Pensii

Recalcularea pensiei prin valorificarea unei adeverinţe eliberate de fostul angajator, cuprinzând salariile brute realizate. Adeverinţa a cărei valorificare se solicită nu cuprinde, distinct, sumele realizate în acord global şi nici o menţiune despre elementele componente ale veniturilor brute, pentru a se putea face aplicarea disp.art.165 din Legea 263/2010, care se aplică prin asemănare şi veniturilor din acordul global.

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 10.02.2017

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 07.09.2016 şi înregistrată sub nr. 3180/101/2016  reclamantul A. M. a chemat în judecată pe pârâta C.J.P. Mehedinţi solicitând ca  prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâtei la recalcularea pensiei prin valorificarea salariilor brute realizate, înscrise în adeverinţa nr. 3254/22.04.2016 eliberată de SAEM SA Bucureşti -Sucursala Timişoara, în conformitate cu Decizia nr. 19/17.10.2011 a ÎCCJ.

În fapt, reclamantul a arătat că în data de 11.05.2016 a formulat la C.J.P. Mehedinţi cerere de recalculare a pensiei prin valorificarea salariilor brute realizate, înscrise în adeverinţa nr. 3254/22.04.2016, în conformitate cu Decizia nr. 19/17.10.2011 a ÎCCJ, iar pârâta a respins cererea de recalculare, motivând că, calculul pensiei s-a realizat în conformitate cu înscrierile din carnetul de muncă.

A menţionat că, pârâta nu a respectat legislaţia după care a ieşit la pensie, respectiv Legea nr. 3/1977, în carnetul de muncă sunt înscrise salariile de încadrare în concordanţă cu calificarea şi clasele sau categoria în care a fost încadrat, ci nu salariile brute realizate în acord global cum sunt prevăzute în Legea nr. 57/1974 privind lucrul în acord global.

De asemenea, a menţionat că a lucrat pe şantierele de construcţii în domeniul energiei electrice unde programul de lucru a fost de 10,12,14 ore/zi, sâmbete, duminici şi sărbători legale, în acest fel realizând salarii brute mult mai mari decât cele înscrise în carnetul de muncă, conform adeverinţei nr. 3254/22.04.2016 eliberată de SAEM Bucureşti- Sucursala Timişoara.

A arătat că a formulat contestaţie împotriva deciziei nr.110648/13.06.2016, la Comisia Centrală de Contestaţii Pensii, înregistrată de către C.J.P. sub nr 15084/27.06.2016, contestaţie ce nu a fost soluţionată încă.

În drept a invocat dispoziţiile art. 149 şi art. 150 din Legea 263/2010.

În susţinerea acţiunii reclamantul a depus la dosar următoarele acte în copie:carte de identitate,  adeverinţa nr. 3254/22.04.2016 eliberată de SAEM Bucureşti -Sucursala Timişoara,  decizia de pensie nr. 110648/13.06.2016 privind valorificarea salariilor brute, contestaţia din 27.06.2016  împotriva deciziei , copia carnetului de muncă, copie decizia nr. 19/17.10.2011 a ÎCCJ.

În apărare C.J.P. Mehedinţi a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii ca prematur introdusă.

A arătat că art.149 din Legea nr.263/2010 reglementează o procedură prealabilă administrativă obligatorie pentru deciziile emise în baza Legii nr.263/2010, iar soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziilor emise de către casele de pensii se face de către Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul CNPP.

Hotărârile comisiei pot fi atacate, potrivit legii, la tribunal, în termen de 30 de zile de la data comunicării, iar reclamantul a formulat contestaţie la Comisiei Centrale de Contestaţii, care a fost înaintata de C.J.P. Mehedinţi cu adresa nr.R4594/l 1.10.2016.

Ori în cazul de faţă Comisia Centrală de Contestaţii Pensii nu s-a pronunţat asupra contestaţiei reclamantului ceea ce înseamnă că nu s-a parcurs procedura prealabilă obligatorie prevăzută de lege.

Faţă de motivele arătate pârâta a solicitat suspendarea judecării cauzei, cu acordul reclamantului până la soluţionarea contestaţiei de către Comisia Centrala de Contestaţii, potrivit disp. art. 411 alin. 1 pct. 1 Cod procedura Civila.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepţiei deoarece pârâta tergiversează luarea unei decizii, iar potrivit art. 150 alin. 4 din Legea 263/2010 privind procedura de soluţionare a contestaţiilor, termenul de soluţionare a contestaţiilor este de 45 de zile de la data înregistrării.

