Violare de domiciliu

Sentinţă penală 179 din 06.10.2016


Constată că prin rechizitoriul din data de 12 iunie 2015 emis în dosarul nr. 645/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin şi înregistrat pe rolul acestei instanţe în dosarul nr. 1596/289/2015 au fost trimişi în judecată inculpaţii B R A, S I - M şi N R, pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, violare de domiciliu şi distrugere, fapte prevăzute de art. 193, al. 2 , art. 224 , al. 2 şi art. 253, al. 1 din Cod penal, cu  aplicarea art. 38, al. 1 şi art. 77, lit. a din Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut că în noaptea de 29/30.03.2015, în jurul orelor  0253, organele de poliţie au fost sesizate cu privire la faptul că numitul M E a fost victima unei agresiuni săvârşite în locuinţa sa. Astfel, din cercetările efectuate a rezultat că în seara zilei de 29.03.2015 numiţii B R, S I-M, N R, O N şi T A s-au întâlnit cu martorul G T la barul-cofetărie din localitatea Solovăstru, unde au consumat alcool. Aproape de închiderea localului, în jurul orelor 2200, în local a intrat şi partea civilă M E împreună cu martorul O A, iar la insistenţele martorului G T, partea civilă a acceptat să-i primească pe cei cinci tineri împreună cu G T în locuinţa sa, unde i-a servit cu vin.

S-a mai arătat că martorii T A şi G T au părăsit locuinţa părţii civile după scurt timp, iar la faţa locului au rămas inculpaţii, împreună cu partea civilă şi cu martorii O A şi O N G. În jurul orei 0l00, numitul M E le-a cerut inculpaţilor să părăsească locuinţa, deoarece era foarte târziu, acesta refuzând să-i mai servească cu vin. După o discuţie mai aprinsă, inculpaţii au părăsit locuinţa şi s-au deplasat până la domiciliul inculpatului S I M, însă la scurt timp au hotărât să se întoarcă la partea civilă, pentru a-i cere acestuia băutură, rămânând la domiciliul lui S I doar numitul O N G.

În rechizitoriu s-a mai reţinut faptul că cei trei inculpaţi, respectiv B R A, S I - M şi N R au pătruns în curtea imobilului numitului M E, de unde apoi prin forţarea oblonului uşii de acces de către N R au pătruns în locuinţa părţii civile, unde unul dintre inculpaţi a stins becul din casă şi toţi i-au aplicat părţii civile mai multe lovituri cu pumnii şi cu picioarele în zona corpului şi a capului, lovituri în urma cărora victima a căzut pe jos, pierzându-şi cunoștința.

Astfel, inculpatul N R i-a aplicat o lovitură în zona feţei şi martorului O A, care a declarat că nu doreşte să depună plângere penală împotriva acestuia pentru lovitura primită. Inculpaţii au părăsit apoi locuinţa, lăsând victima căzută la pământ, la plecare N R scoţând din balamale uşa de acces în curte şi aruncând-o pe drumul comunal.

De asemenea, s-a reţinut că în timpul incidentelor din locuinţa părţii vătămate mai multe bunuri au fost distruse, respectiv pahare şi veselă, bunuri evaluate de partea civilă la suma de 20 lei.

S-a mai precizat că partea civilă, după ce şi-a revenit, a apelat SNUAU 112, solicitând intervenţia poliţiei şi a unui echipaj medical, acesta fiind transportat la Spitalul Municipal Reghin pentru acordarea de îngrijiri medicale, apoi la Spitalul Judeţean Mureş pentru efectuarea de investigaţii medicale.

Partea civilă a solicitat tragerea la răspundere penală a inculpaţilor, iar pentru faptele săvârşite şi s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 30.000 lei, reprezentând daune morale şi materiale suferite, precum şi cheltuieli avute pentru deplasări la instituţiile medicale, tratamente şi investigaţii medicale, iar Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş se constituie parte civilă în cauză cu suma de 286,41 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare acordate numitului M E.

