Violarea de domiciliu (art.224 ncp)

Pe rol judecarea cauzei penale  privind pe  inculpatul  M  P

şi pe partea vătămată M  R  M  PRIN REPREZENTANT LEGAL M  M , având ca obiect violarea de domiciliu (art.224 NCP)

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

 Procedura legal îndeplinită.

 Dezbaterile au avut loc în şedinţă publică din data de 13.02.2017 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată ,parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa , dând posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 20.02.2017 , ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 21.02.2017, dată la care în aceeaşi compunere a hotărât următoarele.

INSTANTA

 Prin rechizitoriul nr. 402/P/2014  al Parchetului de pe lângă Judecătoria B  a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul M  P  , trimis în judecată în stare de libertate pentru infracţiunea prevăzută de art.224 alin. 1 Cp.

 În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt că la data 23.04.2014 organele de poliţie din comuna V au fost sesizate de persoana vătămată M  R  M  cu privire la faptul că la aceeaşi data, inculpatul M  P  a pătruns tara drept în domiciliul său, şi prin constrângere, a întreţinut cu ea, raporturi sexuale normale.

Prin încheierea din camera preliminară din data de 27.06.2016 s-a respins cererea formulată de inculpat şi instanţa a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitorul nr. xxxx a Parchetului de pe lângă Judecătoria B 

La termenul din 31.10.2016 a fost audiat inculpatul care a precizat că nu recunoaşte că a intrat fără drept în casa la partea vătămată.

A fost luată declaraţie părţii vătămate care  a precizat că menţine plângerea formulată.

Au fost audiaţi martorii C  A, C  M, C  G, C  M  R, D M  M, T V, M  G. 

 Din cercetările efectuate în cauza a rezultat următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul M  P  este vecin cu persoana vătămată şi se afla în relaţii de bună înţelegere cu familia acesteia, context în care cunoştea şi faptul că persoana vătămată are un handicap psihic din naştere.

La data de 23.04.2014, în jurul orei 11.00, inculpatul s-a deplasat la locuinţa persoanei vătămate, a intrat în casă motivând că l-a solicitat partea vătămată să-i repare casetofonul , apoi a ieşit urmat de persoana vătămată, moment în care 1-a observat la fântână pe martorul C  G , care 1-a întrebat ce caută în acea locuinţă,iar inculpatul a motivat că a venit să repare casetofonul persoanei vătămate, apoi, deşi nu era domiciliul său, 1-a invitat pe martor să bea un pahar de vin şi să mai stea de vorbă, aspecte confirmate atât de martor cât de inculpat.

La scurt timp inculpatul şi martorul au plecat la locuinţele lor, iar persoana vătămată s-a deplasat la locuinţa martorei C  M căreia i-a povestit că inculpatul a intrat la ea în casă şi a violat-o şi a rugat-o să nu-i spună mamei sale despre incident deoarece ei îi este ruşine, aspecte confirmate de martora respectivă.

După ce a aflat ce i se întâmplase fiicei sale, mama acesteia, M  M , s-a deplasat la locuinţa inculpatului, unde in prezenţa mai multor martori i-a cerut explicaţii cu privire la acuzaţiile aduse de fiica sa.

 Inculpatul nu a recunoscut faptele imputate, motivând că a fost chemat de persoana vătămată să repare sistemul audio la care aceasta asculta muzică aspecte menţionate şi în faţa organelor de cercetare penală.

Având în vedere afecţiunile de care suferă persoana vătămată, în cauza a fost efectuată o expertiză medico legală psihiat şi din raportul medico legal nr. 931/A1/22.05.2014, al Serviciului de Medicină Legală O a rezultat că persoana vătămată prezintă diagnosticul „oligofrenie gradul II" şi discernământul său a fost şi este absent.

In aceste condiţii s-a concluzionat că nu se poate vorbi despre pătrunderea inculpatului în locuinţa persoanei vătămate cu acordul acesteia, atâta vreme cât ea nu avea reprezentarea binelui şi răului, neputând discerne cu privire la eventualul pericol ce putea apărea.

De altfel, chiar inculpatul a precizat în declaraţia sa că niciodată nu a  intrat în locuinţa persoanei vătămate nici când erau părinţii acesteia acasă şi nici in lipsa lor, ceea ce conduce la concluzia certă că inculpatul a pătruns în domiciliul persoanei vătămate, tară drept.

Având în susţinerile persoanei vătămate cu privire la constrângerea sa  de a întreţine raporturi intime cu inculpatul, in cauză s-a procedat la efectuarea mai multor expertize de specialitate, respectiv examinarea medico legală a persoanei vătămate, examen serologic. expertiză biocriminalistică şi expertiza pentru detecţia comportamentului simulat, pentru a se stabili fară echivoc vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului.

 Astfel, cu ocazia cercetării locului faptei au fost ridicate urme ce păreau a fi de sânge şi spermă şi au fost supuse examinării de către specialiştii în domeniu, din cadrul Institutului de Medicina Legală Mina Minovici, care au concluzionat că sperma analizată provine de la un bărbat de grupă 0 secretor.

Având în vedere aceste concluzii s-a efectuat şi examenul serologic pentru persoana vătămată şi inculpat şi s-a stabilit că persoana vătămată prezintă grupa sanguină A şi status nesecretor, iar inculpatul prezintă grupa sanguină AB şi status secretor, aşa cum rezulta din buletinul de analiză nr. 66 din data de 10.06.2014 a Institutului de Medicină Legală Craiova.

 Prin urmare, sperma analizată de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti, nu provine de la inculpat, pentru că acesta prezintă grupa sanguină AB, iar din buletinul de analiză serologică nr. 502 din data de 08.04,2014 rezultă că in mod obligatoriu era necesară prezenţa unui bărbat  secretor de grupa 0.

In  acest  context  s-a procedat  şi la  testarea  inculpatului  pe

delectarea  comportamentului simulat, însă  din raportul de expertiză criminalistică nr. xxxxxxxx  rezultă că în raport de răspunsurile inculpatului la întrebările relevante ale cauzei, este imposibil de formulat o concluzie de certitudine cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea acestuia.

Faţă de cele expuse, s-a apreciat că din probele administrate în cauză a rezultat cu certitudine vinovăţia inculpatului numai cu privire la infracţiunea de violare de domiciliu, fără ca acestea să dovedească si comiterea infracţiunii  de viol de către acelaşi inculpat.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă: plângere si declaraţii persoane vătămate şi declaraţiile martorilor C  M, C  M, C  G  L, C  M  , T V şi M  G .

 Inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptei menţionând că a intrat  în casă  la partea vătămată , dar nu era prima oară şi a motivat că îl chemase partea vătămată să-i repare „patefonul”.

Analizând probele administrate in cauza se poate observa ca sunt îndeplinite toate elementele constitutive al infracţiunii de violare de domiciliu.

 Cu privire la pătrunderea, în orice mod,în locuinţa părţii vătămate, există declaratia inculpatului  care recunoaşte ca a pătruns la data de 23.4.2014 in locuinţa părtii vatamate şi declaraţiile celor 2 martori C  L si C  Mana L care susţin ca l-au văzut la data de 23.4.2014 pe inculpat intrând in locuinţa părţii vătămate.

O altă cerinţă este ca pătrunderea sa fie făcuta fara drept si aceasta condiţie este îndeplinita pentru ca inculpatul nu avea niciun drept sa intre in locuinţa părţii vătămate,nefiind proprietarul imobilului in care îsi avea locuinţa partea vătămata,nelocuind in acel imobil,nefiind ruda cu partea vătămata ,nefiind autorizat de vreun membru al familiei sa intre in locuinţa,iar pana atunci nu mai intrase niciodată in locuinţa părţii vătămate,ci doar ocazional în curtea locuinţei  în prezenţa tatălui părţii vătămate.

O alta cerinţa pentru existenta infracţiunii este ca pătrunderea sa fie făcuta fără consimţământul celui care foloseşte locuinţa. Cu privire la aceasta cerinţa,  inculpatul susţine ca a intrat in locuinţa la cererea părţii vătămate de a-i repara casetofonul,insa,acest aspect,pe deoparte nu este susţinut cu nicio probă iar pe de alta parte, martorii C  G  L şi C  M  L susţin ca in acea dimineaţa muzica se auzea foarte tare, iar in momentul pătrunderii inculpatului in locuinţa muzica s-a auzit încet.

Nu este îndeplinita nici cerinţa consimţământului părţii vătămate având în vedere faptul că nu s-a făcut dovada că ar fi existat acest consimţământ, iar pe de alta parte,chiar dacă, aşa cum susţine inculpatul, ar fi avut acordul părţii vătămate,aceasta este lipsita de discernământ,suferind de oligrofrenie de gradul II ,aspect pe care inculpatul ii cunoştea, situaţie în care nu se poate reţine că a existat un consimţământ din partea părţii vătămate.

Deşi inculpatul a încercat să prezinte situaţia de maniera că a intrat în curte şi altă dată în virtutea relaţiei de prietenie cu tatăl părţii vătămate, pentru a ajuta la diverse activităţi, din probele administrate nu a rezultat acest aspect şi oricum  a recunoscut că în casă nu a intrat niciodată.

Astfel toţi martorii audiaţi au precizat că obiceiul la ei în zonă şi în cazul familiei părţii vătămate, este că nu se intră în curte fără să se strige de la poartă şi se aşteaptă până iese cineva din casă. Singura excepţie este pentru familia C  G  L şi C  M  L care au primit permisiunea din partea familiei părţii vătămate să intre oricând în curte să ia apă.

Martora C  M  L a declarat că în ziua respectivă l-a văzut pe inculpat când a intrat în curte , a pus drugul şi a precizat că până la acea dată nu l-a văzut niciodată intrând fără să strige şi în lipsa părinţilor părţii vătămate.

Martora T V a declarat că inculpatul nu mergea niciodată acasă la familia părţii vătămate decât când era tatăl acasă. Acesta a confirmat faptul că nu a fost niciodată vreo înţelegere ca în lipsa sa , inculpatul să intre în curte , să rezolve vreo problemă

Fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu faptă prev. şi ped. de art. 224 alin. 1 din codul penal.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, dispoziţiile art. 74 alin. 1 şi 2 din Noul Cod penal prevăd că stabilirea duratei sau cuantumului dar şi alegerea pedepsei, se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, instanţa reţine că inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptei  şi nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pentru aceste motive va stabili o pedeapsă de 6 luni închisoare în sarcina inculpatului,instanţa apreciind că scopul pedepsei şi reinserţia socială a acestuia pot fi atinse mai bine fără privare de libertate, prin suspendarea executării sub supraveghere conform art. 91 C.pen.

Se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi se va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 din Codul penal pentru  inculpat.

 În baza art. 93 alin. 1 din Codul penal va obliga  inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune  O, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b din Codul penal impune condamnatului să execute următoarea obligaţie:

- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune  O sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei V pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare.

.În baza art. art. 404 alin.2 raportat la art. 91 alin. 4 din Codul penal va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din Codul penal.

În baza art. 94 alin. 1 Cp, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c - e se vor comunica Serviciului de Probaţiune  O.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa a reţinut că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 10 000 lei reprezentând daune morale.

Instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada că prin fapta sa, inculpatul a creat vreun prejudiciu de natură morală părţii vătămate, situaţie în care va respinge acţiunea civilă ca neîntemeiată.

În baza art.276 Cpr.p va obliga pe inculpat  la plata sumei de câte 1000 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată .

În baza art.398 rap. la art.274 al.1 din Cpp, va obliga pe inculpat la plata sumei de câte 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei efectuate în cursul urmăririi penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza 224 alin.1 Codul penal, condamnă pe  inculpatul M  P  în Comuna V jud.O cu domiciliul în Comuna V,la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru fapta săvârşită cu privire la partea vătămată M  R  M prin reprezentant legal M  M  cu domiciliul în V,.

În baza art. 91 din Codul penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 din Codul penal.

În baza art. 93 alin. 1 din Codul penal obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune  O, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b din Codul penal impune condamnatului să execute următoarea obligaţie:

- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune  O sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei V pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare.

În baza art. art. 404 alin.2 raportat la art. 91 alin. 4 din Codul penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din Codul penal.

În baza art. 94 alin. 1 Cp, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c - e se comunică Serviciului de Probaţiune  O.

Respinge acţiunea civilă ca neîntemeiată.

În baza art.276 Cpr.p obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată.

În baza art.398 rap. la art.274 al.1 din Cpp,  obligă pe  inculpat la plata sumei de  300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei efectuate în cursul urmăririi penale.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei

Pronunţată în şedinţă publică azi 21.02.2017.

Data publicarii pe site:  22.09.2017

Domenii speta

Spete similare