În măsura în care s-a făcut dovada contestării deciziei de pensie la Comisia Centrală de Contestaţii Pensii se impune soluţionarea prezentului litigiu pe fond.

La termenul din data de 18.11.2016 reclamantul prin avocat a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a C.N.P.P.-Comisia Centrală de Contestaţii, instanţa prin încheierea din aceiaşi dată a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a C. N.P.P.-Comisia Centrală de Contestaţii  şi citarea acesteia cu copie de pe cererea de chemare în judecată şi de pe precizarea de acţiune, cu menţiunea să formuleze şi depună întâmpinare.

Pârâta C.J.P. Mehedinţi cu atribuţii de reprezentare a C.N.P.P. - Comisia Centrală de Contestaţii a formulat şi depus întâmpinare prin care a solicitat suspendarea judecării cauzei, potrivit art. 413 alin. 1 pct.1 C.proc. civ. până la soluţionarea contestaţiei de către Comisia Centrala de Contestaţii, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi nedovedită.

A motivat că, adeverinţa nr. 3254/22.04.2016 eliberată de SAEM Energomontaj SA şi depusă de reclamant conţine venituri sub formă brută pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001, fără a fi nominalizate sporurile cu caracter permanent şi fără a fi indicat temeiul legal în baza căruia au fost acordate.

S-a arătat că, din adeverinţa privind salariul brut/lună nu rezultă caracterul sumelor încasate, dacă ele erau formate din salariile tarifare la care se adăugau sporuri, care sunt în concret sporurile sau adaosurile obţinute de salariat şi în baza cărui text de lege au fost acordate sumele la rubrica salariu brut realizat şi în mod corect acestea nu au fost valorificate prin decizia nr. 110648/13.06.2016.

La termenul din 16.12.2016, instanţa a dispus emiterea unei adrese către pârâta C. N.P.P. - Comisia Centrală de Contestaţii pentru a comunica  dacă a fost soluţionată contestaţia formulată de reclamant împotriva deciziei nr.110648/13.06.2016 şi înaintată de C.J.P. Mehedinţi către Comisia Centrală de Contestaţii prin adresa nr. R 4594/11.10.2016; dacă a fost emisă o hotărâre în acest sens, în caz afirmativ să înainteze în copie hotărârea respectivă şi documentaţia care a stat la baza emiterii hotărârii, iar în caz contrar să precizeze motivele pentru care nu a fost emisă hotărârea.

Relaţiile solicitate au fost depuse cu adresa nr. G/17443/09.01.2017 la care a anexat Hotărârea nr. 18120/12.12.2016 emisă de Comisia Centrală de Contestaţii.

La data de 25.01.2017, în baza art.204 Cod poc. civ, reclamantul a formulat cerere de modificare a acţiunii, prin care înţelege să modifice acţiunea cu privire la  obiectul cauzei, în sensul că solicită anularea Hotărârii nr. 18120/12.12.2016 emisă de Comisia Centrală de Contestaţii şi a Deciziei nr. 110648/13.06.2016 emisă de C.J.P. Mehedinţi, obligarea pârâtei  la emiterea unei noi decizii prin  valorificarea adeverinţei nr. 3254/22.04.2016 emisă de  SAEM Energomontaj SA-Sucursala Energomontaj Timişoara, plata unei despăgubiri constând în diferenţa  dintre pensia plătită şi cea cuvenită de la data de 11.05.2016 până la data emiterii deciziei precum şi plata dobânzii legale de la data de 11.05.2016 până la data efectivă a plăţii.

A motivat că, atât decizia cât şi hotărârea contestate sunt nelegale, întrucât nu s-au respectat disp. art. 2 lit. e), art. 78, art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000, art. 1 şi 2 din OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prin raportare la formele de retribuire obţinute în acord global, art. 12 alin 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, care trebuie luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor, întrucât veniturile menţionate în adeverinţa nr. 3254/22.04.2016 au fost incluse în salariu brut şi pentru aceste venituri s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

A mai arătat că, ambele pârâte ignoră Decizia nr. 19/2011 a ÎCCJ care prevede modul de valorificare a veniturilor brute obţinute prin forma de salarizare în acord global.

La această precizare de acţiune pârâta C.J.P. Mehedinţi cu atribuţii de reprezentare a C.N.P.P. – Comisia Centrală de Contestaţii Pensii a depus întâmpinare prin care a susţinut că în ceea ce privește incidenţa Deciziei nr 19/10.12.2012 a Î.C.C.J. nu este obligatorie în  soluționarea speţei de faţă, potrivit art. 518 NCPC având în vedere că decizia contestată este emisă în temeiul Legii 263/2010.

