Contestaţie la executare

Dosar nr. 1494/288/2015

Cod ECLI ECLI:RO:TBVLC:2016:012.000827

Operator de date cu caracter personal nr. 4087

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VÂLCEA

 SECŢIA A II A CIVILĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIE Nr. 827/A

Şedinţa publică din 12 mai 2016

INSTANŢA constituită din:

PREŞEDINTE – Cazangiu Mihaela

Judecător – Hodorogea Adela Ramona

Grefier - Bunescu Dumitru Adnana

S-a luat în examinare, spre soluţionare, apelul declarat de apelant ...., cu domiciliul în.., împotriva sentinţei civile nr. 3460/19.05.2015, pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea, în dosarul nr. 1494/288/2015, în contradictoriu cu intimata ...., cu sediul  ales in…...

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă apelantul personal, asistat de avocat Spiridon Ştefan, lipsă fiind intimata.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă,  după care:

Reprezentantul apelantului depune în sală sentinţa nr. 35/12.02.2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. 641/46/2015 prin care s-a admis în parte contestaţia formulată de apelant, motiv pentru care precizează că îşi menţine cererea de suspendare a prezentei cauze, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 641/46/2015, întrucât soluţionarea prezentei cauze depinde de soluţionarea acestui dosar.

Instanţa respinge cererea de suspendare solicitată de reprezentantul apelantului, întrucât nu este concludentă soluţionării prezentei cauze.

Nemaifiind cereri  prealabile de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa constată apelul  în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra acestuia.

Avocat Spiridon Ştefan, pentru intimat solicită admiterea apelului, admiterea contestaţiei la executare şi anularea formelor de executare, cu cheltuieli de judecată privind taxa judiciară de timbru.

INSTANŢA,

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin Sentinţa 3460/19.05.2015 Judecătoria Rm.Vâlcea a respins excepţia  invocată de către contestatorul  ...., cu domiciliul în …în contradictoriu cu intimata.., ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că .... în contradictoriu cu Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea, a formulat contestaţie la Somaţia nr. 38/30/1/2015/3905 şi Titlul executoriu nr. 27 din 19.01.2015 din dosar executare 807/2015 pentru suma de 16.280.179 lei.

Până la soluţionarea acestei contestaţii a solicitat să se dispună suspendarea executării silite. A invocat excepţia lipsei de capacitate a AJFP Vâlcea pentru emiterea actelor de executare silită.

S-a arătat că în titlul executoriu emis se menţionează documentul prin care s-a individualizat suma de plată respectiv Decizia de antrenare a răspunderii solidare nr. VL229166 din 04.12.2014 în dosar executare CI 184.Această decizie a fost contestată  la  AJFP Vâlcea şi nu a fost încă analizată din punct de vedere al temeiniciei şi legalităţii de către organele superioare din cadrul DGRPP Craiova.

S-a mai arătat că decizia nu a fost analizată din acelaşi punct de vedere de către o instanţa judecătorească, motiv pentru care a apreciat că este îndreptăţit să considere  că decizia nu este legală şi temeinică şi nu poate constitui baza unei executări silite până la momentul la care va fi analizata de către o instanţa judecătorească.

Aceasta este şi motivaţia pentru care s-a solicitat suspendarea executării silite până la momentul la care documentul prin care se individualizează suma nu va fi analizat din punct de vedere al legalităţii şi temeiniciei de către instanţa competentă.

S-a solicitat această suspendare pentru a împiedica producerea unei pagube iminente.

S-au invocat şi vicii care sunt legate de legalitatea executării respectiv, arătând că nu se poate executa silit o obligaţie deja stinsă, iar demersul executorului judecătoresc poate fi doar un posibil abuz de drept procesual.

 S-a considerat că, în ipoteza continuării executării silite, ar fi grav prejudiciat, întrucât nu ar mai exista posibilitatea instanţei de executare să analizeze şi să stabilească rezonabilitatea măsurii.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca fiind neîntemeiată.

A invocat excepţia necompetenţei materiale ce priveşte contestarea deciziei.

Pe fond a arătat că executarea silită a fost pornită în temeiul Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. VL229166 din 04.12.2014 în situaţia atragerii răspunderii solidare cu debitoarea….

În esenţă, s-a susţinut că executarea silită a fost pornită în baza unui act ce constituie titlu executoriu, respectiv Decizia  nr. VL229166 din 04.12.2014, iar acest titlu şi somaţia au fost emise, potrivit dispoziţiilor art. 32-33 Cod procedură fiscală referitor la competenţa organului fiscal.

În ce priveşte cererea de suspendare a executări silite, s-a apreciat că nu sunt motive clare şi pentru care s-ar crea un prejudiciu prin continuarea executării actului administrativ fiscal, motiv pentru care s-a solicitat respingerea cererii. S-a susţinut că sunt prezentate motive subiective, aşa încât nu sunt îndeplinite motivele temeinice prevăzute de art. 718 Cod procedură civilă.

Contestatorul a formulat precizare şi răspuns la întâmpinare arătând că nu contestă în prezenta cauză Decizia de antrenare a răspunderii solidare nr. VL229166 din 04.12.2014, ea fiind contestată pe cale administrativă, potrivit art. 205 din OG nr. 92/2003, urmând ca după soluţionare să o atace la Curtea de Apel Piteşti. A mai arătat că formulează contestaţie şi împotriva adresei de înfiinţate a popririi pe conturile şi veniturile deţinute la …şi …

Au fost depuse la dosar de către părţi înscrisuri şi  în copie  dosarul de executare.

Având în vedere precizarea contestatorul în sensul că în cauză nu contestă şi Decizia  nr. VL229166 din 04.12.2014, nu a fost pusă în discuţie excepţia necompetenţei materiale invocată de intimată.

 Prin încheierea pronunţată în data de 21.04.2015 a fost respinsă cererea de suspendare a executării silite.

În ceea ce priveşte contestaţia la executare, s-a apreciat că aceasta este neîntemeiată.

Decizia de antrenare a răspunderii solidare nr. VL229166 din 04.12.2014 a fost, potrivit dispoziţiilor art. 28 combinat cu art. 110 Cod procedură fiscală,  titlu de creanţă care ce constituie titlu executoriu.

În ce priveşte persoana care este obligată la plata creanţei datorate faţă de stat, răspund solidar cu debitorul persoană juridică sau asociaţie fără personalitate juridică, potrivit art. 27 Cod procedură fiscală, şi persoanele fizice care au o anumită calitate în cadrul persoanei juridice respective, cum ar fi administratorii, asociaţii, acţionarii, membrii întreprinderilor familiale,reprezentanţii legali, etc.

În cauza de faţă, s-a reţinut că .... a avut calitatea de administrator al ….şi ar fi produs starea de insolvabilitate a societăţii. Potrivit art. 27 alin. 2 lit. b Cod procedură fiscală, pentru o astfel de faptă, administratorii răspund solidar cu debitorului declarat insolvabil pentru obligaţiile de plată restante.

Fără a analiza temeinicia titlului  executoriu, acesta a fost considerat analizat numai în situaţia în care nu există o altă cale prevăzută de lege, instanţa a constatat că  executarea silită a fost începută în temeiul unui înscris ce constituie, potrivit legii titlu executoriu.

De asemenea, s-a considerat că au fost respectate dispoziţiile art. 43 şi 145 din Cod procedură fiscală, în ceea ce priveşte conţinutul actelor emise.

Nu a fost găsită întemeiată nici susţinerea contestatorului referitor la competenţa organului de executare având în vedere dispoziţiile art. 32 şi art. 33 Cod procedură fiscală care arată că pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, competenţa revine acelui organ fiscal, judeţean, local, etc., în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, motiv pentru care se va respinge excepţia  lipsei de capacitate invocată de contestator.

În concluzie, s-a respins contestaţia la executare ca fiind neîntemeiată.

Împotriva sentinţei a formulat apel contestatorul care a arătat că a fost invocată excepţia lipsei de capacitate a …pentru emiterea celor două acte de executare silită, …fiind unitate teritorială fără personalitate juridică în conformitate cu prevederile HG 520/2013, excepţie respinsă în mod netemeinic de către prima instanţă.

Astfel, s-a menţionat că pentru zona judeţului Vâlcea, singura entitate a organelor fiscale cu personalitate juridică este…, condiţii în care actele atacate apar ca fiind emise de o entitate fără personalitate juridică, ceea ce atrage nulitatea acestora.

De asemenea, se arată că s-a invocat şi excepţia prematurităţii executării silite, excepţie nesoluţionată.

Apelantul precizează că Decizia de răspundere solidară 229166/04.12.2014 a fost contestată în temeiul art.205 Cod procedură fiscală, decizie emisă în urma efectuării unui control fiscal finalizat cu emiterea Deciziei de impunere F VL 237/29.04.2011 şi a Raportului de inspecţie fiscală nr. F VL 424 din 29.04.2014, acte contestate.

Se menţionează că, prin Decizia 70/20.03.2015, …a respins contestaţia formulată, în acest moment soluţia fiind atacată la Curtea de Apel Piteşti.

În aceste condiţii, în opinia apelantului, nici documentul pe care s-a bazat decizia de antrenare a răspunderii solidare nu este definitiv, contestaţia fiind respinsă nu pentru motive de fond, ci legate de lipsa calităţii apelantului pentru formularea unei astfel de contestaţii.

Faţă de cele expuse, apelantul consideră că, la acest moment, nu există bază legală pentru începerea executării silite, în plus de aceasta, prima instanţă analizând peste cadrul legal temeinicia titlului executoriu, chestiune care intră în competenţa instanţei de contencios administrativ.

Prin urmare, se solicită admiterea apelului, admiterea contestaţiei şi anularea formelor de executare silită.

Intimata a depus întâmpinare în care a arătat că actele atacate au fost emise conform prevederilor art.32-33 Cod procedură fiscală referitoare la competenţa organului fiscal, executarea silită având la baza titlul de creanţă constituit din Decizia de angajare a răspunderii solidare VL 229166/04.12.2014, cu respectarea prevederilor pct.107.1 din HG 1050/2004.

Se arată că împrejurarea introducerii contestaţiei împotriva acestei decizii nu este de natură a suspenda executarea actului administrativ, aşa cum prevăd dispoziţiile art.215 alin.1) Cod procedură fiscală.

Prin urmare, nu este înlăturat dreptul organului fiscal de a începe executarea silită,plecând de la principiul prezumţiei  de legalitate şi de veridicitate de care se bucură actul administrativ ce determină principiul executării actului din oficiu, a nu executa actele administrative fiind echivalat cu a nu executa legea.

În aceste condiţii, se solicită respingerea apelului.

Apelantul a depus în susţinerea apelului Sentinţa 35/F-CONT din 12.02.2016 a Curţii de Apel Piteşti prin care s-a soluţionat contestaţia împotriva Deciziei nr.70/20.03.2015.

Examinând apelul formulat în raport de actele dosarului prin prisma motivelor arătate, în limitele şi în conformitate cu dispoziţiile art.477 şi 478 Cod procedură civilă, instanţa îl apreciază ca nefiind fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Cu privire la primul motiv de apel, instanţa constată că, în fapt, apelantul a invocat un motiv de nulitate a actelor de executare silită, sancţiune ce intervine în cazul în care actele sunt emise cu încălcarea prevederilor art.136 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură civilă.

Referitor  la excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a…, instanţa constată că, potrivit dispoziţiilor art.34 Cod civil „Capacitatea de folosinţă este aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii civile.

Faţă de aceste precizări, instanţa reţine că actele de executare silită contestate, şi anume: Titlul executoriu 27/19.01.2015 şi Somaţia de plată nr.38/30.01.2015/3905 au fost emise cu respectarea dispoziţiilor art.33 alin.1) Cod procedură fiscală, potrivit cărora „Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, competenţa revine acelui organ fiscal, judeţean, local sau al municipiului Bucureşti, stabilit prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la sursă, în condiţiile legii.”

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea este organul fiscal judeţean, aşa cum a fost stabilit prin Ordinul Preşedintelui ANAF nr.1940/2013,  în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al apelantului, organ fiscal la care face referire legiuitorul, prin dispoziţiile art.136 alin.1) şi 5) Cod procedură fiscală, dispoziţii potrivit cărora „În cazul în care debitorul nu îşi plătește de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedează la acţiuni de executare silită, potrivit prezentului cod(…)” şi „Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind organului de executare în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau organul de executare competent, desemnat potrivit art. 33, după caz.”

Prin urmare, critica formulată este nefondată.

Referitor la cea de-a doua excepţie, problema prematurităţii începerii executării silite a fost invocată, într-adevăr, prin precizarea la răspunsul la întâmpinare depus la fila 106 dosar.

Faţă de cele invocate,instanţa constată următoarele:

În cuprinsul ambelor acte de executare silită este menţionat titlul de creanţă faţă de care s-a pornit executarea silită, şi anume Decizia VL229166/04.12.2014, decizie de angajare a răspunderii solidare în situaţia atragerii răspunderii solidare prevăzută la art.27 alin.2) din OG nr.92/2003, pentru suma de 16.280.179 lei.

Decizia sus-menţionată a fost contestată de către contestatorul-apelant.

Contestaţia se află pe rolul Curţii de Apel Piteşti, constituind obiectul dosarului 713/46/2015 şi în care instanţa a dispus suspendarea soluţionării cauzei, conform dispoziţiilor art.413 alin.1 pct.1) Cod procedură civilă, până la soluţionarea definitivă a dosarului 641/46/2015.

Dosarul 641/46/2015 a avut  ca obiect contestaţia apelantului împotriva Deciziei de impunere 237/29.04.2014, a Raportului de inspecţie fiscală F VL 424/04.09.2014, precum şi a Deciziei nr.70/20.03.2015, contestaţie care, în primă instanţă, a fost admisă în parte, prin Sentinţa nr.35/F-CONT din 12.02.2016, de către Curtea de Apel Piteşti.

Prin sentinţa sus-menţionată s-a dispus anularea în parte a Deciziei 70/20.03.2015, cu obligarea pârâtei ANAF-DRGFP CRAIOVA la soluţionarea pe fond a contestaţiei împotriva Deciziei de impunere nr.237/2014 şi a RIF 424/2014.

Faţă de situaţia de fapt prezentată mai sus, instanţa constată că, potrivit dispoziţiilor art.215 Cod procedură fiscală” (1) Introducerea contestaţiei pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.

Această soluţie se impune, ţinând cont că legiuitorul a pus la îndemâna contribuabilului mijloace procedurale specifice prin care să fie temporizată executarea silită, în condiţiile stipulate de prevederile art.215 alin.2) şi 3) Cod procedură fiscală, conform cărora „(2) Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei.

(3) În cazul suspendării executării actului administrativ fiscal, dispusă de instanţele de judecată în baza prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, toate efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate până la încetarea acesteia.”

În speţă, obiectul contestaţiei de faţă îl constituie Titlul executoriu  27/19.01.2015 şi Somaţia de plată nr.28/19.01.2015 emise în cadrul dosarului de executare nr.807/2015 privind punerea în executare a Deciziei VL 229166/04.12.2014, act administrativ fiscal a cărui suspendare nu a fost dispusă de către instanţa de judecată, potrivit dispoziţiilor art.215 alin.3) din Cod.

În aceste condiţii, devin incidente prevederile art.215 alin.1) din Cod, astfel că introducerea de către apelant a contestaţiei pe calea administrativă de atac, ce constituie obiectul dosarului 713/46/2015, nu conduce la concluzia prematurităţii începerii executării silite, aşa cum se susţine prin motivele de apel.

În cadrul dosarului sus-menţionat s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiei referitoare la Decizia VL 229166/04.12.2014, iar nu suspendarea executării silite a deciziei ce se află la baza executării silite contestate, ca titlu de creanţă.

Prin urmare, critica referitoare la prematuritatea începerii executării silite apare ca nefondată.

În legătură cu motivul de apel referitor la considerentele sentinţei atacate, prin care  prima instanţă s-ar fi pronunţat, în mod nelegal, cu privire la temeinicia titlului de creanţă, se reţin următoarele:

În realitate, instanţa a menţionat că “Fără a analiza temeinicia titlului executoriu, acesta putând fi analizat numai în situaţia în care nu exista o altă cale prevăzută de lege, instanţa constată că executarea a fost începută în temeiul unui înscris ce constituie, potrivit legii, titlu executoriu.”

Prin urmare, prima instanţă nu a extins cadrul procesual al contestaţiei la executare, aşa cum s-a susţinut prin apel.

Faţă de cele expuse mai sus, apelul formulat apare ca nefondat, astfel că, potrivit dispoziţiilor art.480 alin.1) Cod procedură civilă, acesta va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelant ...., cu domiciliul în………, împotriva sentinţei civile nr. 3460/19.05.2015, pronunţată de Judecătoria Rm.Vâlcea, în dosarul nr. 1494/288/2015, în contradictoriu cu intimata ...., cu sediul  …, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 12.05.2016.

Preşedinte, Judecător,  Grefier,

Cazangiu Mihaela Hodorogea Adela Ramona Bunescu Dumitru Adnana

Red. C.M. /29.05.2016

4 ex./08.06.2016

Judecător fond  Mitu Drăgan

Domenii speta

Spete similare