu privire la majorarea de capital social în forma conversiei, au fost menţionate date complete despre contractele de împrumut, despre numărul de părţi sociale ce se emit etc , a fost reprodus textul integral al modificărilor aduse actului constitutiv.

În al doilea rând, contractele de împrumut şi transmiterea de împrumutător a sumelor de bani în contul societăţii pârâte a fost făcută chiar în cadrul AGA, aspect recunoscut de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi menţionat în mod expres în Hotărârea atacată şi semnată de reclamant, semnătură ce semnifică că în hotărâre s-a reflectat în mod corect realitatea faptelor şi punctelor de vedere exprimate. Chiar dacă s-au prezentat doar copii de aceste documente este excesiv să se considere că reclamantul nu a fost informat şi nu i s-au prezentat documentele necesare pentru exprimarea votului.

În al treilea rând, reclamantul a votat în sens negativ, deci nu se poate considera că nu a putut să voteze prin exprimarea unei abţineri sau prin neparticiparea la vot.

Cu privire la neîndeplinirea condiţiilor privind certitudinea creanţei a cărei conversie se solicită Tribunalul a reţinut că aceste susţineri sunt neîntemeiate.

În primul rând cu înscrisurile depuse la dosar şi respectiv contractele de împrumut (f. 47 – 54 vol.1 ) şi extraselor de cont ( f. 58 – 59 vol. 1şi f. 106 – 110 vol. 2)  s-a făcut dovada existenţei acestei creanţe. Această dovadă a rezultat şi din analiza făcută de expert a documentelor contabile care a concluzionat în sensul realităţii transferului sumelor de bani din contul asociatului majoritar în contul societăţii pârâte ( f. 67 ş 92 vol. 2 )

În al doilea rând conversia creanţei asociatului majoritar cuprinzând capital şi dobânda în părţi sociale s-a făcut, din punct de vedere contabil şi a ratei de schimb euro /leu, în mod corect, aspect care reiese din concluziile raportului de expertiză.

În ce priveşte alegaţiile reclamantului privitoare la destinaţia acestor împrumuturi, modul cum sau folosit aceşti bani de societatea pârâtă, Tribunalul a reţinut că exced analizei legalităţii Hotărârii AGA întrucât se referă la contractele de împrumut şi nu la majorarea de capital şi totodată, privesc aspecte de oportunitate şi nu de legalitate întrucât se referă la oportunitatea împrumuturilor adică a operaţiunilor pe care le face o societate comercială pentru realizarea obiectului său de activitate, chestiune, care aşa cum s-a arătat excede controlului instanţei în raport de art. 132 alin. 1 din lege :  1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

În ceea ce priveşte faptul dacă asociatul majoritar este sau nu o persoană juridică, Tribunalul a reţinut, în primul rând că excede analizei legalităţii Hotărârii în raport de votul exprimat pentru că se referă la legalitatea constituirii societăţii pârâte aspect care nu poate fi soluţionat decât printr-o acţiune în nulitatea societăţii, ceea ce nu este acţiunea de faţă. Aşadar, asociatul majoritar G.E.F. II apare ca având această calitate potrivit legii române astfel că avea dreptul de exprima votul în AGA.

 În al doilea rând legalitatea împrumutului între o societatea fără persoană juridică şi o persoană juridică excede de asemenea în analiza hotărârii AGA întrucât legalitatea contractelor se analizează pe calea specială a acţiunii în nulitatea contractelor, ceea nu s-a solicitat în acţiunea prezentă .

 Aşadar, acest aspect, inclusiv susţinerea referitor la faptul că aceste contracte de împrumut ar fi nule pentru că au fost încheiate de către pârâtă doar prin exprimarea acordului a 2 dintre cei 3 administratori nu poate fi analizată de instanţă pe calea nulităţii AGA. În subsidiar Tribunalul a reţinut că s-a făcut dovada ratificării  ( f. 54- 55 vol 1) contractelor de împrumut de către toţi cei 3 administratori ai pârâtei aşadar analiza nulităţii pentru acest motiv este de prisos.