În ceea ce priveşte nevalorificarea veniturilor brute consemnate în adeverinţa nr 3254/22.04.2016 emisă de SAEM Sucursala Energomontaj Timişoara acestea nu arată în mod detaliat salariile brute /nete, sporurile de care a beneficiat reclamantul, fiind imposibilă verificarea aplicabilităţii art. 165 din Legea 263/2010.

Această adeverinţă conţine venituri sub formă brută, pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001, fără a fi nominalizate sporurile cu caracter permanent, nu conţine cel puţin elementele prevăzute de art. 124 , art. 127 din HG 257/2011, iar sumele din aceste adeverinţe nu au fost valorificate întrucât potrivit art. 165 din Legea 263/2010 la determinarea punctajelor anuale aferente perioadelor anterioare datei de 01.04.2001 se utilizează salariile brute/nete în  conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetele de muncă.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin decizia nr. 110648/13.06.2016 a C.J.P. Mehedinţi, reclamantului A. M. i-a fost respinsă cererea de recalculare a drepturilor de pensie (valorificarea adeverinţei nr. 3254/22.04.2016 eliberată de fostul angajator SAEM Energomontaj SA Bucureşti), întrucât la calculul pensiei au fost valorificate salariile conform carnetului de muncă şi sporurile cu caracter permanent prevăzute în Anexa 15 din Normele de aplicare a Legii 263/2010, aprobată prin H.G. 257/2011.

Contestaţia formulată de reclamant împotriva acestei decizii a fost soluţionată în cursul procesului de către C.N.P.P. – Comisia Centrală de Contestaţii care prin Hotărârea nr. 18120/12.12.2016 a respins contestaţia, cu motivarea că potrivit art. 165 din Legea 263/2010, la determinarea punctajelor lunare aferente perioadelor anterioare datei de 01.04.2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, precum şi sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul  pensiei, potrivit legislaţiei anterioare datei de 01.04.2001.

Într-adevăr, examinând adeverinţa a cărei valorificare se solicită instanţa constată că aceasta cuprinde doar veniturile salariale în formă brută de care a beneficiat reclamantul în perioada ianuarie 1967-iulie 1990, menţionându-se în anumite perioade (ex: aprilie-iulie 1989, noiembrie 1979, noiembrie 1974, aprilie 1973, decembrie 1971, mai 1971, ianuarie 1970) lipsa documentelor verificabile din arhiva fostului angajator, respectiv state de plată sau fluturaşi.

Potrivit art. 165 din Legea 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, se utilizează salarii brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a)salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b)salariile nete, de la 1 iulie 1977 până la 1 ianuarie 1991;

c)salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Aliniatul 2 al aceluiaşi articol prevede că, la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

De asemenea, potrivit art. 127 din H.G. 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea dreptului de pensie, aşa cum prevăd disp. art. 165 alin. (2) din Legea 263/2010 se pot dovedi cu adeverinţă ce trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

a)denumirea angajatorului;

b)datele de identificare ale persoanei;

c)perioada în care şi-a desfăşurat activitatea;

d)funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;

e)denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;

f)perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat.

Ori, din analiza adeverinţei a cărei valorificare se solicită, se observă că aceasta nu cuprinde, distinct, sumele realizate în acord global, şi nici o menţiune despre elementele componente ale veniturilor brute, pentru a se putea face aplicarea dispoziţiilor art. 165 din Legea 263/2010, care se aplică prin asemănare şi veniturilor din acordul global.

Mai mult decât atât, din lecturarea carnetului de muncă depus la dosar de către reclamant (poziţia 30) rezultă indubitabil că acesta a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 1980 de plata salariului în acord global, cel puţin până la data de 16.05.1983, salariul fiind chiar mai mare decât cel menţionat în adeverinţă.

Prin urmare, în lipsa unei adeverinţe în care să se precizeze expres sumele primite cu titlu de acord global sau să fie menţionate elementele componente ale veniturilor brute, aşa cum prevăd dispoziţiile legale enunţate mai sus, instanţa nu poate da eficienţă Deciziei nr. 19/2011 a ÎCCJ, prin care s-a statuat că formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în  considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

În consecinţă, faţă de cele ce preced, apreciind că în mod legal şi corect cele două pârâte au refuzat valorificarea adeverinţei în cauză, instanţa urmează să respingă acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare