Desfacerea contractului de muncă

 - încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei în baza art. 65, art. 68 Codul muncii, din iniţiativa angajatorului, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, urmare a concedierii colective.

Calificativul obţinut la evaluarea profesională - criteriu de departajare a salariaţilor în vederea concedierii colective -

Tribunalul Mehedinţi  - sentinţa din 27.01.2017

La data de 27.07.2016 s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe, contestaţia formulată de contestatoarea ŞP împotriva deciziei nr.1809/28.06.2016 emisă de intimata  SC MP SA R, solicitându-se ca prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea deciziei de concediere, iar pe fondul cauzei să se dispună anularea deciziei, repunerea contestatoarei în situaţia anterioară şi să fie obligată intimata să-i achite drepturile salariale actualizate cu rata inflaţiei şi dobândă legală; de asemenea, s-a solicitat plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, contestatoarea a arătat că  din anul 2002 a fost salariata intimatei SC MP SA R, ultimul loc de muncă fiind SV – punct de lucru UMC L.

Referitor la locul de muncă, contestatoarea a arătat că nu a fost desfiinţat efectiv, aşa cum prevede Codul muncii, ci în locul său au fost aduşi salariaţi de la alte locuri de muncă; de asemenea, a mai susţinut că a fost transferată de la unitatea minieră la SC MP SA R, fără a beneficia de plăţi compensatorii, în timp ce în unitate sunt salariate care au beneficiat de plăţi compensatorii şi care au rămas în continuare angajate.

Contestatoarea a mai precizat că, deşi se încadrează în criteriile prevăzute în art.181 alin.2 lit.d) care prevede că măsura concedierii să afecteze în ultimul rând salariaţii preluaţi de SC MS SA în anul înfiinţării societăţii ca urmare a externalizării din minerit a serviciilor specifice activităţii unităţii, precum şi salariaţii expropriaţi şi cazuri sociale,  nu a beneficiat de plăţi compensatorii de la minerit.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată, arătând că contestatoarea a fost salariata societăţii până la data de 29.06.2016 când, urmare a concedierii colective, raporturile de muncă dintre părţi au încetat în  temeiul art.65, 67, 68 şi 75 Codul muncii, aşa cum rezultă din decizia nr.1809/28.06.2016.

Potrivit contractului individual de muncă nr.287/15.08.2002 contestatoarea a desfăşurat activitate la SC MS SA, iar potrivit actului adiţional nr.2888/03.05.2016 îşi  desfăşura activitatea în funcţia de necalificat la SV - UMC L - Serviciul Benzi, Role, Demolări.

Faţă de criticile contestatoarei, intimata a arătat că măsura concedierii a avut ca temei modificarea contractelor de prestări servicii încheiate cu CEO SA, ce a avut drept consecinţă reducerea numărului de personal de la activitatea prestată de contestatoare.

Contractul de Prestări Servicii nr.4083/CEOSM/31.12.2015 încheiat între CEO SA, în calitate de achizitor şi SC MS SA, în calitate de prestator,  s-a încheiat pe tipuri de servicii prevăzute la art.5 pct.5.1, conform celor 10 anexe, contestatoarea desfăşurându-şi activitatea conform  Anexei nr.7 – Serviciul de demolări case, încărcări transport materiale la nivel de unitate minieră, iar pentru UMC Lupoaia erau prevăzute 6 posturi de necalificat.

La contractul de prestări servicii nr.4083/CEOSM/31.12.2015 s-a încheiat actul adiţional nr.1/141/CEOSM/15.01.2016 prin s-a revizuit obligatoriu preţul contractului începând cu 31.03.2016, iar prin actul adiţional nr.2/872/CEOSM/31.03.2016, începând cu 01.04.2016, s-a modificat valoarea contractului prin reducerea de servicii/activităţi, a cantităţilor de servicii şi a numărului de personal, corespunzător programului de lucru aprobat pe Semestrul I şi prognozat pe Semestrul II al anului 2016.

În anexa 1.d din actul adiţional nr.2/872/CEOSM/31.03.2016 sunt prevăzute „servicii de curăţenie trasee benzi, lucrări miniere, dezmembrări role, sortări materiale case”, care reuneşte cele 3 servicii/activităţi din contractul iniţial, respectiv serviciile aferente subunităţilor SDM Lotul 1 din contractul de prestări servicii  nr.4083/31.12.2015 prevăzute la art.5 pct.5.1., respectiv:

- anexa 5 – servicii de curăţenie trasee benzi, utilaje de excavare /haldare, întreţinere canale drenaj, drumuri interioare, lucrări miniere, unde pentru UMC L figurau 22  necalificaţi;

- anexa 6 – servicii de dezmembrare, colectare, sortare role, deşeuri metalice şi  materiale recuperabile la nivel de unitate minieră, unde pentru UMC L figurau 2  necalificaţi;

- anexa 7– servicii demolări case, încărcări transport materiale la nivel de unitate minieră, la care pentru UMC L unde contestatoarea îşi desfăşura activitatea figurau 8  necalificaţi.

Raportat la anexa 1.d din actul adiţional nr.872/CEOSM/31.03.2016 toate aceste 3 servicii s-au unit formându-se un  nou serviciu cu un număr total de 32 necalificaţi ( 22 necalificaţi – anexa 5+2 necalificaţi - anexa 6+ 8 necalificaţi - anexa 7 ).

Potrivit anexei 1.d - DM - Servicii de curăţire trasee benzi, lucrări miniere, dezmembrări role, sortare materiale şi demolare case, pentru UMC L numărul de posturi pentru necalificaţi în urma reducerii serviciilor/activităţilor, cantităţilor de servicii şi a numărului de personal conform art.1 din actul adiţional nr.873/2016 este de 18.

Aşa fiind, s-a arătat că decizia de concediere respectă prevederile art.65 Codul muncii,  cauza concedierii contestatoarei reprezentând-o desfiinţarea  postului datorită diminuării locurilor de muncă unde aceasta presta activitate, urmare a reducerii tipurilor de servicii/activităţi, a cantităţilor de servicii şi a numărului de personal, servicii prevăzute în Anexele 5, 6 şi 7 din Contractul de prestări servicii nr.4083/CEOSM/31.03.2015 care au fost  reunite într-un singur serviciu conform Anexei 1.d din Actul Adiţional nr.2, astfel că desfiinţarea locului de muncă a fost efectivă, reală şi serioasă, din motive ce nu ţin de persoana salariatului.

Postul a fost desfiinţat efectiv fiind suprimat  din structura funcţional - organizatorică a MS SA în conformitate cu actul adiţional nr.2/872/CEOSM/31.03.2016 la contractul de servicii nr.4083/CEOSM/31.12.2015.

Desfiinţarea postului a avut o cauză reală, a prezentat un caracter obiectiv, a fost serioasă şi nu a disimulat realitatea, măsura fiind  determinată de reducerea contractelor de prestări-servicii cu CEO SA (acţionar majoritar) cu consecinţa reducerii personalului direct productiv şi implicit a veniturilor estimate a fi încasate de MS SA pentru anul 2016, aşa cum rezultă şi din Nota de fundamentare 8621/12.04.2016, ceea ce a dus la restructurarea societăţii cu consecinţa desfiinţării unor posturi, printre care şi cel al contestatoarei.

Potrivit pct. 3 din Nota privind aprobarea structurii organizatorice coroborat art.115 alin.1 din contractul colectiv de muncă al SC MS SA, în vigoare la data emiterii deciziei de concediere „la aplicarea efectivă a reducerii de personal, măsura concedierii va afecta în primul rând salariaţii ale căror locuri de muncă sunt desfiinţate, departajarea făcându-se prin aplicarea calificativului obţinut în urma evaluării activităţii profesionale, fiind afectate, în ordine, persoanele care au obţinut  calificativ foarte slab, slab, bun şi foarte bun. Pentru persoanele care au obţinut acelaşi calificativ, departajarea se va realiza prin raportarea la punctajul obţinut.”

În art.115 alin.2 se prevede că „după aplicarea prevederilor art.1, în caz de egalitate a punctajului obţinut în urma evaluării, departajarea se va realiza prin aplicarea criteriilor prevăzute la lit. a-i”.

Prin urmare, criteriul evaluării profesionale se aplică numai pentru locurile de muncă ce se reduc, cum este în prezenta cauză, nefiind necesară această procedură în situaţia în care se desfiinţează toate posturile.

Prin întâmpinare s-a mai arătat că la luarea deciziei de concediere colectivă s-au respectat prevederile art.68-72  Codului muncii, fiind îndeplinite obligațiile privind informarea, consultarea şi notificarea măsurilor de restructurare şi concediere colectivă către organizaţiile sindicale, ITM G, AJOFM G.

Criteriile prevăzute la art.4 din decizia de concediere au fost negociate cu sindicatul reprezentativ la nivelul societăţii în conformitate cu art.113 alin.1 din contractul colectiv de muncă, fiind nefondate criticile contestatoarei referitoare la nelegalitatea criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere.

Intimata a mai arătat că este nefondată raportarea contestatoarei la incidenţa criteriului referitor la faptul că măsura concedierii va afecta în ultimul rând salariaţii preluaţi de Minprest Serv SA în anul înfiinţării societăţii ca urmare a externalizării din minerit a serviciilor specifice activităţii unităţii, precum şi salariaţii expropriaţi şi cazuri sociale, arătându-se că la data de 29.06.2016, când a fost emisă decizia de concediere, acest criteriu nu era  aplicabil, nefiind prevăzut în contractul colectiv de muncă al Minprest Serv SA, criteriul prioritar la concedierea salariaţilor fiind evaluarea activităţii profesionale, aşa cum rezultă din disp. art.17,40, 69 alin.3 Codul muncii.

Contestatoarea a fost evaluată profesional obţinând calificativul 7,12 conform fişei de  evaluare pe anul 2015-2016, semnată fără obiecţiuni.

La primul termen de judecată din data de 27.10.2016 contestatoarea, prin avocat,  a depus la dosar note de şedinţă prin care a reluat şi completat motivele de contestaţie, în sensul că a indicat salariaţii despre care a susţinut că au fost aduşi pe locul său de muncă, respectiv RC, TM, VL, UD, MN.

De asemenea, a arătat că în nota nr.8621/2016 a MS SA privind aprobarea structurii organizatorice, s-au prevăzut criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, notă în care s-au prevăzut următoarele: concedierea va afecta numai în ultimul rând salariaţii care sunt unici întreţinători de familie, au soţul afectat de  aceeaşi măsură a concedierii sau fac parte din categoria salariaţilor preluaţi din cadrul CNL O, cum este cazul său.

Această notă împreună cu alte documente au stat la baza emiterii hotărârii nr.8/20.04.2016 a Consiliului de Administraţie al MS SA  prin care s-a modificat structura organizatorică a societăţii.

Faţă de motivele de contestaţie (iniţiale şi completate ulterior ) şi faţă de apărările formulate de intimată prin întâmpinare, din oficiu, s-a dispus comunicarea de relaţii şi completarea probatoriului cu înscrisuri de către MS SA, respectiv: dacă persoanelor concediate li s-au acordat plăţi compensatorii, urmând să indice temeiul juridic şi dacă au fost salariaţi cărora li s-au acordat plăţi compensatorii şi au rămas în continuare angajaţi; care este situaţia salariaţilor nominalizaţi de contestatoare ca fiind aduşi pe locul său de muncă; să se verifice, în raport de anexele 5, 6 şi 7 la Contractul de Prestări Servicii nr.4083/2015 numărul personalului necalificat; să se indice numărul personalului necalificat care a fost evaluat la punctul de lucru UMC L SV având în vedere că s-au depus la dosar un număr de 28 evaluări; să exprime un punct de vedere referitor la aplicarea alin.3 din criteriile pentru stabilirea ordinii de  prioritate la concediere, în sensul că concedierea va afecta numai în ultimul rând salariaţii care sunt unici întreţinători de familie, conform extrasului din nota nr.8621/2016 a MS SA;  să se depună extras din contractul colectiv de muncă nr.326/2014, articolele referitoare la concedierea colectivă şi acte adiţionale la acesta, inclusiv art.181 alin.2 lit.d,  statele de funcţii/de personal din care să rezulte nominal salariaţii de la punctul de lucru UMC L- SV, anterior şi ulterior concedierii.

Intimata a depus la dosar adresa nr.22077/15.11.2016 prin care a comunicat relaţiile solicitate din care rezultă că potrivit anexei 5 din contract - servicii de curăţire trasee benzi, utilaje de excavare/haldare, întreţinere canale drenaj, drumuri interioare, lucrări miniere - la UMC L figurau 22 necalificaţi;  anexa 6 din contract - servicii de dezmembrare, colectare, sortare role, deşeuri metalice şi materiale recuperabile la nivel de unitate minieră - la UMC L figurau 2 necalificaţi;  anexa 7 din contract - servicii de demolări case, încărcări transport materiale la nivel de unitate minieră - la UMC L figurau 6 necalificaţi, ci  nu 8  necalificaţi, cum din eroare  s-a menţionat în întâmpinare.

Cele 3 servicii s-au unit conform art.1 coroborat cu art.3 anexa 1.d din actul adiţional 872/CEOSM/31.03.2016, formându-se un nou serviciu cu un număr de 30 necalificaţi şi potrivit anexei 1.d,  DM – Servicii de curăţire trasee benzi, lucrări miniere, dezmembrări role, sortare materiale şi demolare case,  pentru UMC L, cele 30 de posturi de necalificaţi fiind reduse la 18 necalificaţi.

Prin aceeași  adresă s-a mai comunicat că criteriul referitor la salariaţii care au beneficiat de plăţi compensatorii nu a fost aplicat, deoarece potrivit contractului colectiv de muncă al societăţii, primul criteriu aplicat a fost cel al evaluării profesionale şi numai în caz de egalitate a punctajului urmau să se aplice, în ordine, criteriile prevăzute la art. 4 alin.1 pct.3 din decizia de concediere nr.1809/2016.

Cât priveşte nominalizarea de către contestatoare a unei salariate care nu a fost afectată de concediere, s-a arătat că acea salariată nu ocupa un post similar cu postul contestatoarei, ci era conducător formaţie lucru în cadrul SV, Punct de lucru L, postul fiind ocupat în urma concursului pentru selectarea titularului acestui post.

Intimata a mai comunicat că la nivelul societăţii statele de funcţii se întocmesc numai pentru personalul TESA/operativ/CFL/şef echipă/şef formaţie/responsabil zonal, situaţia personalului muncitor rezultând din organigrama societăţii, din contractele de prestări serviciu, neîntocmindu-se state de funcţii pentru această categorie de personal.

Ulterior, prin adresa nr.23365/02.12.2016 intimata a comunicat că, din eroare, s-a menţionat în întâmpinare şi în notele de şedinţă că contestatoarea îşi desfăşura activitatea la serviciul demolări case, încărcări transport materiale la nivel de unitate minieră - anexa 7 la contractul de prestări servicii nr.4083, deşi potrivit actul adiţional nr.3296/01.07.2015 contestatoarea ocupa funcţia de necalificat SV - UMC L – activitatea curăţenie benzi, încadrându-se la anexa 5 la contractul nr. 4083, respectiv servicii de curăţenie trasee benzi, utilaje de excavare/haldare, întreţinere canale drenaj, drumuri interioare, unde erau bugetate 22 posturi de necalificaţi.

Prin aceeași adresă s-a mai comunicat că la nivelul unităţii nu s-au acordat plăţi compensatorii pentru salariaţii concediaţi în anul 2016, neexistând prevedere în contractul colectiv de muncă sau altă reglementare internă.

De asemenea, prin adresele nr.355/05.01.2017 şi nr.1214/12.01.2017 intimata SC MS SA a comunicat că contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate pe anul 2014  a fost valabil în perioada 21.04.2014-22.04.2016, la data de 03.05.2016 intrând în vigoare contractul colectiv de muncă pe anul 2016, astfel că la data emiterii deciziei de concediere al contestatoarei era în vigoare art.113 din contractul colectiv de muncă pe anul 2016, din care rezultă că criteriul prioritar aplicabil concedierii colective îl reprezintă evaluarea profesională.

Referitor la numărul persoanelor concediate s-a arătat că un număr de 11 persoane au fost afectate de concedierea colectivă, precizându-se că în baza contractului de prestări servicii încheiat cu S CEO SA, societatea are obligaţia să asigure prezenţa unui număr de 18 salariaţi necalificaţi pentru fiecare zi lucrătoare a săptămânii. Potrivit legislaţiei muncii şi reglementărilor interioare ale societăţii salariaţii beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, zile libere, astfel că SC MS SA trebuie să deţină cel puţin 19 persoane pentru desfăşurarea activităţilor contractate la punctul de lucru L şi pentru aceste motive s-a dispus încetarea unui număr de 11 contracte de muncă, conform deciziilor  de încetare depuse la dosar.

Analizând contestaţia în raport de probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul reţine următoarele:

Contestatoarea ŞP a fost salariata SC MP SA R şi a desfăşurat activitate ca necalificat la SV - UMC L - benzi, role, demolări, conform actului adiţional nr.2888/03.05.2016.

Prin decizia nr.1809/28.06.2016 s-a dispus, începând cu 29.06.2016, încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei în baza art. 65, art. 67, art. 68 Codul muncii, din iniţiativa angajatorului, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, urmare a concedierii colective.

Prin contestaţia dedusă judecăţii se solicită să se constate nulitatea deciziei de concediere, repunerea contestatoarei în situaţia anterioară şi obligarea intimatei la plata drepturilor salariale actualizate cu rata inflaţiei şi dobândă legală. Ca motive de contestaţie s-au invocat următoarele: locul de muncă nu a fost desfiinţat, fiind aduse alte persoane pe postul său, au fost acordate plăţi compensatorii, însă salariaţii au rămas angajaţii intimatei, nu i s-au aplicat criteriile prev. în art.181 alin.2 lit. d) şi cu toate că a fost transferată la intimată nu a beneficiat de plăţi compensatorii, nu s-a respectat procedura concedierii colective, notificările fiind emise în baza contractului colectiv de muncă din anul 2014, cu consecinţa nerespectării criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, criterii menţionate şi în nota nr.8621/12.04.2016 care a stat la baza Hotărârii nr.8/20.04.2014 a Consiliului de Administraţie al societăţii prin care s-a modificat structura organizatorică a intimatei; în decizie  nu s-a menționat lista locurilor de muncă disponibile în cadrul societăţii.

Faţă de motivele de contestaţie invocate de contestatoare, instanţa constată că la art.2  din decizia de concediere s-a arătat că „motivul de fapt al concedierii îl constituie diminuarea contractului de prestări servicii încheiat cu SCE O SA, în sensul reducerii posturilor de muncitor necalificat de la activitatea de curăţire trasee benzi, dezmembrare, sortare materiale, demolări case ( rezultat în urma comasării celor 3 activităţi din caietul de sarcini iniţial) - punctul de lucru UMC L, rezultând desființarea locului de muncă al salariatului în urma aplicării reglementărilor interne ale societăţii ”.

De asemenea, în art.3  din decizia de concediere s-a prevăzut că contestatoarei i s-a acordat un preaviz de 20 zile lucrătoare în perioada 09.05.2016-28.06.2016, conform preavizului înregistrat sub nr.8418/11.04.2016.

În raport de motivul de fapt al concedierii colective, Tribunalul reţine că între SCE O SA, în calitate de achizitor şi SC MS SA, în calitate de prestator, s-a încheiat contractul de prestări servicii nr.4083/CEOSM/31.12.2015, care cuprinde 10 anexe, iar la anexa 5 erau prevăzute servicii de curăţire trasee benzi, utilaje de excavare /haldare, întreţinere canale drenaj, drumuri interioare, lucrări miniere, la UMC Lupoaia figurând 22  necalificaţi; anexa 6 prevedea servicii de dezmembrare, colectare, sortare deşeuri metalice şi  materiale recuperabile, la UMC L figurând 2 necalificaţi;  anexa 7 prevedea servicii demolări case, încărcări transport materiale la nivelul carierei, la UMC L figurând 6  necalificaţi.

Contestatoarea a desfăşurat activitate ca necalificat la servicii de curăţenie benzi - anexa 5 din contractul de prestări servicii, locul de  muncă al contestatoarei fiind menţionat în actul adiţional nr.3296/01.07.2015 – filele 218, 219 volumul II dosar.

Ulterior, prin actul adiţional nr.2/872/CEOSM/31.03.2016 la contractul de prestări servicii nr.4083/2015, s-a dispus, începând cu data de 01.04.2016, modificarea contractului iniţial prin reducerea tipurilor de servicii/activităţi, cantităţilor de servicii şi a numărului de personal, iar în art.2  s-a  prevăzut diminuarea valorii  contractului iniţial .

În anexa 1.d din acelaşi act adiţional s-a prevăzut că Divizia minieră cuprinde  Servicii de curăţire trasee benzi, lucrări miniere, dezmembrări role, sortări materiale şi demolări case, acest nou serviciu reunind cele 3 servicii/activităţi din contractul iniţial, respectiv serviciile prevăzute la anexele nr.5 , 6 ,7 din contractul iniţial nr.4083/2015, reducându-se numărul de posturi de muncitori  necalificaţi la UMC L la 18.

Referitor la procedura concedierii colective se reţine că prin Nota nr.8621/12.04.2016 privind aprobarea structurii organizatorice a SC MS SA s-a analizat situaţia economică a societăţii rezultată în urma diminuării bugetelor alocate pentru serviciile prestate, societatea propunându-şi  măsuri şi obiective de restructurare şi reorganizare a activităţii care să realizeze pe lângă efecte economice şi o optimizare a structurii funcţionale.

De asemenea, au fost menţionate criteriile avute în vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, prevăzându-se că: (1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal măsura concedierii va afecta în primul rând salariaţii ale căror locuri de muncă sunt desfiinţate, departajarea făcându-se prin aplicarea calificativului obţinut în urma evaluării activităţii profesionale, fiind afectate, în ordine,  persoanele care au obținut calificativ  foarte slab, slab, bun şi foarte bun. Pentru persoanele care au obținut acelaşi calificativ departajarea se va realiza prin raportare  la punctajul obţinut .

(2) După aplicarea prev. art.1,  în caz de egalitate a punctajului obţinut în urma evaluării, departajarea se va realiza prin aplicarea următoarelor criterii de stabilire a ordinii de prioritate, măsura concedierii afectând în ordine:

a)contractele individuale de muncă  ale salariaţilor care cumulează pensia cu salariul;

b)contractele individuale de muncă  ale salariaţilor care cumulează două sau mai multe funcţii la agenţi economici diferiți;

c)contractele de muncă ale salariaţilor care în ultimele 12 luni calendaristice au avut peste 30 de zile lucrătoare de concedii medicale, precum şi  minim 3 diagnostice;

d)contractele individuale de muncă ale persoanelor care au între 1 şi 5 absenţe nemotivate în ultimele 12 luni;

e)contractele individuale de muncă ale salariaţilor care sunt asociaţi la firme particulare sau sunt numiţi în funcţii de conducere ale acestora;

f)contractele de muncă ale salariaţilor care au săvârşit abateri disciplinare, dar nu îndeplinesc condițiile de desfacere a  contractului individual de muncă;

g)contractele de muncă ale salariaţilor cărora în activitatea desfăşurată li s-a desfăcut  contractul  individual  de muncă  din motive imputabile lor, cel puţin o dată;

h)contractele individuale de muncă ale persoanelor pe principiul ultimul venit, primul plecat;

i)contractele individuale de muncă ale persoanelor care au beneficiat de plăţi compensatorii de la societăţile miniere şi energetice;

 (3) Concedierea va afecta numai în ultimii rând salariaţii care sunt unici întreţinători de familie, au soţul afectat de aceeaşi măsură a concedierii sau fac parte din categoria salariaţilor preluați  din cadrul CNL Oltenia.

Prin hotărârea nr.8/20.04.2016 a Consiliului de Administraţie al SC MS SA  a fost aprobată modificarea structurii organizatorice (organigrama şi statul de funcţii ) al societăţii  în forma prezentată şi asumată de conducerea executivă prin nota nr.8621/12.04.2016 .

În art.2 alin.2 din hotărârea nr.8/20.04.2016 s-a prevăzut că în implementarea noii structuri organizatorice se va ţine cont în mod obligatoriu că stabilirea salariaţilor care vor face obiectul disponibilizării este atribuţia şi responsabilitatea conducerii executive a SC MS SA; stabilirea salariaţilor care vor fi disponibilizaţi se va face respectând prevederile legislaţiei muncii în vigoare şi  reglementărilor interne ale SC MS SA.

Urmare a aprobării noi structuri organizatorice, se constată că potrivit organigramei valabilă la 29.01.2016 (anterior concedierii), societatea avea un număr de 1322 salariaţi, la SV erau 546 salariaţi dintre care 513 muncitori, iar în organigrama din data de 20.04.2016  (ulterior concedierii),  societatea avea un număr de 831 salariaţi, la SV fiind 323 salariaţi dintre care 308  muncitori.

În baza art.69 alin.2  Codul muncii a fost emisă  notificarea nr.6757/25.03.2016 privind intenţia de concediere colectivă, notificare comunicată către sindicate, ITM şi AJOFM.

În această notificare sunt prevăzute criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, arătându-se că sunt criteriile prevăzute în art.115 alin.1  din contractul colectiv de muncă al SC MS SA, înregistrat sub nr.326/21.04.2014 valabil până la 21.04.2016, acesta criterii fiind cele menţionate în nota nr.8621/12.04.2016.

Ulterior, în baza art.72 Codul muncii a fost emisă notificarea nr.7551/06.04.2016 comunicată către ITM G, AJOFM G şi sindicate, prin care s-a decis aplicarea măsurii de concediere colectivă, în această notificare fiind prevăzut numărul şi categoriile de salariaţi care vor fi afectaţi de concediere, respectiv 200 salariaţi atât din cadrul personalului TESA, operativ, CFL, şef echipă, cât şi muncitori; de asemenea, s-au prevăzut şi criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, menţionate în art.115 alin.1 din contractul colectiv de muncă nr.326/21.04.2014.

La pagina 6 din notificarea nr.7551/06.04.2016 s-a făcut trimitere la prevederile Legii nr.40/2011 care a modificat şi completat Codul muncii, lege prin care s-a prevăzut că la reducerea unui post dintre cele existente, angajatorul poate face selecţia, în primul rând în raport de evaluările profesionale ale salariaților ce deţin acele posturi şi abia în subsidiar în baza celorlalte criterii de stabilire a ordinii de prioritate la concediere, prevăzute de lege şi /sau de contractele colective de muncă.

În notificările nr.6757/25.03.2016 şi nr.7551/06.04.2016 s-au prevăzut criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, prevăzute în art. 115 alin.1 din contractul colectiv de muncă nr.326/21.04.2014.

Ulterior, în  art.4 din decizia de concediere nr.1809/28.06.2016 au fost prevăzute următoarele criterii pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, respectiv:

(1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal măsura concedierii va afecta în primul rând salariaţii ale căror locuri de muncă sunt desfiinţate, departajarea făcându-se prin aplicarea calificativului obţinut în urma evaluării activităţii profesionale, fiind afectate, în ordine,  persoanele care au obținut calificativ  foarte slab, slab, bun şi foarte bun. Pentru persoanele care au obținut acelaşi calificativ departajarea se va realiza prin raportare  la punctajul obţinut .

(2) După aplicarea prev. art.1,  în caz de egalitate al punctajului obţinut în urma evaluării, departajarea se va realiza prin aplicarea următoarelor criterii de stabilire a ordinii de prioritate, măsura concedierii afectând în ordine:

a)contractele individuale de muncă  ale salariaţilor care cumulează pensia cu salariul;

b)contractele individuale de muncă  ale salariaţilor care cumulează două sau mai multe funcţii la agenţi economici diferiți;

c)contractele de muncă  ale salariaţilor care  în ultimele 12 luni calendaristice au avut peste 30 de zile lucrătoare de concedii medicale, precum şi minim 3 diagnostice;

d)contractele individuale de muncă  ale persoanelor care au între 1 şi 5 absenţe nemotivate în ultimele 12 luni;

e)contractele individuale de muncă  ale salariaţilor care sunt asociaţi la firme particulare sau sunt numiţi în funcţii de conducere ale acestora;

f)contractele de muncă ale salariaţilor care au săvârşit abateri disciplinare, dar nu îndeplinesc condițiile de desfacere a  contractului individual de muncă;

g)contractele de muncă ale salariaţilor cărora în activitatea desfăşurată li s-a desfăcut  contractul  individual  de muncă  din motive imputabile lor, cel puţin o dată;

h)contractele individuale de muncă ale persoanelor pe principiul ultimul venit, primul plecat;

i)contractele individuale de muncă ale persoanelor care au beneficiat de plăţi compensatorii de la societăţile miniere şi energetice.

Faţă de criteriile reţinute prin decizia de concediere colectivă a contestatoarei  se constată că nu a mai fost preluat alin.3 din art.115 din contractul colectiv de muncă nr.326/21.04.2014 referitor la  faptul că concedierea va afecta numai în ultimul rând salariaţii care sunt unici întreţinători de familie, au soţul afectat de aceeaşi măsură a concedierii sau fac parte din categoria salariaţilor preluați  din cadrul CNL O.

Este neîntemeiată critica contestatoarei în sensul că nu s-a respectat procedura concedierii colective, susţinându-se că în notificările nr.6757/25.03.2016 şi nr.7551/06.04.2016 s-a făcut trimitere la criteriile  prevăzute în art.115 din contractul colectiv de muncă nr.326/21.04.2014.

În acest sens se constată că în decizia de concediere  a contestatoarei s-au prevăzut criteriile prevăzute în art.113 alin.1,2 din contractul colectiv de muncă înregistrat nr.519/03.05.2016, în vigoare la momentul concedierii, contractul colectiv de muncă anterior nr.326/21.04.2014 încetându-şi valabilitatea la 22.04.2016 ( conform înscrisurilor depuse la filele 197,198,199, vol. II dosar).

De fapt, atât art.115 alin.1,2 cât şi art.113 alin.1,2 din cele două contracte prevăd aceleaşi criterii de stabilire a ordinii de prioritate la concediere, însă alin.3 al art.115 nu a mai fost preluat în noul contract.

În ambele contracte se dă eficienţă criteriului evaluării profesionale pentru salariaţii afectaţi de concedierea colectivă, criteriu legal prevăzut în art.69 alin.3 Codul muncii care prevede că „criteriile prevăzute la alin.2 lit. d) se aplică pentru departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de performanţă”, în art.69 alin.2 lit. d) Codul muncii făcându-se trimitere la  „criteriile avute în vedere, potrivit legii şi/sau contractelor colective de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere”.

Prin urmare, în mod corect au fost menţionate în decizia de concediere a contestatoarei criteriile prevăzute în contractul colectiv de muncă nr. 519/03.05.2016 în vigoare la momentul concedierii, criterii care sunt aceleaşi cu cele prevăzute în  contractul colectiv de muncă  anterior, ambele contracte dând prioritate criteriului evaluării profesionale şi numai în cazul obţinerii aceluiaşi  calificativ  se aplică în ordine criteriile prevăzute la alin.2 din cele  două articole.

Menţiunea din notificarea nr.7551/06.04.2014 în sensul că„ în eventualitatea în care va fi încheiat un nou contract colectiv de muncă la nivel de unitate, se va avea în vederea menţinerea acestor criterii, astfel  încât să nu existe riscul netemeiniciei procedurii concedierii colective  ”, nu este de natură să afecteze criteriile de stabilire a ordinii de prioritate la concediere reţinute în contractul colectiv de muncă nr.519/03.05.2016, deoarece acest contract este rezultatul negocierilor dintre patronat şi sindicate şi potrivit art.229 alin.4 Codul muncii constituie legea părţilor.

Cât priveşte critica referitoare la faptul că contestatoarei nu i s-au acordat salarii compensatorii la concediere, respectiv că s-au acordat salarii compensatorii unor angajaţi care au rămas în continuare salariaţii societăţii, se constată că este neîntemeiată întrucât contractul colectiv de muncă nr.519/03.05.2016 nu a prevăzut acordarea de salarii compensatorii.

Referitor la critica contestatoarei în sensul că nu s-a desfiinţat efectiv  locul său de  muncă, fiind aduşi alţi salariaţi în locul său, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art.65 alin.1,2 Codul muncii „Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.”

Desfiinţarea locului de muncă este efectivă când este suprimat din structura funcţional - organizatorică a angajatorului, evidenţiată în statul de funcţii şi în organigramă şi implică cu necesitate caracterul definitiv al suprimării.

Cauza este reală atunci când prezintă un caracter obiectiv, fiind impusă de dificultăţi economice sau de transformări tehnologice şi este serioasă când are la bază studii temeinice vizând îmbunătăţirea activităţii/se impune din necesităţi evidente privind îmbunătăţirea activităţii şi nu disimulează realitatea.

Faţă de disp. art.65 alin.1,2 Codul muncii, se constată că desfiinţarea locului de muncă al contestatoarei a fost efectivă,deoarece nu se mai regăseşte în structura organizatorică a angajatorului, numărul de necalificaţi de la Sectorul Vest UMC Lupoaia reducându-se de la 30 muncitori la 18 muncitori.

De asemenea, a avut un caracter real şi serios, măsura concedierii fiind determinată de diminuarea contractului de prestări servicii iniţial încheiat cu  S CE O SA, în sensul reducerii posturilor de muncitori necalificaţi, fapt ce rezultă din anexa 1.d din actul adiţional nr.2/872/2016  care prevede Servicii de curăţire trasee benzi, lucrări miniere, dezmembrări role, sortări materiale şi demolări case, acest serviciu reunind cele 3 servicii/activităţi prevăzute la anexele nr. 5, 6, 7 din contractul iniţial nr.4083/31.12.2015.

Cât priveşte  locul de muncă al contestatoarei se constată că iniţial aceasta a desfăşurat activitate la CNL SA, fiind transferată  la SC MS SA începând cu data de 15.08.2002, conform dispoziţiei  din data de 20.08.2002 a  Directorului General al CNLO SA şi situaţiei nominale a personalului transferat de la companie ( filele 200-201 , vol. II dosar).

Urmare a transferării, între  contestatoare şi SC MS  SA  s-a încheiat contractul individual de muncă nr. 287/15.08.2002 şi acte adiţionale la acesta.

Potrivit actului adiţional nr. 5022/22.09.2015 contestatoarea era încadrată ca necalificat şi desfăşura activitate la SV UMC L - curăţenie benzi, iar potrivit  actului adiţional 2888/03.05.2016 aceasta era încadrată ca necalificat şi desfăşura activitate la SV UMC  L - benzi, role, demolări( filele 215-218 vol. II dosar).

În cauză, intimata nu a depus la dosar state de personal pentru muncitorii necalificaţi, susţinând că nu întocmeşte astfel de înscrisuri pentru categoria de salariaţi menţionată, conform adresei  nr.22077/15.11.2016.

Numărul muncitorilor necalificaţi rezultă din tabelul nominal cu personalul necalificat la punctul de lucru - activităţile curăţare benzi, dezmembrări role, demolări case, tabel însuşit de conducerea societăţii din care rezultă că anterior concedierii erau 30 de necalificaţi, iar după aplicarea măsurii concedierii au rămas 19 calificaţi, fiind concediate de fapt 11 persoane.

Cât priveşte numărul muncitorilor necalificaţi concediaţi de la punctul de lucru L, se reţine că  iniţial, prin adresa nr.22077/2016 intimata a arătat că la noul serviciu menţionat în anexa 1.d la actul adiţional nr.872/2016  rezultat în urma reunirii celor 3 servicii din contractul  de prestări servicii nr.4083/2015 cele 30 de posturi muncitori necalificaţi au fost reduse la 18 posturi de necalificaţi ( filele 155-158, vol. I dosar).

Prin notele scrise înaintate cu adresa nr.23365/2016 intimata a arătat că s-a dispus diminuarea unui număr de 12 posturi necalificaţi ( filele 1-3, vol. II dosar ).

Ulterior, prin adresa nr.1214/12.01.2017 intimata a arătat că, în fapt,  au fost concediaţi 11 necalificaţi la punctul de lucru L, societatea având obligaţia să asigure prezenţa unui număr de 18 salariaţi necalificaţi pentru fiecare zi lucrătoare a săptămânii, situaţie în care a fost necesară păstrarea unui salariat pentru a asigura permanenţa în cazul în care unii angajaţi sunt în concediu de odihnă, concediu medical, alte concedii, zile libere conform contractului colectiv de muncă, astfel că la punctul de lucru L au fost păstraţi 19 persoane muncitori necalificaţi (fila 220, vol. II dosar).

Referitor la numărul de muncitori necalificaţi concediaţi de la punctul de lucru L se reţine că potrivit art. 40 alin.1 lit a) Codul muncii angajatorul are dreptul să stabilească  organizarea şi funcționarea unităţii şi în virtutea acestei prerogative a decis posturile care urmează să fie desfiinţate în cadrul punctului de lucru.

Fiind vorba de o restructurare instanţa nu are prerogativa de a cenzura deciziile angajatorului ce privesc eficientizarea activităţii  unităţii sau a unei subunităţi/punct de lucru din cadrul acesteia, deoarece aceste aspecte rezultă din Nota nr.8621/12.04.2016 privind aprobarea structurii organizatorice a SC MS SA aprobată prin Hotărârea nr.8/20.04.2016 a Consiliului de Administraţie al SC MS SA.

 Între situaţia economică a societății intimate şi eficiența activităţii acesteia există o strânsă legătura, iar în acest context cauza desfiinţării locului de muncă al contestatoarei este reală şi serioasă.

Referitor la criteriul aplicat contestatoarei, se constată că a fost evaluarea activităţii profesionale - art.5 din decizia de concediere  .

În acest sens se reţine că  pentru aplicarea corectă a acestui criteriu au fost evaluaţi salariaţii muncitori necalificaţi de la SV - UMC L, evaluarea efectuându-se conform Regulamentului intern al societăţii -Titlul XI care reglementează evaluarea activităţii profesionale a salariaţilor.

În urma evaluării celor 30 necalificaţi de la punctul de lucru L, un număr de 11 salariaţi au primit calificativul „ bun” obținând un punctaj între 7,37 şi 5,87, pentru cei 11 salariaţi necalificaţi emiţându-se decizii de concediere, conform fişelor de evaluare şi deciziilor de concediere depuse la dosar.

Contestatoarea  a obţinut  calificativul bun şi un punctaj de punctaj 7,12,  fiind a 3-a notă în ordine descrescătoare după 7,37, 7,25, dintre cei 11 salariaţi concediaţi, un  număr de 4 obţinând acelaşi punctaj - 7,12 .

 Fişa de evaluare a fost însuşită de contestatoare care a semnat-o fără obiecţiuni  (fila 130, vol. I dosar).

Prin urmare, în mod corect s-a dispus concedierea contestatoarei având în vedere punctajul obţinut la evaluarea profesională, neimpunându-se în cazul său aplicarea altor criterii dintre cele prev. art.113 alin.2 din contractul colectiv de muncă nr.519/03.05.2016, deoarece criteriile subsidiare se aplică în cazul în care  mai mulţi salariaţi au obţinut aceleaşi calificativ, între aceştia departajarea realizându-se prin raportarea la punctajul obţinut.

 Faţă de faptul că prima persoană concediată a obținut un punctaj de 7,37, iar contestatoarea a obţinut un punctaj de 7,12, rezultă că în mod corect s-a dispus concedierea acesteia.

Aşa cum s-a arătat, în art.113 din contractul colectiv de muncă nr.519/03.05.2016 aplicabil la momentul concedierii, nu au mai fost preluate disp. art.115 alin.3 din contractul colectiv de muncă nr.326/21.04.2014, referitoare la faptul că „concedierea va afecta numai în ultimii rând salariaţii care sunt unici întreţinători de familie, au soţul afectat de aceeaşi măsură a concedierii  sau fac parte din categoria salariaţilor preluați  din cadrul CNL O”.

Neinserarea acestei prevederi în noul contract colectiv - art.113 care reglementează criteriile de stabilire a ordinii de prioritate la concediere, nu are consecinţe juridice asupra măsurii concedierii colective, deoarece în procedura concedierii s-a dat eficienţă criteriului prioritar al evaluării profesionale a salariaţilor, criteriu aplicat corect în cazul contestatoarei în raport de punctajul obținut.

  Cât priveşte invocarea de către contestatoare a criteriilor prevăzute la art.181 (2) lit. d) din contractul colectiv de muncă, în sensul că „măsura concedierii să afecteze în ultimul rând salariaţii preluaţi de SC MS SA în anul înfiinţării societăţii ca urmare a externalizării din minerit a serviciilor specifice activităţii unităţii, precum şi salariaţii expropriaţi şi cazuri sociale, nu a beneficiat de plăţi compensatorii de la minerit”, se constată că articolul menţionat are  prevederi diferite  în cele două contracte colective de muncă valabile pe anii 2014, respectiv 2016 ( filele 173, 182, vol. I dosar).

În ceea ce priveşte  motivul de contestaţie referitor la faptul că  în locul său au fost aduşi alţi salariaţi, respectiv : RC, TM, VL, UD, MN se constată că este, de asemenea, nefondat.

În acest sens, se reţine că numiţii TM, MN, UD şi RC erau încadraţi ca muncitori necalificaţi  la SV UMC L -  benzi, role demolări/benzi, role demolări conform actelor adiționale la contractele individuale de muncă încheiate între cei 4 salariaţi şi angajator în data de 03.05.20016 ( filele 188-2013, vol. I dosar).

În urma evaluării profesionale cei 4 salariaţi au obţinut următoarele calificative şi punctaje: RC – bun/8, TM – bun/7,75 , UD- bun/7,50 şi MN- bun/7,50 , rezultând că punctajele obţinute de aceşti salariaţi sunt mai mari decât punctajul de 7,12 obţinut de contestatoare, motive pentru care au fost păstraţi de angajatori  în structura organizatorică, (conform fişelor de evaluare depuse la filele 114, 119, 126, 127 vol. I dosar.)

Referitor la salariatul VL se constată că acesta presta activitate ca CFL la SV UMC L -  benzi, role demolări ( conform actului adiţional nr.3115/25.05.2016 la contractul individual de muncă, filele 217-219, vol. I dosar), rezultând că acest salariat era încadrat pe altă funcţie decât contestatoarea care era încadrată ca necalificat.

Se mai reţine că a fost invocat ca motiv de nulitate al deciziei de concediere faptul că în decizie nu a fost prevăzută lista locurilor de muncă disponibile în unitate conform art.76 Codul muncii (motiv invocat prin concluziile orale formulate cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei, cât şi prin  concluziile scrise depuse la dosar) .

Articolul 76 Codul muncii reglementează conţinutul deciziei de concediere, iar la lit. d) se prevede că trebuie să se menţioneze  lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condiţiile art. 64.

Articolul 64 Codul muncii reglementează obligaţia oferirii unui loc de muncă vacant corespunzător,  în cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prev. de art.61 lit. c) şi d)  (inaptitudine fizică/psihică a salariatului sau necorespundere profesională a acestuia), precum şi în cazul în care contractul  individual  de muncă  a încetat de drept în temeiul art.56 alin.1 lit. e Codul muncii .

Prin decizia în interesul legii nr.6/09.05.2011 pronunţată de Înalta Curte de Casație şi Justiţie s-a stabilit că dispoziţiile  art. 74 alin.1 lit d) Codul muncii (art.76 lit. d)  Codul  muncii republicat), nu se aplică în situaţia în care concedierea s-a dispus pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului în temeiul art.65 Codul muncii.

În raport de aceste prevederi, se constată că în cazul contestatoarei s-a dispus concedierea pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, în temeiul art.65, 67, 68 Codul muncii, ci nu  în baza art.61 lit. c),d) Codul muncii pentru care legiuitorul a prevăzut obligaţia oferirii unui loc de muncă vacant, rezultând că fostul angajator nu avea obligaţia prevăzută de art. 76 lit. d) Codul muncii referitoare la oferirea un loc de muncă corespunzător pregătirii profesionale.

Cât priveşte invocarea de către contestatoare a practicii judiciare a altei instanţe în cauze având ca obiect contestaţii decizii de concediere emise  de intimată,  se constată că în sistemul de drept românesc practica judiciară nu este izvor de drept.

Codul de procedură civilă prevede expres hotărârile judecătoreşti obligatorii pentru instanţe, respectiv deciziile în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - art.517 alin.4 şi hotărârile pronunţate în dezlegarea unor chestiuni de drept de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - art. 521 alin.3, sentinţele invocate neîncadrându-se în această categorie de hotărâri.

Având în vedere  considerentele  în fapt şi în drept anterior expuse, se apreciază că decizia de concediere emisă de intimată este legală şi temeinică, iar contestaţia este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Domenii speta

Spete similare