În ce priveşte lipsa calităţii de reprezentant a votului exprimat pentru asociatul majoritar, Tribunalul a reţinut că s-a făcut dovada cu înscrisurile depuse ( f. 65 -73, 77 – 87)  a dreptului de a reprezenta din care rezultă că Dna. E. A. P. ce şi-a exprimat votul, a avut mandat de la  Dlui. E. C. S., reprezentant legal al G.C.D. SA, SGECR care la rândul ei este societatea – persoană juridică şi administrator al G.E. F. II.

În concluzie, pentru motivele de fapt şi de drept sus menţionate a respins cererea de chemare în judecată ca nefondată.

În temeiul art. 451 – 453 a admis în parte cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 7000 de lei prin reducerea, în raport de criteriile art. 451 alin.2, a onorariului de avocat de la suma de 26850, 47 lei la suma menţionată anterior.

Împotriva sentinței civile nr.2253/12.04.2016 a declarat în termen legal apel V.M.G., prin care a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate.

În motivare se arată că prin acţiunea introductivă a solicitat în principal constatarea nulităţii absolute a Hotărârii Adunării Asociaţilor H.T. SRL din 29.01.2015 iar în subsidiar, anularea hotărârii AGA din 29.01.2015, pentru motivele de nelegalitate expuse în acţiune. În fapt, în calitate de asociat al H. T. S.R.L. (deţinând un număr de 9.481 de părţi sociale ce reprezintă un procent de 4,99% din capitalul social), prin convocatorul emis în data de 15.01.2015 i-a fost adusă la cunoştinţă organizarea unei Adunări Generale a Asociaţilor H.T. S.R.L. în data de 29.01.2015, având ca ordine de zi:majorarea capitalului social al Societăţii cu suma de 2.622.958,86 Euro, echivalent a 11.756.420 RON (la cursul de schimb 1 Euro = 4,4821 RON) prin conversia în capital social a împrumuturilor (principal şi dobândă) acordate Societăţii de către asociatul majoritar GED E.F. II – F.C.R., conform contractelor de împrumut încheiate în data de 11 iulie 2013 şi 18 noiembrie 2014; majorarea de capital se face prin emiterea unui număr de 1.175.642 părţi sociale noi, cu valoare nominală de 10 RON fiecare şi valoare nominală totală de 11.756.420 RON, care vor fi integral subscrise şi vărsate către asociatul GED E.F. II – F.C. R.; majorarea capitalului social se face cu acordarea dreptului de preferinţă asociaţilor R.C.V., M.V.G. şi J.G.D.V.C.R., astfel încât să se asigure posibilitatea acestora de a-şi păstra cota de participare la capitalul social al Societăţii. În data de 29.01.2015 a exprimat în scris un vot negativ, argumentând că nu își poate exprima un punct de vedere valabil cu privire Ia conversie fără să fie corect şi complet informat si fără să i se pună la dispoziţie contractele de împrumut şi documente contabile care să dovedească realitatea vărsămintelor pentru suma considerabilă de 2.622.958,86 Euro.

Pentru că a considerat că maniera în care asociatul majoritar şi-a asigurat o poziţie dominantă în societate prin conversia unei datorii, despre care nu a prezentat date concrete, reprezintă o încălcare a legii şi a intereselor subsemnatului, prin prezenta acţiune a solicitat să se constate nulitatea Hotărârii Adunării Asociaţilor H.T. SRL din 29.01.2015.

Hotărârea a fost dată cu încălcarea art.l alin.l din Legea 31/1990:în cuprinsul înscrisului ataşat drept Anexa S la Notele scrise depuse de Happy Tour SRL ( reprezentând opinia legală a doamnei avocat A.I.P.A. din Madrid - Spania) se specifică :" GED EF II nu are personalitate juridică şi, aşadar, toate activităţile şi operaţiunile în numele GED EF II trebuie să fie executate prin societatea de administrare.''''

Faţă de această împrejurare - faptul că potrivit legii spaniole G.E.F. II – F.C.R. este o entitate fără personalitate juridică, Hotărârea AGA din 29.01.2015 încalcă prevederile art.l alin.l din Legea 31/1990, care stipulează clar că numai persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia pentru a constitui societăţi comerciale.