S-a mai reţinut că inculpaţii recunosc şi regretă comiterea faptelor, motivându-şi conduita pe fondul consumului de băuturi alcoolice.

S-a mai învederat că situaţia de fapt reţinută se susţine cu următoarele mijloace de probe: proces-verbal de sesizare, plângere penală, planşă fotografică (f. 8, 9,62-66), certificat medico-legal (f. 61), declaraţii de suspect,inculpat (f. 19-44), declaraţie persoană vătămată/parte civilă ( f. 12-15), declaraţie martori (f. 48-58, fişe verificare cazier judiciar (f. 16, 27, 38 ).

Prin încheierea de şedinţă din data de 17 februarie 2016 instanţa a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B R A şi formarea unui nou dosar în ceea ce-l priveşte pe acesta. În urma disjungerii, s-a format dosarul nr. 378/289/2016, iar prin sentinţa penală nr. 40/2016, instanţa a dispus încetarea procesului penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpatului B R A pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire, violare de domiciliu şi distrugere de către acesta, ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată M E, instanţa lăsând nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă împotriva inculpatului B R A.

În consecinţă, în prezentul dosar instanţa urmează a se pronunţa doar în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii S I - M şi N R.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

În noaptea de 29/30.03.2015, în jurul orelor  0253, organele de poliţie au fost sesizate cu privire la faptul că numitul M E a fost victima unei agresiuni săvârşite în locuinţa sa.

În seara zilei de 29.03.2015 numiţii B R, S I-M, N R, O N şi T A s-au întâlnit cu martorul G T la barul-cofetărie din localitatea Solovăstru, unde au consumat alcool. Aproape de închiderea localului, în jurul orelor 2200, în local a intrat şi partea civilă M E împreună cu martorul O A, iar partea civilă le-a spus inculpaţilor că le poate vinde vin. De faţă la discuţia purtată între inculpaţi şi partea civilă s-a aflat şi martorul G T, vecinul părţii civile. După discuţia purtată, partea civilă, împreună cu martorul O A s-au deplasat către locuinţa părţii civile. După aceasta, martorul G T s-a deplasat împreună cu cei trei  inculpaţi B R, S I-M, N R şi cu numitul O G către locuinţa părţii civile, care i-a chemat în casă pe toţi, i-a pus la masă şi i-a servit cu vin şi mâncare. Martorii T A şi G T au părăsit locuinţa părţii civile după scurt timp, iar la faţa locului au rămas inculpaţii, împreună cu partea civilă şi cu martorii O A şi O N G.

În jurul orei 0l00, partea civilă M E le-a cerut inculpaţilor să părăsească locuinţa, deoarece era foarte târziu, acesta refuzând să-i mai servească cu vin. După o discuţie mai aprinsă, inculpaţii au părăsit locuinţa şi s-au deplasat până la domiciliul inculpatului S I M, însă la scurt timp au hotărât să se întoarcă la partea civilă, pentru a-i cere acestuia băutură, rămânând la domiciliul lui S I doar numitul O N G.

În urma hotărârii luate, cei trei inculpaţi, respectiv B R A, S I - M şi N R au pătruns în curtea imobilului numitului M E, de unde apoi prin forţarea oblonului uşii de acces de către N R (care le-a deschis acestora uşa, pentru a nu fi spartă) au pătruns în locuinţa părţii civile, unde unul dintre inculpaţi a stins becul din casă şi toţi i-au aplicat părţii civile mai multe lovituri cu pumnii şi cu picioarele în zona corpului şi a capului, lovituri în urma cărora victima a căzut pe jos, pierzându-şi cunoștința.

Instanţa reţine că situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces-verbal de sesizare, plângere penală, planşă fotografică (f. 8, 9,62-66), certificat medico-legal (f. 61), declaraţii de suspecţi, inculpaţi (f. 19-44), declaraţie persoană vătămată/parte civilă ( f. 12-15), declaraţie martori (f. 48-58, fişe verificare cazier judiciar (f. 16, 27, 38 ), precum şi din declaraţia martorului G T, audiat în faza de judecată.

Astfel, instanţa reţine că persoana vătămată M E a declarat că a auzit zgomote prin curte şi apoi la oblonul uşii, motiv pentru care a deschis uşa, pentru ca aceasta să nu fie spartă, iar inculpaţii şi numitul O G au intrat peste el în casă, el văzând că B R l-a lovit cu un obiect pe care îl avea în mână în zona feţei, astfel că persoana vătămată a căzut pe spate. Persoana vătămată a mai declarat că după ce a căzut la podea, inculpaţii l-au mai lovit de mai multe ori cu pumnii şi cu picioarele peste corp şi în zona feţei, până ce persoana vătămată şi-a pierdut cunoştinţa. Inculpatul B R-A a declarat că la locuinţa persoanei vătămate „s-a produs un scandal” şi că este posibil ca şi inculpatul să-l fi lovit cu palma pe persoana vătămată, însă ceilalţi doi inculpaţi l-au lovit mai tare pe M E. Inculpatul a mai declarat că îşi aduce aminte că inculpatul N R a scos uşa porţii persoanei vătămate din balamale. Inculpatul N R a declarat că după ce au intrat în locuinţa persoanei vătămate, aceasta, strigând, le-a cerut inculpaţilor să iasă afară din locuinţă, însă unul dintre inculpaţi a stins lumina şi a început o bătaie, respectiv persoana vătămată a fost lovită şi a căzut la podea, inculpatul declarând că l-a tras pe inculpatul S I M de pe persoana vătămată. Inculpatul a mai declarat că e posibil ca el să fi scos uşa porţii din balamale şi să o fi aruncat şi nu îşi aduce aminte cine a spart paharele şi vesela din interiorul locuinţei, deoarece nu îşi aduce aminte toate amănuntele. Inculpatul S I M a declarat că cei patru au intrat în curtea locuinţei persoanei vătămate şi au strigat la acesta, iar N R şi B R-A au forţat oblonul uşii de acces în locuinţă, acesta fiind probabil deschis din interior de către persoana vătămată. Inculpatul a mai declarat că persoana vătămată le-a cerut să plece, însă inculpaţii au pătruns în locuinţa persoanei vătămate, iar N R l-a lovit cu pumnul pe persoana vătămată, care s-a dezechilibrat şi a căzut la podea, după ce s-a lovit de soba de teracotă, după care inculpatul s-a dus să-l ridice, însă a arătat că l-a lovit şi el cu piciorul în zona costală pe persoana vătămată. Inculpatul a mai arătat că inculpaţii N R şi B R-A l-au lovit din nou pe persoana vătămată, care era căzută pe jos, cu picioarele, după care inculpaţii au ieşit, iar inculpatul N R a scos uşa porţii din balamale şi a aruncat-o, iar B R-A a răsturnat un aragaz sau frigider aflat pe terasă.

Astfel, din declaraţiile coroborate ale celor trei inculpaţi, declaraţii care se coroborează şi cu declaraţiile martorilor O A (care a arătat că toţi cei trei inculpaţi, împreună cu numitul O G au intrat în locuinţa persoanei vătămate şi nu au părăsit-o la cererea acestuia, după care l-au lovit de mai multe ori cu pumnii şi picioarele) şi cu declaraţiile martorului G T, precum şi cu planşele fotografice aflate la dosar şi cu concluziile certificatului medico-legal din data de 31.03.2015, instanţa reţine că inculpaţii S I – M şi N R sunt vinovaţi de săvârşirea celor trei infracţiuni pentru care au fost trimişi în judecată.

În urma retragerii plângerii persoanei vătămate faţă de inculpatul B R A, prin încheierea de şedinţă din data de 17 februarie 2016 instanţa a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B R-A şi formarea unui nou dosar în ceea ce-l priveşte pe acesta. În urma disjungerii, s-a format dosarul nr. 378/289/2016, iar prin sentinţa penală nr. 40/2016, instanţa a dispus încetarea procesului penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpatului B R A pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire, violare de domiciliu şi distrugere de către acesta.

Având în vedere situaţia de fapt reţinută anterior, instanţa constată că inculpaţii  S I – M şi N R sunt vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.

În drept, fapta inculpatului S I - M, care împreună cu inculpaţii N R şi B R-A a pătruns în noaptea de 29/30 martie 2015 fără drept în locuinţa persoanei vătămate M E, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, prev. şi ped. de art. 224, alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal.

Fapta inculpatului S I - M, care împreună cu inculpaţii N R şi B R-A, în noaptea de 29/30 martie 2015, l-au lovit pe persoana vătămată M E, cauzându-i acesteia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 de zile de îngrijiri medicale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. şi ped. de art. 224, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal.

Fapta inculpatului S I - M, care împreună cu inculpaţii N R şi B R-A, în noaptea de 29/30 martie 2015, a distrus mai multe bunuri din locuinţa persoanei vătămate M E (pahare şi veselă), aducându-le în stare de neîntrebuinţare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere, prev. şi ped. de art. 253, alin. 12 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal.

În drept, fapta inculpatului N R, care împreună cu inculpaţii S I-M şi B R-A a pătruns în noaptea de 29/30 martie 2015 fără drept în locuinţa persoanei vătămate M E, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, prev. şi ped. de art. 224, alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal.

Fapta inculpatului N R, care împreună cu inculpaţii S I-M şi B R-A, în noaptea de 29/30 martie 2015, l-au lovit pe persoana vătămată M E, cauzându-i acesteia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 de zile de îngrijiri medicale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. şi ped. de art. 224, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal.

Fapta inculpatului N R, care împreună cu inculpaţii S I-M şi B R-A, în noaptea de 29/30 martie 2015, a distrus mai multe bunuri din locuinţa persoanei vătămate M E (pahare şi veselă), aducându-le în stare de neîntrebuinţare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere, prev. şi ped. de art. 253, alin. 12 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal.

Latura obiectivă a infracţiunii de violare de domiciliu constă în pătrunderea fără drept a inculpaţilor în curtea locuinţei persoanei vătămate M E şi refuzul de a părăsi locuinţa.

Cu privire la latura subiectivă, atitudinea psihică a inculpaţilor faţă de faptele săvârşite şi urmările acestora îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei directe, astfel cum este ea definită de art. 16, alin. 3, lit. a Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de lovire sau alte violenţe, instanța reține că elementul material constă în loviturile cu pumnii şi picioarele aplicate de către inculpaţi persoanei vătămate, acţiuni care în concret au produs acesteia vătămări, urmarea imediată constând în producerea de leziuni care au necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale.

Legătura de cauzalitate dintre faptele inculpaţilor şi rezultatul produs este susţinută de concluziile certificatului medico-legal din data de 31.03.2015, care stabilește că leziunile traumatice, ce pot data din 30.03.2015, au fost produse prin mecanismul de lovire directă cu un corp dur contondent.

Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii, instanța reține că la comiterea actelor de agresiune inculpaţii au acționat cu vinovăție, în modalitatea intenției directe, potrivit art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal, atitudine relevată prin declarațiile pe care aceştia le-au făcut în cursul urmăririi penale, inculpaţii recunoscând că au lovit-o pe persoana vătămată.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de distrugere, elementul material al infracţiunii constă în acţiunea inculpaţilor de a aduce în stare de neîntrebuinţare obiecte din locuinţa persoanei vătămate M E (pahare şi veselă) prin acţiuni de spargere şi lovire.

În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii de distrugere, atitudinea psihică a inculpaţilor faţă de faptă şi de urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei directe, deoarece inculpaţii au prevăzut rezultatul faptelor lor (aducerea în stare de neîntrebuinţare a obiectelor de uz casnic aparţinând persoanei vătămate) şi au urmărit producerea acestuia prin săvârşirea faptelor.

La individualizarea pedepsei pentru fiecare dintre cele trei infracţiuni pentru care cei doi inculpaţii au fost trimis în judecată şi a modalităţii de executare, instanţa va  avea în vedere gravitatea fiecărei infracţiuni săvârşite şi periculozitatea infractorilor. La evaluarea acestora, instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal.

Astfel, instanţa va avea în vedere modul concret de operare (pătrunderea pe timp de noapte în locuinţa persoanei vătămate, însă şi starea de ebrietate), precum şi numărul mare de zile de îngrijiri medicale acordate persoanei vătămate în urma faptelor de lovire săvârşite de inculpaţi.

Totodată, instanţa urmează să aibă în vedere şi persoanele inculpaţilor, care nu sunt cunoscute cu antecedente penale, aceasta constituind însă o atitudine firească a oricărui membru al societăţii faţă de normele legale.

În acelaşi timp, instanţa va avea în vedere şi faptul că inculpaţii nu s-au prezentat în faţa instanţei pentru a-şi da acordul pentru prestarea unor munci neremunerate în folosul comunităţii, apreciind totodată, faţă de lipsa cazierului penal al inculpaţilor şi atitudinea persoanei vătămate, care a fost dispusă să îşi retragă plângerea prealabilă (ceea ce acesta a şi făcut faţă de inculpatul B R-A), că nu se impune condamnarea inculpaţilor la pedepse cu închisoarea cu executare. În consecinţă, instanţa apreciază ca oportună aplicarea unor pedepse cu amenda penală inculpaţilor.

În considerarea celor expuse mai sus, instanţa, în temeiul art. 396 al. 1, 2 Cod procedură penală şi art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal şi a art. 61, alin. 4, lit. c Cod penal, va condamna pe inculpatul S I - M la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.200 lei, stabilind 220 de zile-amendă şi cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă de 10 lei pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe. 

În baza art. 396 al. 1, 2 Cod procedură penală şi art. 224, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal şi a art. 61, alin. 4, lit. c Cod penal, va condamna pe inculpatul S I – M la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.800 lei, stabilind 180 de zile-amendă şi cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă de 10 lei pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 396 al. 1, 2 Cod procedură penală şi art. 253, alin. 12 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal şi a art. 61, alin. 4, lit. b Cod penal, va condamna pe inculpatul S I – M la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.200 lei, stabilind 120 de zile-amendă şi cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă de 10 lei pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere.

Având în vedere faptul că cele trei infracţiuni au fost săvârşite în aceeaşi împrejurare de către inculpat, prin acţiuni distincte, instanţa constată că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului se află în concurs real şi în temeiul art. 38 alin. 1 şi 39 alin. 1, lit. c Cod penal  va contopi pedepsele aplicate prin prezenta sentinţă şi va dispune ca inculpatul S I – M să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv amenda de 2.200 de lei, la care se adaugă un spor fix şi obligatoriu de 1/3 din celelalte pedepse aplicate (1/3 x 1800 lei = 600 lei şi 1/3 x 1200 lei = 400 lei), astfel că aplică inculpatului pedeapsa rezultantă a amenzii penale în sumă de 3.200 lei (corespunzând unui număr de 320 de zile-amendă).

Totodată, văzând dispoziţiile art. 63 Cod penal, instanţa va atrage atenţia inculpatului S I – M asupra dispoziţiilor art. 63 Cod penal, referitoare la faptul că în cazul în care cu rea-credinţă inculpatul nu va executa pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se va înlocui cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul N R, instanţa, în temeiul art. 396 al. 1, 2 Cod procedură penală şi art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal şi a art. 61, alin. 4, lit. c Cod penal, va condamna pe inculpatul N R la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.200 lei, stabilind 220 de zile-amendă şi cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă de 10 lei pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe. 

În baza art. 396 al. 1, 2 Cod procedură penală şi art. 224, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal şi a art. 61, alin. 4, lit. c Cod penal, va condamna pe inculpatul N R la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.800 lei, stabilind 180 de zile-amendă şi cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă de 10 lei pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 396 al. 1, 2 Cod procedură penală şi art. 253, alin. 12 Cod penal, cu aplicarea art. 77, lit. a Cod penal şi a art. 61, alin. 4, lit. b Cod penal, va condamna pe inculpatul N R la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.200 lei, stabilind 120 de zile-amendă şi cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă de 10 lei pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere. 

Având în vedere faptul că cele trei infracţiuni au fost săvârşite în aceeaşi împrejurare de către inculpat, prin acţiuni distincte, instanţa constată că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului se află în concurs real şi în temeiul art. 38 alin. 1 şi 39 alin. 1, lit. c Cod penal  va contopi pedepsele aplicate prin prezenta sentinţă şi va dispune ca inculpatul N R să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv amenda de 2.200 de lei, la care se adaugă un spor fix şi obligatoriu de 1/3 din celelalte pedepse aplicate (1/3 x 1800 lei = 600 lei şi 1/3 x 1200 lei = 400 lei), astfel că aplică inculpatului pedeapsa rezultantă a amenzii penale în sumă de 3.200 lei (corespunzând unui număr de 320 de zile-amendă).

Totodată, văzând dispoziţiile art. 63 Cod penal, instanţa va atrage atenţia inculpatului N R asupra dispoziţiilor art. 63 Cod penal, referitoare la faptul că în cazul în care cu rea-credinţă inculpatul nu va executa pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se va înlocui cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

În ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constată că persoana vătămată M E a solicitat obligarea inculpaţilor la plata daunelor materiale în cuantum de 2500 lei şi la plata daunelor morale în cuantum de 500 de lei pentru suferinţele fizice şi psihice încercate ca urmarea leziunilor suferite.

În ceea ce priveşte daunele materiale, instanţa reţine că partea civilă nu a făcut dovada acestora. Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă, instanţa reţine că, potrivit art. 1391 alin. 1 Cod civil, în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială, fiind astfel reglementată posibilitatea acordării de daune morale pentru încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale.

Cu privire la întinderea prejudiciului suferit de partea civilă, instanţa reţine cu valoare de principiu faptul că prejudiciul trebuie integral reparat, indiferent de starea materială a autorului sau a victimei dar, totodată, o asemenea măsură trebuie să fie corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daunele morale. Instanţa apreciază că suma de 500 de lei solicitată de partea civilă cu titlu de daune morale este rezonabilă faţă de urmările produse prin faptele inculpaţilor, astfel că, în baza art.397 alin.1 Cod procedură penală, rap. la art.19 Cod procedură penală, precum şi în baza art. 1357 şi art. 1382 Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă promovată în cauză de partea civilă M E şi va obliga inculpaţii Sava  Ionel – M şi Notar  Răzvan să-i plătească în solidar părţii civile daune morale în sumă de 500 de lei.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă promovată de SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGU MUREŞ, instanţa, în baza art. 19 alin. 5 şi art. 397 Cod procedură penală, va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă şi îi va obliga pe inculpaţi la plata către partea civilă a sumei de 286,41 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru persoana vătămată, sumă la care se adaugă dobânzile legale aferente, calculate începând cu data externării pacientului (30.03.2015) şi până la data plăţii efective.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată avansate de stat în faza de urmărire penală şi de judecată, instanţa reţine că şi acestea urmează a fi puse în sarcina inculpaţilor, având în vedere culpa procesuală a inculpaţilor şi prevederile art. 274, alin. 1 Cod procedură penală.

În consecinţă, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa va obliga inculpaţii la plata sumei de 670 lei (câte 335 de lei fiecare), reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 270 de lei provine din faza de urmărire penală, iar suma de 400 de lei provine din faza de judecată.