Fondul de investiţii nu are personalitate juridică, deci nu poate avea calitatea de asociat într-o societatea comercială din România, cu atât mai puţin nu se poate admite o mărire de capital în beneficiul acestuia.

Instanţa de fond a ignorat analizarea acestui motiv de nulitate sub pretextul că odată devenit asociat, nu se mai pot pune în discuţie pe calea' anulării unei Hotărâri AGA condiţiile pe care asociatul trebuia să le întrunească potrivit legii la data înfiinţării societăţii. O astfel de motivare este atât o vădită încălcare a Legii 31/1990 cât şi un adevărat refuz de judecată.

Hotărârea a fost dată cu încălcarea limitării dreptului la vot prevăzută de art.193 alin.2 din Legea 31/1990 : "Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunării asociaţilor referitoare la aporturile în natură SAU la actele juridice încheiate între el şi societate"

Deliberările ce au făcut obiectul Adunării Generale a Asociaţilor din data de 29.01.2015 au avut în vedere contractele de împrumut încheiate între asociatul G. E.F. II – F. C. R. şi societatea H.T. SRL.

Textul de lege sus citat interzice în mod expres asociatului parte în aceste contracte să voteze, respectiv să ia parte la orice decizie a asociaţilor în legătură cu aceste acte. Pârâta a încercat prin apărările făcute să restrângă aplicabilitatea acestui text de lege numai la cazul de mărire a capitalului prin aport în natură, însă legiuitorul distinge doua situaţii clare: aporturile în natură sau actele juridice între asociat şi societate.

Ceea ce instanţa de fond a omis să aibă în vedere este faptul că operaţiunea conversiei este prioritară aprobării măririi de capital. Deci, conversia împrumutului a presupus implicit luarea unei decizii în legătură cu un contract încheiat între asociat și societate. În aceste condiţii, o Hotărâre AGA ce a avut în vedere şi votul asociatului interesat, parte în contractul de împrumut, este lovită de nulitate absolută pentru încălcarea restricţiei legale sus amintite.

De asemenea, hotărârea a fost dată cu nerespectarea dreptului la informare al asociatului. A impune asociaţilor mai mici operaţiuni de milioane de Euro care privesc societatea, fară a fi complet informaţi ci doar "anunţaţi" generic de operaţiuni juridice cu efecte importante, reprezintă un abuz din partea asociatului GED, abuz ce se concretizează în încălcarea dreptului la informare. Simpla menţiune în convocator a intenţiei de conversie a împrumuturilor în capital nu este suficientă pentru a acoperi dreptul la informare al asociatului cu privire la operaţiunea supusă votului.

La data votului, nu a avut informaţiile necesare luării unei decizii în cunoştinţă de cauză, astfel încât să poată exprima un vot valabil. Nerespectarea obligaţiei de informare este în măsură să afecteze acea componentă a cauzei care vizează concordanţa acestui element cu legea şi ordinea publică societară. Voinţa societară se manifestă prin voinţa asociaţilor, în condiţiile prevăzute de lege. Dacă hotărârea este luată cu ignorarea dreptului de informare al asociaţilor, aceasta înseamnă că este afectat consimţământul în luarea acestei decizii, care nu se poate manifesta decât în cunoştinţă de cauză.

Un alt motiv de nulitate e reprezentat de neîndeplinirea condiţiilor privind certitudinea creanţei a cărei conversie se solicită. Pentru ca operaţiunea de conversie a datoriilor în capital social să fie efectivă, creanţa asociatului fată de societate trebuie să fie certă, lichidă si exigibilă.

Instanţa de fond nu a avut în vedere următoarele aspecte:creanţa nu este certă pentru că provine dintr-un act încheiat cu o persoană fără capacitate juridică, iar înscrisurile prezentate nu respectă prevederile art. 12.3 lit c) coroborat cu art.12.4 din Actul Constitutiv al societăţii, respectiv contractul de împrumut (un înscris sub semnătură privată, fară dată certă) a fost aprobat/semnat doar de către 2 din administratori şi nu de cel puţin 3, cum era necesar pentru o legală întrunire a Consiliului de administraţie, acesta fiind singurul organ statutar care putea decide cu privire la un împrumut acordat societăţii.

Deci, pentru a face proba unui împrumut valabil, ar fi trebuit să se prezinte acordul/semnătura celor trei administratori, fiind o condiţie expresă în angajarea societăţii în astfel de acte.

 Operaţiunile pretins a fi împrumuturi de la asociat au fost înregistrate în alt cont contabil decât acelea care atestă un împrumut, fără a se oferi explicaţii în acest sens de către expertul numit în cauză (instanţa a respins obiectiunea prin care solicitam aceste lămuriri).

 Un alt aspect cu privire la neclarităţi în legătură cu certitudinea creanţei este diferenţa de calcul ce derivă atât din cursul utilizat pentru stabilirea în lei a sumei utilizată drept mărire de capital dar şi cu privire la creanţa în sine, existând inadvertenţe cu privire la modalitatea de stabilire a dobânzii şi data până la care se calculează.

Nu în ultimul rând, în cuprinsul contractelor de împrumut, se menţionează că sumele de bani ce fac obiectul împrumutului au avut parţial ca destinaţie crearea unui capital circulant pentru H.T., iar altă parte s-a utilizat pentru finanţarea unei societăţi din grup – P.T. SRL.

Un alt motiv de nulitate al hotărârii rezultă din lipsa calităţii de reprezentant a persoanei care a votat în numele G.E.F. II – F.C.R. Dna E.A.P. a participat la adunare şi a semnat Hotărârea asociaţilor din data de 29.01.2015 în numele asociatului majoritar, în baza unei procuri date de către reprezentantul G.C. D. S.A , ca societate de management a asociatului GED E. F. II – F.C.R. În aceste condiţii, în primul rând nu s-a făcut dovada că societatea de management a fost împuternicita de către asociatul GED E.F. II – F.C.R. să ia decizii în legătură cu mărirea aportului său în H.T. SRL prin conversia împrumutului în capital social. Simpla titulatură a dlui E.C.S. ca fiind reprezentantul societăţii care manageriază fondul, nu este suficientă, întrucât nu cunoaştem puterile pe care acesta le are în această funcţie. În al doilea rând, chiar dacă se va accepta că această titulatură a dlui S. îi acordă implicit dreptul să reprezinte G.E.F. în adunarea asociaţilor H.T. şi să ia decizii în numele Fondului, nu există nicio o dovadă că persoana care reprezintă managerul Fondului are dreptul să transmită acest mandat altor persoane, conform celor indicate în împuternicirea în baza căreia dna E.A.P. a votat.

H.T. S.R.L a declarat apel incident împotriva sentinţei civile nr. 2253/12.04.2016 prin care a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care urmează sa o pronunţe in prezenta cauza, sa dispună:schimbarea in parte a sentinţei sub aspectul soluţiei privind acordarea către H.T. a cheltuielilor de judecata, in sensul obligării dl-ui V.M.G. la plata integrala a cheltuielilor de judecata constând in onorariu avocaţial in valoare de 26.850,47 Lei;cu acordarea cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.

În motivare se arată că la data de 11.02.2015, a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI a Civila Dosarul nr. 4655/3/2015 având ca obiect acţiunea in anulare a hotărârii AGA din data de 29.01.2015.Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a susţinut următoarele: încălcarea interdicţiei legale prevăzuta de dispoziţiile art. 193 alin. 2 din Legea nr. 31/1990;nerespectarea dreptului de informare al Apelantului, in calitate de asociat in cadrul societăţii; neindeplinirea condiţiei privind certitudinea creanţei a cărei conversie a fost dispusa prin Hotărârea AGA; lipsa calităţii de reprezentant a persoanei care a votat in numele asociatului;

Urmare analizei tuturor celor invocate mai sus de către reclamant, in cadrul cererii de chemare in judecata, s-a redactat întâmpinarea la cererea de chemare in judecata, aceasta fiind trimisa la data de 29.05.2015.

La termenul din data de 12.05.2015, apelantul a depus cerere precizatoare la cererea de chemare in judecata. Pentru termenul următorul de judecata, respectiv 09.06.2015, a fost redactata si depusa întâmpinare la cererea precizatoare formulata de reclamant.

Durata soluţionării dosarului nr. 4655/3/2015 a fost de 1 (un) an si 2 (doua) luni si 9 (noua) termene de judecata.

La data de 12.04.2016, Tribunalul Bucureşti a pronunţata Sentinţa, prin care a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamant si a acordat subscrisei 7.000 Lei cheltuieli de judecata, din cuantumul sumei de 26.850.47 Lei, reprezentând cheltuieli de judecata solicitate de subscrisa.

Astfel cum a precizat Tribunalul Bucureşti a respins cererea de chemare in judecata a reclamantului, motiv pentru care apelanta e îndreptățită  sa solicite in integralitate cheltuielile de judecata reprezentate de onorariul de avocat suportat in cadrul Dosarului nr. 4655/3/2015, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Ca atare, învederam instanţei faptul ca, urmare a intentării de către reclamant a acţiunii care a făcut obiectul dosarului nr. 4655/3/2015 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, apelanta a suferit un prejudiciu material. Sarcina cuantificării acestui prejudiciu material cade in sarcina apelantei (in calitate de parte care a câştigat procesul), iar sarcina acoperirii acestui prejudiciu cade in sarcina reclamantului (in calitate de parte care a căzut in pretenţii.

Cuantumul onorariului de avocat este justificat, iar măsura de reducere a cheltuielilor de judecata trebuie sa fie temeinic motivata de către instanţa de judecata, întrucât reprezintă o situaţie de excepţie de la regula posibilităţii de recuperare a cheltuielilor de judecata.

Astfel cum se poate observa din sentinţa, instanţa de fond nu a motivat reducerea cuantumului onorariului de avocat, ci doar s-a limitat la a face trimitere la prevederile codului de procedura civila.

Or, in acest sens, având in vedere ca instanţa de fond a redus onorariul de avocat cu mai mult de 1/3 din suma solicitata, învederează instanţei de apel următoarele aspecte, care justifica onorariul de avocat, prin efectuarea următoarele activităţi juridice:analiza documentelor si situaţiei juridice a subscrisei pentru a efectua o apărare corespunzătoare cu privire la pretenţiile si susţinerile apelantului;redactarea intampinarii la cererea de chemare in judecata formulata de apelant;redactarea intampinarii la cererea precizatoare la cererea de chemare in judecata formulata de apelant;participarea fara excepţie a unui avocat la fiecare dintre cele 9 (noua) termene de judecata; monitorizarea permanenta a probei cu expertiza contabila. Aceasta proba a presupus o munca suplimentara din partea avocaţilor, sens in care aceştia au fost nevoiţi sa urmărească cu atenţie si profesionalism efectuarea expertizei in conformitate cu realitatea contabila a societăţii;redactarea si susţinerea obiectiunilor la raportul de expertiza contabil efectuat.

H.T. S.R.L. a formulat întâmpinare la apelul formulat de către dl. Vladu Mircea Gheorghe prin care a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care urmează sa o pronunţe in prezenta cauza, sa dispună respingerea apelului ca nefondat si, pe cale de consecinţa, menţinerea sentinţei ca fiind legala si temeinica;obligarea apelantului la suportarea tuturor cheltuielilor de judecata prilejuite de soluţionarea prezentei cauze,

Din analiza cererii de apel, apare ca dl. Vladu Mircea Gheorghe solicita schimbarea in tot a sentinţei si anularea Hotărârii nr. 1 a Adunării Generale a Asociaţilor din data de 29 ianuarie 2015 (denumita in continuare „Hotărârea AGA"), in considerarea:încălcării prevederilor legale ale art. 1 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, in contextul faptului ca GED E.F. II – F.C.R. („GED") ar fi o entitate fara personalitate juridica;încălcării interdicţiei legale prevăzuta de dispoziţiile art. 193 alin. 2 din Legea nr. 31/1990; nerespectarii dreptului de informare al Apelantului, in calitate de asociat in cadrul Societăţii; neindeplinirii condiţiei privind certitudinea creanţei a cărei conversie a fost dispusa prin Hotărârea AGA;lipsei calităţii de reprezentant a persoanei care a votat in numele asociatului GED.

Fata de criticile Apelantului referitoare la faptul ca Hotărârea AGA ar fi nula deoarece asociatul majoritar GED ar fi o entitate fara personalitate juridica, se arată  că instanţa de fond a reţinut in mod corect ca: aceasta critica „excede legalităţii Hotărârii in raport de votul exprimat pentru ca se refera la legalitatea constituirii societăţii parate aspect care nu poate fi soluţionat decât printr-o acţiune in nulitatea societăţii, ceea ce nu este cazul de fata. Aşadar, asociatul majoritar GED E.F. II apare ca având aceasta calitate potrivit legii romane astfel ca avea dreptul de a exprima votul in AGA " (pag. nr. 14, subl. ns.);instanţa de fond a reţinut in mod judicios inadmisibilitatea acestor critici ale Apelantului, in contextul in care pretinsul motiv de nevalabilitate al Hotărârii AGA reprezintă, de fapt, o pretinsa încălcare a cerinţelor legale de constituire a societăţii, iar nu un veritabil motiv de nevalabilitate al Hotărârii AGA; in această situaţie, apelantul avea deschisa o alta cale procedurala expres prevăzută de Legea Societăţilor, decât cea privind acţiunea in anularea Hotărârii AGA, respectiv cea prevăzuta la art. 46 - 48 din Legea nr. 31/1990 ;

Raportat la încălcarea art. 193 alin.2 Legea 31/1990 se arată că soluţia instanţei de fond este legala si temeinica prin prisma faptului ca:textul legal este incident exclusiv in cazul aporturilor in natura si/sau încheierea de acte juridice intre asociat si societate;prevederile art. 193 alin. (2) din Legea Societăţilor ce impun limitarea dreptului de vot reprezintă un text de excepţie si stricta interpretare, neputand fi extinse, prin analogie, si la alte situaţii;acest text de lege are in vedere actele juridice curente ale societăţii, încheiate in vederea realizării obiectului sau de activitate, iar recuperarea de către asociat a unei investiţii in societate prin conversia in capital a unor împrumuturi in condiţiile in care acestea nu puteau fi rambursate in numerar de către societate, nu reprezintă o astfel de operaţiune:in măsura in care ar fi existat o interdicitie aplicabila asociatului sa voteze in privinţa aporturilor sale in numerar, spre exemplu, nu ar fi avut sens limitarea expresa din art. 193 alin. (2) care se refera doar la aporturi in natura, fara a include si aporturile in numerar.

Cu privire la pretinsa nerespectare a dreptului la informare  se arată că ca instanţa de fond a răspuns in mod argumentat si judicios tuturor aspectelor ridicate de către acesta prin cererea de chemare in judecata, reţinând inclusiv faptul ca: „ daca s-au prezentat doar copii de pe aceste documente este excesiv sa se considere ca reclamantul nu a fost informat si nu i s-au prezentat documentele necesare pentru exprimarea votului. In al treilea rand, reclamantul a votat in sens negativ, deci nu se poate considera ca nu a putut sa votez prin exprimarea unei abţineri sau prin neparticiparea la vot.

Cu privire la pretinsa neîndeplinire a condițiilor privind certitudinea creanței urmează a se observa ca instanţa de fond, fata de toate criticile Apelantului, a reţinut in mod corect că legalitatea împrumutului intre o societate fara persoana juridica si o persoana juridica excede de asemenea in analiza hotărârii AGA întrucât legalitatea contractelor se analizează pe calea speciala a acţiunii in nulitatea contractelor, ceea ce nu s-a solicitat in acţiunea prezenta" ;inclusiv susţinerea referitor la faptul ca aceste contracte de împrumut ar fi nule pentru ca au fost încheiate de către parata doar prin exprimarea acordului a 2 dintre cei 3 administratori nu poate fi analizata pe calea nulităţii AGA. In subsidiar. Tribunalul retine ca s-a făcut dovada ratificării  contractelor de împrumut de către toti cei 3 administratori ai paratei"

Totodată, se arată  ca dispoziţiile art. 12.3 lit. c) coroborate cu cele ale art. 12.4 din actul constitutiv au fost intocmai respectate, iar susţinerile apelantului in sensul in care creanţele rezultând din contractele de împrumut nu ar avea caracter cert sunt nefondate. Caracterul cert al creanţei rezulta din inscrisuri si expertizele contabile administrate

Compensarea creanţelor GED asupra H.T. cu parti sociale emise de H.T. a fost realizata conform prevederilor art. 210 alin. (2) coroborate cu art. 221 din Legea Societăţilor.

Raportat la calitatea de reprezentant se arată că fondul de investiţii este o asociere civila de persoane care funcţionează prin intermediul societăţilor ce îndeplinesc diverse funcţii pentru a asigura buna funcţionare a fondului.

Ca atare, rolul esenţial ii revine societăţii de administrare a fondului, al cărei unic scop este administrarea investiţiilor fondului. In acest mod funcţionează si GED C.D. SA SGECR, in calitate de societate de administrare a GED, înregistrata ca atare la Registrul Comerţului din Spania si C.N.P.V.M.Spania.

Verificând legalitatea şi temeinicia sentinţei pronunţate, raportat la probatoriul administrat și la normele legale incidente în cauză,Curtea reţine următoarele:

Atât prin cererea introductivă, cât şi prin motivarea apelului, reclamantul apelant a precizat că a solicitat constatarea nulităţii  hotărârii AGA din 29.01.2015 a SC H.T.SRL  motivele de nulitate fiind reprezentate de încălcarea limitării dreptului la vot prevăzută de art.193 alin.2 din Legea 31/1990, de încălcarea dreptului la informare, de neîndeplinire a condițiilor privind certitudinea creanței, de lipsa calității de reprezentant a votului exprimat pentru asociatul majoritar, invocând de asemenea faptul că asociatul majoritar nu este o persoană juridică.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei şi necontestate, Curtea constată următoarele:

La data de 15 ianuarie 2015, a fost emis convocatorul ( f. 16 vol 1) adunării generale a asociaţilor H.T., prin care asociaţii H.T. au fost convocaţi pentru data de 29 ianuarie 2015, ora 16:30. la sediul social al H.T. pentru a participa la adunarea generala a asociaţilor având pe ordinea de zi: majorarea capitalului social al societăţii cu suma de 2.622.958, 86 euro, prin conversia în capital social a împrumuturilor acordate (principal şi dobândă) societăţii de asociatul majoritar conform contractelor  de împrumut încheiate. Ordinea de zi mai cuprinde menţiuni cu privire la valoarea părţilor sociale, la dreptul de preferinţă acordat celorlalţi  asociaţi, precum şi menţiuni privind modificarea actului constitutiv al societăţii şi conţinutul modificărilor  actului constitutiv. 

La data de 29.01.2015 a avut loc Adunarea Asociaţilor la care au participat GED E.F. II F.C.R., reclamantul V.M.G. și J.G.V.C.R. Reclamantul apelant, care deține 4,99% din capitalul social a votat împotriva majorării capitalului , prin vot scris, înregistrat de societate sub nr.175/29.01.2015.Hotărârea nr 1  a AGA ( f. 11 vol1) a fost adoptată cu votul celorlalți doi asociaţi reprezentând 94,31 din capitalul social. Prin hotărârea contestată s-a  aprobat majorarea capitalului social cu suma de 2.622.958, 86 euro, echivalentul a 11.756.420 lei prin conversia în capital social a împrumuturilor ( principal şi dobândă) acordate de către asociatul majoritar GED E.F.  II, conform contractelor de împrumut. Totodată s-a modificat actul constitutiv al societăţii cu privire la structura de capital, s-a decis înregistrarea la registrul comerţului a actului constitutiv actualizat şi s-au desemnat mandatarii pentru aceste operaţiuni.

Hotărârea a fost semnată de către toţi asociaţii prezenţi, inclusiv de către reclamant.

În cuprinsul hotărârii s-a făcut menţiune că reclamantul votează împotriva majorării de capital precum şi menţiuni din care rezultă că au fost prezentate, în şedinţă, reclamantului, contractele de împrumut şi extrase bancare privind încasarea împrumuturilor de către societate.

Raportat la primul motiv de nulitate a hotărârii, Curtea reține că, potrivit art.193 alin.2 din Legea 31/1990 "Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunării asociaţilor referitoare la aporturile în natură sau la actele juridice încheiate între el şi societate". În cauză, prin hotărârea contestată s-a aprobat majorarea capitalului social al  H.T. SRL  cu suma de 2.622.958,86 Euro, echivalent a 11.756.420 RON (la cursul de schimb 1 Euro = 4,4821 RON) prin conversia în capital social a împrumuturilor (principal şi dobândă) acordate societăţii de către asociatul GED E.F. II - FCR, conform contractelor de împrumut încheiate în data de 11 iulie 2013 şi 18 noiembrie 2014; majorarea de capital s-a aprobat prin emiterea unui număr de 1.175.642 părţi sociale noi, cu valoare nominală de 10 RON fiecare şi valoare nominală totală de 11.756.420 RON, care vor fi integral subscrise şi vărsate către asociatul GED E.F. II - FCR.

Or, având în vedere că deliberările adunării asociaților H.T. SRL din 29.01.2015, au privit contractele de împrumut încheiate între asociatul GED E. F. II – F.C.R. şi societatea H.T. SRL , iar la adunare a participat și votat și asociatul GED E.F. II – F.C.R., Curtea apreciază asupra nulității hotărârii . Astfel, din interpretarea logică a disp. art.193 alin.2 Lg 31/1990 rezultă că s-a instituit o interdicție absolută de a vota în cadrul adunării generale a asociaților societăților cu răspundere limitată asociatului  care este parte în actele juridice supuse dezbaterii. Curtea nu poate reține interpretarea dată de prima instanță normei juridice prev. de art.193, în condițiile în care acesta nu se referă numai la aportul în natură (neincident și neinvocat, de altfel în cauză), ci la orice act juridic încheiat între un asociat și societate. Totodată, având în vedere că majorarea de capital supusă dezbaterii urma să se facă prin conversia împrumuturilor acordate de către asociatul GED E. F. II – F.C.R. societății H.T. SRL, este logic că obiectul deliberării privea un act juridic încheiat între asociat şi societate.

Sub alt aspect, Curtea apreciază că încălcarea prevederilor art. 193 alin.2 din Legea nr.31/1990, text de lege special, aplicabil societăților cu răspundere limitată,se constituie într-un motiv de nulitate absolută a hotărârii astfel adoptate, întrucât respectarea formalităţilor referitoare la  interdicțiile în exercitarea dreptului la vot  se află în directă legătură cu asigurarea realizării drepturilor nepatrimoniale.

Nulitatea absolută derivă din încălcarea principiului drepturilor tuturor acţionarilor,dar și al principiului preeminenţei interesului social. Natura judiciară a societăţii comerciale este contractuală, de aici rezultând o consecinţă fundamentală şi anume că orice atingere adusă interesului social reprezintă o încălcare a pactului social încheiat între asociaţii societăţii comerciale, iar hotărârea adunării generale în care s-a concretizat manifestarea de voinţă cu încălcarea interdicțiilor prevăzute de legislația specială este supusă riscului nulităţii.

Având în vedere incidența acestui motiv de nulitate, Curtea nu va mai proceda la analiza celorlalte motive de nulitate a hotărârii, motive care se circumscriu în totalitate motivelor prezentului apel.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 480 alin 2 C.proc. civ., Curtea va admite apelul  şi va schimba în tot sentinţa atacată în sensul că va admite cererea şi va dispune anularea hotărârii adunării asociaților H.T. SRL din 29.01.2015.Raportat la soluția adoptată în apelul declarat de apelantul reclamant V. M. G., va respinge apelul declarat de H.T. SRL ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare